Analiză

Costul muncii în România: defazaj sever între zona business și non-business. Marea problemă a structurii creșterii, în context european şi regional

În trimestrul III 2017, România s-a situat pe primul loc între statele membre UE în ceea ce priveşte creşterea costului orar al muncii (+16,5% nominal… Mai mult

27.12.2017

Analiză

Consumul individual efectiv al românilor a luat-o înaintea PIB/locuitor – Eurostat ne vede la 61% din media UE

România a ajuns în 2016 la 61% din nivelul de trai mediu al UE 28, potrivit indicatorului de consum individual efectiv (AIC), arată cele mai… Mai mult

19.12.2017

Chestiunea

Cu ce? România – de 10 ani ultima din UE la venituri bugetare şi prima la reducerea lor! Problemele punctuale

România a întreprins în perioada 2006 – 2016 cea mai bizară politică a fondurilor publice dintre toate statele europene, potrivit unei analize date publicităţii de… Mai mult

13.12.2017

Chestiunea

Premieră istorică, importurile lunare au depăşit 7 miliarde de euro

În pofida nivelului record al exporturilor, care au însumat 5.761 milioane euro, deficitul comercial a avansat la impresionantă cifră de 1.318,4 miliarde euro, ca urmare… Mai mult

12.12.2017

Presiunea pe care balanța comercială o pune pe curs. Mutarea accentului spre export – esenţială

de Marin Pana , 10.1.2018

Cursul de schimb mediu euro/leu a înregistrat în 2017 cea mai mare creştere din ultimii cinci ani, iar cursul la final de an cel mai consistent avans din ultimii opt ani, potrivit datelor oficiale.

Totuşi, valorile de 1,72% şi, respectiv, 2,61% sunt relativ mici raportat la practica internaţională, unde fluctuaţiile în trio-ul euro-dolar-liră sterlină sunt mult mai importante.

Diferenţa este că acele economii sunt mai puternice şi îşi permit fluctuaţii mai mari de curs, pe când economia românească  a mult mai puţin solidă iar expectaţiile de stabilitate  leului sunt mult mai ridicate, tocmai prin faptul că în majoritatea celor nouă ani din intervalul 2009 – 2017, variaţiile au fost cu totul minore, de până la un procent sau uşor peste.

În treacăt fie spus, România ar fi trecut formal destul de lejer testul mecanismului ERM II, anticamera adoptării euro, din perspectiva fluctuaţiilor de curs, impuse în cota de +/- 15% la acest criteriu ( pentru referinţă să ne amintim să slovacii nu s-au încadrat întocmai la aderarea din  2009 şi a fost nevoie de o modificare a parităţii centrale pe ultima sută de metri).

De remarcat faptul că, până şi în perioada de maximă criză, când PIB-ul a scăzut cu peste şapte procente iar cursul a fost reaşezat la limita ce ar fi fost impusă prin ERM II , evoluţia la final de an a fost limitată la ceva mai mult de şase procente. Ceea ce, în sine, a reprezentat la acel moment un succes care ar fi trecut neobservat, dacă nu ar fi fost criticat de cei care sperau într-o degringoladă pe piaţa valutară.

Revenind la oile noastre, decizia de a accelera pe export, cel care ne-a scos din criza economică a fost reversată imediat ce ne-am văzut ieşiţi la mal. Ceea se vede dacă alăturăm gradul de acoperire al importurilor cu exporturile realizate (valori FOB/FOB, adică cele mai favorabile) cu evoluţia cursului de schimb – vezi tabelul.

Se poate deduce uşor care este importanţa unui grad de acoperire rezonabil de ridicat ( măcar 90%) în a putea plăti pentru importurile de mărfuri cu banii rezultaţi din exporturile de mărfuri. Nu că nu ar fi fost util să ne ducem chiar mai sus, spre 100%, pentru a reduce dependenţa de investiţiile străine care să vină să plombeze golul creeat şi să echilibreze piaţa valutară, alături de excedentul din servicii.

Cert este că mutarea tot mai clară până spre aproape exclusiv pe consumul intern ( schimburile externe au ajuns să afecteze negativ PIB) nu avea cum să nu afecteze tot mai clar cursul de schimb. Modificat de la 4,49 lei/euro medie iniţială prevăzută şi utilizată la bugetul pe 2017 la un 4,56 lei/euro atins la limită (fără rotunjire).

Iar asta în condiţiile în care tendinţa nu arată deloc bine, dacă ne uităm la debalansarea între valoarea de plecare în 2017, media anuală şi valoarea cu care s-a încheiat anul. Cu o medie plasată la mai puţin de un sfert ca poziţie în intervalul de creştere faţă de plecare şi mai mult de trei sferturi faţă de final.

De reţinut, în intervalul analizat, este doar al doilea an în care valoarea medie este între cea de plecare şi cea de final (după 2012, care seamănă bine cu 2017 şi prin evoluţia cursului pe parcursul anului şi prin gradul de acoperire). Ceea ce ar putea fi rău , dar şi bine, în cazul în care am reuşi cumva să reechilibrăm creşterea spre export şi să ducem valoarea medie a cursului înapoi SUB cea de la început de an şi cea de final de an, precum în toţi ceilalţi ani prezentaţi.

Una peste alta, datele anterioare, bazate pe o practică îndelungată, arată ca fiind optimă o repliere lentă, ordonată, calmă şi limitată, pe aliniamente care pot fi susţinute raţional. Scăderea cursului de schimb mediu euro/leu, de la cele aproape 4,57 lei/euro valoare medie pentru 2017 spre cele 4,55 lei/euro (trecute în legea bugetului pe 2018) apare cam hazardată, dată fiind plecarea din 4,66 lei/euro, chiar dacă admitem cazul fericit al mediei sub marginile intervalului.

Diferenţialul de inflaţie este tot mai clar între noi şi Zona Euro şi lasă un mic spaţiu de manevră. Însă o apreciere în termeni reali a leului (dezirabilă în principiu, dar în dezacord cu măsurile fiscal-bugetare) pe fond de deficit comercial în expansiune nu face sens, nu ar face decât să afecteze şi mai mult competitivitatea externă. Atenţia maximă ar fi în sensul întoarcerii tendinţei de scădere a gradului de acoperire măcar peste pragul critic de 90%.  

Desigur, variaţia monedei naţionale va fi şi în sensul scăderii nominale a cursului iar banca centrală va încerca să atenueze exuberanţele speculative. Regimul valutar ales de noi este flotare controlată, dar nici nu se poate transforma într-un soi de control flotant, deoarece piaţa este piaţă. Iar la finalul zilei nu poţi decât să admiţi, cu costuri mai mari sau mici, eventual suplinite prin profesionalism, realitatea dură a fundamentelor economice şi a tranzacţiilor libere.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.1.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

SUA / Activitatea guvernului federal a fost deblocată

Iulian Soare

Republicanii şi democraţii au ajuns, luni, la un acord privind reluarea activităţii guvernului american, după trei zile de blocaj, transmite Reuters. La întâlnirea din Senat,… Mai mult

Stiri

openbudget.ro, platforma care îți arată unde merg taxele tale

Vladimir Ionescu

Societatea pentru Libertate Individuală a lansat platforma openbudget.ro cu ajutorul căreia cei interesați pot vedea câți bani le ia statul, inclusiv prin taxele puse pe… Mai mult

Stiri

C. P. Tăriceanu: Premierul viitorului Guvern va fi, mai degrabă, un fel de administrator. Nu e guvernul lui

Razvan Diaconu

Preşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, consideră că premierul viitorului Guvern va fi, mai degrabă, un administrator, aşa cum ar fi trebuit să fie şi premierii Grindeanu… Mai mult

Stiri

ICCJ a anulat mai multe probe din dosarul Romgaz

Vladimir Ionescu

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis luni că rechizitoriul DIICOT în dosarul Romgaz, în care au fost trimişi în judecată, printre alţii, fostul… Mai mult

Stiri

Tel Drum a cerut insolvența

Razvan Diaconu

Un dosar în care societatea Tel Drum își cere în instanță insolvența a fost înregistrat la Tribunalul Teleorman, primul termen fiind stabilit pentru data de… Mai mult

Stiri

PSD anunță vineri componența Guvernului Dăncilă, până atunci lucrează la programul de guvernare

Razvan Diaconu

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat luni, după şedinţa Comitetului Executiv Naţional (CExN) al PSD, că membrii CExN vor vota vineri componenţa noului Cabinet. ”Vineri,… Mai mult

Stiri

Acționarii Transgaz au aprobat asocierea cu Reganosa, pentru achiziţia operatorului omolog din Grecia

Adrian N Ionescu

Acţionarii Transgaz (TGN) au aprobat asocierea dintre transportatorul român de gaze şi compania Regasificadora del Noroeste din Spania (Reganosa), pentru a participa la a doua… Mai mult