UPDATE: Biroul permanent al Senatului va discuta, marți, solicitarea Justiției privind începerea urmăririi penale față de fostul ministru de Externe Titus Corlățean, a precizat luni Andrei Alexandru, purtătorul de cuvânt al președintelui Senatului.
Dosarul are 19 volume, iar procurorii de caz au audiat mai mulți ambasadori, sunt câteva detalii dezvăluite de procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi.
„Pot să vă spun că atașat referatului procurorului au fost înaintate 19 volume, copii ale dosarului, în care se regăsesc declarații de martori, persoane sau funcționari care au fost implicați în aceste activități. Sunt documente ridicate de la diverse instituții publice, alte date și informații pe care se bazează probatoriul în acest moment”, a spus șefa DNA.
„Au fost audiați și ambasadori și șefi ai misiunilor diplomatice, au fost audiați și funcționari din cadrul ministerului”, a mai adăugat Laura Codruța Kovesi.
***
Știrea inițială:
DNA a cerut luni ridicarea imunității senatorului Titus Corlățean pentru a-l putea cerceta în Dosarul votului din disapora de la ultimele alegeri prezidențiale. În noiembrie 2014, când era ministrul de Externe, el a organizat secțiile de votare din străinătate după alte criterii decât cele care tineau de aglomerările la sectiile de votare, obținând astfel un folos necuvenit pentru candidatul Victor Ponta – acuză procurorii.
Dosarul a ajuns la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de unde va fi trimis Senatului pentru procedura de vot a avizării urmăririi penale.
Procurorii anticorupție doresc anchetarea lui Titus Corlățean, ministru de Externe până pe 10 noiembrie, după primul tur al prezidențialelor din 2014, pentru abuz în serviciu, cu obținere de foloase necuvenite pentru altul, și pentru împiedicarea exercitării drepturilor electorale.
Faptele de care este suspectat:
„În contextul organizării alegerilor prezidențiale din anul 2014, în calitate de ministru al afacerilor externe, Corlățean Titus, prin încălcarea procedurilor legale și prin acte de dispoziție, a organizat discreționar secțiile de votare din străinătate, obținând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus și susținut de partidul din care făcea și el parte.
Folosul necuvenit pentru altul a constat în limitarea numărului de cetățeni români care și-au putut exercita dreptul de vot în străinătate.
Prin urmare, limitarea accesului la secțiile de votare în străinătate a avut drept consecință creșterea procentajului total de voturi favorabile obținute de același candidat, în condițiile în care comportamentul electoral al cetățenilor români din străinătate, în mare parte, era defavorabil candidatului respectiv.
Pe de altă parte, dreptul de vot cetățenilor români care locuiesc în străinătate a fost vătămat. Vătămarea s-a realizat atât prin împiedicarea exercitării acestui drept, cât și prin îngreunarea foarte serioasă a exercitării acestui drept, care a determinat pe mulți dintre titularii dreptului la vot să renunțe la exercitarea acestuia.
Prin aceeași conduită, ministrul de externe a cauzat și o vătămare a intereselor legitime ale Ministerului Afacerilor Externe, interese care constau în buna funcționare a misiunilor diplomatice și a oficiilor consulare ale României în străinătate și în îndeplinirea de către acestea, în condiții optime, a atribuțiilor legale privind apărarea, în străinătate, a drepturilor cetățenilor români.
Sintetic, această îndeplinire defectuoasă a atribuțiile de serviciu s-a concretizat îndeosebi în:
- nesocotirea unora dintre propunerile misiunilor diplomatice de organizare a unor secții de votare în localități în care s-ar fi putut asigura exercitarea dreptului la vot de către un număr superior de persoane
- organizarea, fără vreo documentare ori justificare, de secții de votare în localități care nu au fost propuse de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României.
Cererii transmise i-au fost atașate referatul întocmit de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, precum și un număr de 19 volume cuprinzând copii ale dosarului de urmărire penală”, se arat[ ]ntr-un comunicat al DNA transmis luni.
Zeci de mii de români din străinătate au stat la cozi timp de mai multe ore pentru a vota la alegerile din 2014, mulți dintre ei fără a reuși să facă acest lucru.
Titus Corlățean a organizta primul tur al scrutinului organizat în diaspora, după care a fost înlocuit cu Theodor Meleșcanu, din cauza acestor probleme organizatorice – număr mic de secții, cabine și ștampile.
Situația nu s-a schimbat, mii de români nereușind nici în al doilea tur să-și voteze candidatul preferat.
