Donald Tusk prezidează pentru prima dată lucrările Consiliului European şi, deşi reuniunea nici nu a început, este deja criticat. Liderii europeni vor discuta joi la Bruxelles planul de investiţii pentru revitalizarea creşterii economice în Europa şi situaţia din Ucraina.
România însă va aduce pe agendă câteva teme de interes propriu: prelungirea perioadei de cheltuire a banilor europeni alocaţi pentru 2007-2013 cu încă un an şi suplimentarea bugetului armatei să nu fie inclusă în deficit.
Nu se aşteaptă să fie un summit al deciziilor, din moment ce este la începutul unui nou ciclu legislativ, însă va fi o reuniune ce nu se va înscrie în linia celor anterioare şi asupra căruia preşedintele Tusk îşi pune deja amprenta.
Consiliul a fost redus la o singură zi
Donald Tusk nu a prezidat deocamdată lucrările Consiliului european, dar are deja o poreclă: „Coke Light”, atribuită de liderul liberalilor din Parlamentul European, Guy Verhofstadt. Acesta critică proiectul de concluzii ale summit-ului – care a fost trimis ambasadorilor statelor membre înainte de reuniune şi care are doar 4 pagini – ca prea scurt şi prea general. La ultimul Consiliu, de pildă, concluziile au avut 26 de pagini.
Potrivit presei de la Bruxelles, în concuzii se adoptă planul de investiţii Juncker, în valoare de 315 de miliarde de euro, însă au fost omise detalii esenţiale: dacă statele membre vor avea un cuvânt de spus în selectarea proiectelor sau cum se vor regăsi banii cheştuiţi pe proiecte în calcului deficitului sau al datoriei.
Opiniile diplomaţilor sunt opuse criticilor: reuniuni mai scurte, mai aconcentrate ajută la luarea deciziilor şi la creşterea transparenţei, spun aceştia. În trecut, concluziile păreau o compilaţie a dorinţelor naţionale, cu care fiecare lider se putea lăuda la finalul lucrărilor.
În acelaşi spirit, Donald Tusk a dat de înţeles liderilor că lucrările reuniunii s-ar putea termina joi seara şi să nu mai continue şi a doua zi. Summit-ul începe la ora locală 17, cu o oră mai devreme decât de obicei, cu sesiunea oficială în care se discută planul de investiţii, apoi va continua cu cina informală în care subiectele de discuţie vor fi Ucraina şi Rusia.
Devieri de la agendă – România, ţara cu cele mai multe solicitări
În ciuda dorinţei de a păstra lucrările scurte şi concise, statele membre nu vor putea fi împiedicate să aducă în discuţie propriile interese.
România, Bulgaria, Slovacia şi Cehia vor o extindere a perioadei de cheltuire a banilor europeni alocaţi pentu intervalul 2007-2013 cu încă un an. Ele au la dispoziţie timpul rămas până la sfârşitul anului viitor să cheltuie banii alocaţi.
Bulgaria va vrea asigurări că, odată ce s-a renunţat la proiectul south Stream, sunt soluţii pentru ea şi pentru dependenţa ei de gazul rusesc.
Belgia, la rândul ei, vrea să discute divergenţa pe care o are cu Parlamentul European privind blocarea propunerii legislative ce ar permite guvernelor UE să schimbe date despre pasageri, în încercarea de a preveni întoarcerea luptătorilor din Siria şi Irak în europa, unde ar putea pune în pericol securitatea europenilor.
Investiţii şi deficit – planul Juncker
Diplomaţii spun că, din moment ce detaliile planului de investiţii Juncker nu sunt încă stabilite, este puţin probabil ca statele membre să anunţe contribuţii la Fondul European de Investiţii. Însă Consiliul european va cere Comisiei să vină cu o propunere legislativă până în luna iunie.
Planul de investiţii va suscita vii dezbateri. Preşedintele Comisiei Europene a promis „tratament favorabil” pentru ţările care se angajează la contribuţii n Fondul European pentru Investiţii Strategice (EFSI) atunci când se va calcula deficitele bugetare.
Însă ministrul polonez de Finanţe a afirmat că nicio ţară nu va angaja sume până nu va exista garaţia că acestea vor fi reduse din deficit. O idee căreia i se opune Germania, care se opune flexibilizării regulilor privind deficitul şi datoria şi se teme că statele membre vor abuza să definească drept investiţie o serie de alte măsuri prin care vor cheltui banii.
„Orice discuţie despre flexibilizarea regulilor fiscale riscă să submineze încrederea pieţelor”, a afirmat vice-ministrul german al muncii.
În schimb, fostul premier italian, Mario Monti, merge chiar mai departe: acesta propune ca nu doar contribuţiile la EFSI să fie deduse din deficit, ci şi banii cheltuiţi în proiectele aprobate de UE pentru dezvoltarea infrastructurii şi pentru stimularea creşterii economice.
„Eu nu sunt pentru regula de aur, pentru că este greu de spus care este cea mai eficientă investiţie în viitor. Eu aş spune că toate cheltuielile privind educaţia să fie luate în calcul, bineînţeles cele de cercetare şi cele făcute cu infsrastructura. Dar oare cele militare ar trebui incluse şi ele?
Este foarte dificil să tragi linie şi să spui care este o investiţie pentru viitor, de pe urma căreia se va profita cel mai mult”, a spus vicepremierul Jyrki Katainen, responsabil de gestionarea acestui plan al Comisiei, într-un interviu acordat cursdeguvernare.ro.
Pe de altă parte, România, Bulgaria, Cehia şi Slovacia vor o alocare geografică a fondurilor, o idee respinsă, cel puţin în declaraţiile de până acum, de Comsie.
Analiza situaţiei din Ucraina
Preşeditnele tusk este nerăbdător să înceapă dezbaterea espre relaţiile UE-Rusia, ceea ce ar face foarte clară diferenţa între taberele în care se înscriu statele membre.
Situaţia economică a Rusiei va fi si ea discutată de liderii europeni – prăbuşirea rublei, efectele sancţiunilor, înaintea marii dezbateri de anul viitor despre oportunitatea unor noi sancţiuni, mai dure, sau despre ridicarea lor totală sau parţială.
Nici situaţia economică a Ucrainei nu este bună, însă UE pare să fie destul de moderată: preşedintele Petro Poroşenko a încercat să tragă sfori pentru a fi invitat la Consiliul European, dar nu a reuşit să obţină o invitaţie.
De la întâlnirea de joi se aşteaptă ca Donald Tusk să ia pulsul statelor membre referior la Rusia, pentru a vedea cum ar fi posibil să ajungă la o poziţie de compromis.
Se pare că opinia generală este că sancţiunile existente prejudiciază suficient economia rusă, aşa că este puţin probabil ca discuţia despre noi sancţiuni să mai fie serios luată î calcul cel puţin pentru moment.
La plecarea spre consiliu, preşeditnele Traian Băsescu a spus că România constată că Rusia vrea să facă o nouă transnistrie în estul Ucrainei, că Moscova continuă să susţină separatiştii şi să se implice în zonă, „ceea ce impune creşterea nivelului sancţiunilor”.
În plus, a spus preşedintele român, Vladimir Putin ar trebui să renunţe la aroganţă, iar Moscova la a deturna sensul lucrurilor, întrucât nu există temeri că estul ţării vecine devine o nouă Crimee, ci temeri că se creează o nouă Transnistrie.
