Sfârșitul de an aduce primele dificultăți cu adevărat serioase pentru guvernul în exercițiu, problemele financiare acumulându-se în deciziile care trebuie luate în următoarele două săptămâni.
Rectificarea bugetară negativă, tăierile de la bugetele unor ministere de forță, surpriza încasărilor bugetare mult sub așteptări pe fondul creșterii economice, tragerea intempestivă a 700 de milioane de euro din creditul de siguranță de un miliard de la BIRD.
Toate acestea premerg draftul de buget pe anul 2014, cu problemele concrete care se întrevăd din declarațiile premierului și ale miniștrilor de la Finanțe:
dificultatea de-a indexa toate pensiile conform legii, în anul 2014, precum și cea de-a identifica noi surse de venituri, precum creșterea cotei unice – subiect aflat pe agenda discuțiilor de acum 10 zile din coaliția de guvernare.
La acestea se adaugă calendarele de liberalizare a prețurilor la gaze și energie, precum și mișcările de stradă care apar față de politicile guvernului din mai multe domenii.
Marea problemă pare să fie colectarea redusă a taxelor și impozitelor la buget, pe fondul creșterii macroeconomice și al scăderii populației ocupate.
Lista minusurilor acumulate, la care guvernul trebuie să găsească soluții în următoarele săptămâni
1. Execuția bugetară la 9 luni – scădere puternică la investiții
Execuția bugetară la nivelul lunii septembrie arată o scădere de 11% a cheltuielilor pentru investiții și un recul de 23% al cheltuielilor de capital.
Au crescut cheltuielile de personal cu 15% (prin reîntregirea salariilor bugetarilor și plata deciziilor judecătorești prin care bugetarii și-au câștigat salarii în instanță), precum și cheltuielile cu achiziția de bunuri și servicii, cu 12%.
Procentele reprezintă comparația cu același moment al anului 2012.
2. Încasările bugetare – minus 3,8 miliarde lei
Rectificarea bugetară pleacă de la rezultatul modest al încasărilor bugetare, mult sub estimările pe care conta guvernul, pe fondul unei creșteri economice liniștitoare.
În ședința de guvern de vineri, premierul Ponta a anunțat că rectificarea bugetară va fi negativă din cauza încasarărilor bugetare mai mici cu 3,8 miliarde de lei.
Premierul i-a cerut ministrului de Finanțe să facă, pe viitor, estimări mai realiste cu privire la banii pe care se poate conta.
3. Rectificare bugetară negativă
Ministerele Muncii, Sănătății, Economiei și al Dezvoltării Regionale pierd bani potrivit rectificării bugetare, alături de bugetele Preşedinţiei, Curţii Constituţionale şi Agenţiei Naţionale de Integritate.
Vor primi bani mai mulți Senatul, Camera Deputaţilor, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, alături de ministerele Externe, Interne și Justiție.
Scăderi la ministere:
Ministerul Muncii – cu 520,4 milioane lei
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice – 315,1 milioane lei, diminuare datorată execuţiei bugetare pe primele opt luni ale anului, în principal la titlul 51 „Transferuri între unităţi ale administraţiei publice” (-280,0 milioane lei), titlul 55 „Alte transferuri” (-21 milioane lei) şi bunuri şi titlul 20 „Bunuri si Servicii” (-6 milioane lei))
Ministerul Mediului – 178,1 milioane lei, diminuare datorată execuţiei bugetare pe primele opt luni ale anului, în principal la titlul 56 „Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare” (-200,0 milioane lei)
Ministerul Transporturilor – 134,3 milioane lei, diminuare datorată execuţiei bugetare pe primele opt luni ale anului, în principal la titlul 55 „Alte transferuri” (-225,1 milioane lei). De asemenea, s-a avut în vedere asigurarea sumei de 190,0 milioane lei pentru pentru finanţarea în anul 2013 a proiectelor de investiţii la magistralele de metrou)
Ministerul Economiei – 62,2 milioane lei, diminuare datorată execuţiei bugetare pe primele opt luni ale anului, în principal la titlul 55 „Alte transferuri” (-42,8 milioane lei) şi la titlul 71 „Active nefinanciare” (-7,3 milioane lei)
Ministerul Sănătăţii – 54,5 milioane lei
Ministerul pentru Societatea Informaţională – 50,8 milioane lei
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – 46,9 milioane lei, diminuare datorată execuţiei bugetare pe primele opt luni ale anului, în principal la titlul 20 „Bunuri şi servicii” (-11,8 milioane lei), titlul 56 „Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare” (-30,0 milioane lei) şi titlul 71 „Active nefinanciare” (-11,4 milioane lei)
Ministerul Finanţelor Publice – 46,5 milioane lei)
Ministerul Apărării Naţionale – 33,5 milioane lei)
Ministerul Finanţelor Publice – la “Acţiuni Generale” – 451,6 milioane lei
4. Premierul: Pensiile în 2014 nu vor fi indexate toate la fel
Luni, 28 octombrie, premierul Victor Ponta a anunțat și probleme la fondul de pensii pentru anul 2014.
”Din punctul meu de vedere — și e și punctul de vedere al ministrului Finanțelor—, nu mărim toate pensiile și toate salariile cu 3 și ceva la sută, ci încercăm să ne adresăm celor cu venituri mici și unor categorii speciale, fie că vorbim de medicii rezidenți, fie că vorbim de profesori debutanți, pentru că altfel cei care au deja salarii și pensii mari nu o să simtă foarte mult cei 3,75%.” – a spus premierul.
Declarația sa contravine, însă, Legii 236 a pensiilor, ceea ce înseamnă că plata diferențiată a pensiilor nu poate fi făcută decât cu o eventuală modificare a actualei legislații, care prevede că indexările se fac la fel pentru toate pensiile.
5. Controverse pe sursele de venit din 2014: cota unică și TVA-ul
În ședința USL din urmă cu 10 zile s-a pus problema găsirii surselor de venit pentru anul viitor, în perspectiva construirii bugetului.
În discuție au fost luate inclusiv creșterea cotei unice de la 16 la 20%, concomitent cu scăderea TVA.
Reacția publică a fost puternică și promptă, iar propunerile (venite din partea PSD) au fost respinse public de către PNL și ulterior au fost respinse și de către premierul Victor Ponta.
Ele au făcut însă obiectul unor simulări și au fost argumentate în primă instanță de ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea. Acesta a justificat o eventuală creștere a cotei unice prin necesitatea de-a scădea TVA, dat fiind că o cotă de 24% pune probleme nu doar economiei, ci și bugetului: creșterea economică bazată pe export forțează statul să ramburseze exportatorilor sume mari la TVA.
6. Deficitul bugetar crește de la 2,2 la 2,5 %
Guvernul a obținut asentimentul FMI și CE pentru creșterea deficitului bugetar, de la 2,2% la 2,5%. Cu condiția ca diferența să fie folosită strict pentru finanțarea coplății la proiectele europene.
Vestea bună este că deficitul rămâne în marja permisă de guvernanța europeană. Vestea rea este că lipsa locurilor de muncă (imagine a ceea ce se întâmplă în economia reală dincolo de economia din statistici) subminează bugetele sociale, astfel încât deficitul la aceste bugete înghite practic deficitul total al bugetului. Iar pentru investiții sau pentru stimularea proiectelor europene e nevoie de-o creștere separată a deficitului.
