Principala amendare ce va fi adusă legilor Justiției, mai precis celei privind Statului magistraților, este amânarea până la 31 decembrie 2022 a posibilități acordate magistraților de a se pensiona după numai 20 de ani de activitate.
Prorogarea apare în ordonanța de urgență ce va fi discutată în ședința specială de guvern programată pentru luni dimineața, cu câteva ore înainte ca modificările aduse Statului magistraților să intre în vigoare.
Aceasta și corectarea procedurii revocării membrilor CSM sunt singurele recomandări ale Comisiei de la Veneția respectate prin această OUG, justificată de guvernanți tocmai prin nevoia de a introduce sugestiile organismului internațional.
Proiectul de OUG nu a fost publicat și pus în dezbatere publică.
Alte amendamente, potrivit agenției Mediafax, care a intrat în posesia draftului din acest moment, care poate fi modificat și completat până luni:
- Este amânată și o altă prevedere nouă din Statutul magistraților, cea care interzice detașarea magistraților pe funcții de demnitate publică: „Art. 58. – (1) Sectia corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii dispune detasarea judecatorilor si procurorilor, cu acordul scris al acestora, la alte instante sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Inspectia Judiciara, Institutul National al Magistraturii, Scoala Nationala de Grefieri, Ministerul Justitiei sau la unitatile subordonate acestuia, la solicitarea acestor institutii. Detasarea in cadrul acestor institutii nu se poate dispune pentru functii de demnitate publica.” Grație acestei prorogări, secretarul de stat Marieta Safta, omul de încredere al ministrului Tudorel Toader, cea care îl însoțește în toate delegații, rămâne pe post, la Ministerul Justiției, pe perioada mandatului acestuia.
- Va fi modificat, potrivit proiectului, și articolul 96 din Legea 303 privind prejudiciile. Astfel, Statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, urmează să exercite acţiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului dacă, în urma raportului Inspecţiei Judiciare rezultă că eroarea judiciară a fost exercitată de magistraţi cu rea credinţă sau gravă neglijenţă. Crește astfel importanța Inspecției Judiciare, folosită acum ca instrument de influență al politicului, prin păstrarea actualei conducerei, deși mandatul a expirat în septembrie. Modificarea va fi declarată probabil neconstituțională, întrucât numai o instanță poate stabili dacă o eroare judiciară a fost săvârșită cu rea credință sau rea intenție.
- Ase din procesele obișnuite (nu cele care țin exclusiv de Curtea Supremă) se vor judeca în complet format din trei judecători începând cu data de 1 ianuarie 2020. În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a acestei OUG şi până la 31 decembrie 2019, apelurile se vor judeca în complet de doi judecători.
- La solicitarea Comisiei de la Veneția este îngreunată procedura de revocarea a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM)
- Interviurile de la Ministerul Justiției, din cadrul procedurii de selecție a procurorilor ce vor fi propuși pentru funcțiile de conducere din Parchetul General, DNA și DIICOT vor fi publice, transmise online și apoi arhivate. Acest lucru s-ar fi putut face și până acum, fără a fi nevoie de o precizare în lege.
