marți

26 martie, 2024

3 februarie, 2014

România este singurul stat membru despre care primul ”Raport privind corupția din UE”, dat publicității luni, spune că are o problemă semnificativă atât la nivelul micii corupții, cât și la nivelul corupției politice. Aceasta, precizează raportul, pentru că ”voința politică de a combate acest fenomen nu a fost consecventă”.

Primul Raport privind corupția din Europa a fost prezentat luni de comisarul european pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmström (foto), care a atras atenția că lupta împotriva acestui fenomen devine tot mai importantă, în condițiile în care el costă economia europeană aproximativ 120 de miliarde de euro anual.

Principala concluzie a studiului arată că, deși statele UE au avut numeroase inițiative în ultimii ani, rezultatele combaterii, prevenirii și pedepsirii faptelor de corupție sunt inegale în Uniune.


Raportul cuprinde capitole dedicate fiecărui stat în parte, precum și unul referitor strict la achizițiile publice.

România este singura țară UE despre care se spune că fenomenul continuă să reprezinte ”o problemă semnificativă”. În capitolul referitor la Bulgaria, celălat stat monitorizat de MCV (Mecanismul de Cooperare și Verificare),  nu este adusă în discuție lipsa voinței politice, iar corupția este doar ”încă larg răspândită”.

În România, atât corupția la scară mică, cât și corupția politică continuă să fie o problemă semnificativă. Cu toate că s-au înregistrat unele rezultate pozitive în ceea ce privește urmărirea penală a cazurilor de corupție, voința politică de a aborda problema corupției și de a promova standarde înalte de integritate a fost inconsecventă” se scrie în raport.

Constatări privind România

  • ”Deși s-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește combaterea corupției la nivel înalt, nu s-au obținut încă suficiente rezultate privind lupta împotriva micii corupții, în timp ce partea de prevenire rămâne mai degrabă slabă atât la nivel central, cât și la nivel local”.
  • Corupția, atât cea la scară mică, cât și cea politică, rămâne o problemă sistemică în România. În timp ce unele reforme anticorupție au fost continuate în ultimii ani, rezultatele lor s-au dovedit a fi instabile și ușor reversibile.
  • Voința politică de a susține independența, stabilitatea și capacitatea instituțiilor anticorupție și a sistemului judiciar nu a fost constantă de-a lungul timpului.
  • Înalta Curte de Casație și Justiție a instituit un exemplu printr-o eficiență din ce în ce mai mare privind judecarea cazurilor complexe de corupție.
  • De la crearea sa în 2008, ANI a obținut în general rezultate bune. În ultimii cinci ani, rata de confirmare a deciziilor ANI în situațiile de incompatibilitate, precum și a deciziilor administrative în situațiile de conflict de interese, a depășit 80 %. În urma deciziilor ANI, au fost confiscate, pe baza unor hotărâri judecătorești definitive, averi personale nejustificate în valoare de peste 1 milion EUR. Totuși, acțiunile ulterioare deciziilor ANI s-au confruntat, de-a lungul timpului, cu dificultăți semnificative.
  • 25 % din respondenții români la Eurobarometrul special din 2013 privind corupția au recunoscut că în ultimele 12 luni li se solicitase sau li se sugerase să ofere mită pentru servicii. Acest procent ocupă a doua poziție printre cele mai mari din UE, în comparație cu o medie a UE de 4 %.

Sectorul privat

  • În Indicele privind corupția globală 2013-2014 al Forumului Economic Mondial, corupția este menționată ca fiind al doilea dintre cei mai problematici factori în calea dezvoltării afacerilor în România, după ratele de impozitare
  • Sunt necesare clarificări suplimentare privind modul în care legislația română acoperă avantajele care rezultă pentru o parte terță din mita activă în sectorul privat.
  • Economia clandestină a fost estimată în 2012 la 29,6 % din PIB, ceea ce reprezintă al doilea dintre cele mai mari procente din UE.

Finanțarea partidelor politice

  • Cazurile de corupție la nivel înalt arată vulnerabilitățile în materie de supraveghere a finanțării partidelor și a campaniilor electorale, precum și în materie de prevenire a fraudei electorale.
  • În raportul GRECO s-a arătat că 10 din cele 13 recomandări ale sale privind finanțarea partidelor nu au fost încă puse în aplicare integral. Sunt în curs de pregătire propuneri de modificări legislative care, dacă sunt adoptate, vor elimina câteva dintre lacunele existente, în special în ceea ce privește accesul la declarațiile financiare anuale ale partidelor politice. În plus, dispozițiile existente nu sunt puse în aplicare în mod adecvat.
  • Raportul face referiri și la modificările la Codul Penal, operate de Parlament pe 10 decembrie 2013 și declarat neconstituționale în ianuarie 2014, precum și la intrarea în vigoare a celor două Coduri penale, cu prevederi contestate de profesioniștii în domeniu.

Mass-media și accesul la informații

  • Indicele Freedom House’s Freedom of the Press 2013 a atribuit României un punctaj care echivalează cu statutul de „parțial liberă”.
  • Informarea obiectivă s-a deteriorat în ultimii ani și jurnalismul este „adesea influențat de interesele specifice și de afilierile politice ale proprietarilor unor societăți de media”, incluzând uneori intimidarea magistraților sau a unor persoane implicate în combaterea corupției.
  • Limitările libertății presei au redus și mai mult accesul la informații la nivelul întregii țări. Această situație este agravată de faptul că România are cea mai scăzută rată de acoperire a internetului din UE. O punere în aplicare inadecvată a legislației de reglementare a accesului la informații afectează, de asemenea, capacitatea de a preveni și de a controla corupția.

Integritate

  • Începând cu 2008, ANI a identificat 469 de situații de incompatibilitate, 194 de conflicte de interese administrative și penale, 46 de cazuri de averi nejustificate, 346 de cazuri de potențiale infracțiuni și a aplicat peste 5 200 de amenzi pentru încălcarea legislației privind declararea averilor. Printre funcționarii anchetați de ANI se numără 50 de parlamentari, 12 președinți și vicepreședinți de consilii județene, 10 miniștri și secretari de stat și peste 700 de funcționari locali aleși, directori de agenții publice, ofițeri de poliție, magistrați etc.
  • Parlamentul a dat dovadă de o lipsă de consecvență în luarea deciziilor referitoare la probleme de integritate, inclusiv în ceea ce privește acțiunile ulterioare deciziilor ANI în situații de conflicte de interese și de incompatibilitate. Odată definitive, aceste decizii ar trebui să ducă la încetarea mandatului respectivului funcționar ales.
  • Refuzul Parlamentului de a executa unele dintre deciziile definitive ale ANI a afectat credibilitatea angajamentului său de a combate corupția. De asemenea, funcționarii aleși au subminat în mod frecvent și grav stabilitatea instituțională a ANI prin intermediul unor propuneri legislative.
  • Deciziile de ridicare a imunității adoptate de Parlament au fost, până în prezent, imprevizibile. În trei cazuri recente din 2012 și 2013, Camera Deputaților a votat împotriva ridicării imunității unor foști miniștri implicați în anchete penale pe baza unor acuzații de corupție, infracțiuni economice și fraudă electorală.

Achizițiile publice

Cadrul legislativ pentru achizițiile publice a fost instituit, modificările frecvente și lipsa unor practici uniforme sau a unor orientări din partea instituțiilor în cauză reprezintă o sursă de incertitudine pentru părțile interesate. Aceste modificări succesive au generat, cel puțin, confuzie în ceea ce privește domeniul de aplicare al legislației în materie de achiziții publice în cazul întreprinderilor deținute sau controlate de stat.

Conflicte de interese și favoritism


Conflictele de interese și favoritismul par a fi printre problemele cele mai recurente legate de alocarea și cheltuirea fondurilor publice (inclusiv a fondurilor UE) atât la nivel central, cât și la nivel local, în timp ce mecanismele actuale de prevenire și control sunt dificil de pus în aplicare sau sunt insuficient de disuasive.

Din anumite studii reiese că alocarea fondurilor publice în România, în special la nivel local, rămâne un domeniu problematic în care favoritismul politic prevalează adesea asupra criteriilor obiective și a interesului public.

Sănătate

Plățile informale au o largă răspândire în sistemul de sănătate din România, dar spune Raportul, salariile scăzute ale medicilor și ale personalului medical din sectorul public fac mai dificilă abordarea eficientă a acestui aspect.

Recomandările CE pentru România

  • Să se asigure că sunt menținute toate garanțiile necesare pentru a proteja independența investigațiilor și continuarea anchetelor imparțiale în cazurile de corupție la nivel înalt, inclusiv cele cu privire la persoane care au fost alese sau numite în funcții publice.
  • Elaborarea unor coduri de conduită cuprinzătoare pentru persoanele alese în funcții publice și asigurarea aplicării unor sancțiuni eficace pentru a descuraja actele de corupție.
  • Întărirea mecanismelor de prevenire și control cu privire la atribuirea contractelor de achiziții publice , inclusiv în întreprinderile deținute sau controlate de stat.
  • Creșterea eficacității în ceea ce privește prevenirea și depistarea conflictelor de interese în rândul funcționarilor publici, cât și consolidarea sistemului de garanții în domeniul alocării fondurilor publice și aplicarea unor strategii pentru reducerea corupției din domeniul sănătății.
  • Dezvoltarea unor instrumente uniforme și eficiente de prevenire în cadrul autorităților contractante și al instituțiilor de supraveghere a achizițiilor publice, cu un accent deosebit pe conflictul de interese la nivel local. Asigurarea unei monitorizări sistematice și a transparenței executării contractelor publice de mare anvergură, inclusiv a proiectelor finanțate de UE.
  • Punerea în aplicare a unor strategii eficace de reducere a nivelului plăților informale în sistemul public de sănătate, inclusiv prin luarea în considerare a îmbunătățirii remunerației și a condițiilor de lucru pentru personalul medical.

Observații referitoare la toată Uniunea Europeană

  • Riscurile de corupție sunt mai mari la nivel regional și local, unde verificările și controalele interne tind să fie mai slabe decât la nivel central.
  • Dezvoltarea urbană și construcțiile, precum și sănătatea sunt sectoare vulnerabile la corupție în mai multe state membre.
  • Există anumite deficiențe în ceea ce privește supravegherea companiilor de stat, ceea ce mărește vulnerabilitatea acestora la actele de corupție.
  • Fenomenul micii corupții rămâne o problemă larg răspândită doar în câteva state membre.
  • Achizițiile publice constituie un domeniu predispus la practici de corupție.
  • Este necesar a se institui norme de integritate mai stricte în domeniul achizițiilor publice și se recomandă măsuri de îmbunătățire a mecanismelor de control într-o serie de state membre.
Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

”În ultima perioadă, auzim – îndeosebi din partea mediului de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: