Presiune suplimentară pe ținta de deficit: plățile restante către bugetari

De Marin Pana | 3.11.2014 .

Strategia bugetară a guvernului prevede pentru anul în curs „asigurarea sumelor aferente plăţii tranşei de 25% din titlurile executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.71/2009, cu modificările şi completările ulterioare (2 miliarde lei)”.

Concret, pe lângă anvelopa salarială oficială definită drept ” plafonul nominal al cheltuielilor de personal, aferente bugetului general consolidat, stabilit la nivelul de 47,8 miliarde lei, respectiv 7,3% din PIB”, statul a alocat încă aproximativ 0,3% din PIB pentru a achita drepturile câștigate în instanță de către salariații afectați de diminuarea cu 25% a drepturilor salariilor efectuată la mijlocul lui 2010.

Sistemul de plată a drepturilor salariale restante stabilite prin hotărâri judecătorești devenite executorii prevede ca, în primul an de la data la care hotărârea devine executorie, să se achite doar 5%. Restul ar urma să fie plătit în etape până în al cincilea an. În al doilea an va fi plătită 10% din valoarea titlului, iar în al treilea an astfel calculat vor mai fi acordate încă 25%.

Astfel, de-abia în acest an (dar la un număr relativ mic de cazuri față de cel care vor fi înregistrate până la finalizarea acestor acțiuni în justiție) avem de-a face cu prima creștere procentuală semnificativă. Or, dacă primii 40% din bani sunt achitați în primii trei ani, restul de 60% vor achitați în următorii doi ani, după cum urmează: alți 25% în al patrulea an și 35% în al cincilea an.

În traducere, vom asista la o presiune semnificativă din acest motiv pe bugetele din 2015 ( aflat deja în afara termenului legal de întocmire și punere în discuție) și 2016. Efortul bugetar nu va fi diminuat de inflație, deoarece sumele în cauză vor fi actualizate cu indicele inflației. Prin urmare, la nivel estimativ , alte 0,3% din PIB ar urma să revină plății tardive a unor drepturi salariale cuvenite stabilite începând cu 2011 de-abia în 2015 iar 0,5% din în 2016.

Este exact perioada în care ar trebui să reducem și deficitul bugetar cu un punct procentual din PIB, până la doar 1,4% din PIB anul viitor (vezi Programul de convergență asumat de Ministerului Finanțelor și necesar trecerii la euro). Impactul plății drepturilor restante către bugetari este unul major dacă se compară cu efortul de diminuare cu zecimi de procent a deficitului de la an la an.

România abia reușește să alinieze cât de cât deficitele calculate după metodologia europeană ESA și cea națională, bazată istoric pe cash. cash la care de-abia anul acesta sunt speranțe să mai reducem ceva, după ce în 2013 am bătut pasul pe loc.

Cum ar urma să se facă marele salt de îmbunătățire a deficitului pe de pe palierul 2012-2013-2014 pe palierul 2015-2016-2017 rămâne un mister.

Mai ales că evenimentele din apropierea României, cu tensionarea relațiilor dintre NATO și Rusia au reclamat o majorare a cheltuielilor pentru apărare, de unde și acceptul UE pentru extinderea deficitului pe acest an la 2,4%. Nu este, însă, clar, cum se vor modifica țintele de deficit până în 2017 sau dacă se va strânge cureaua în alte domenii pentru a acomoda creșterea cheltuielilor militare.

Cert este că măsura impusă de justiție și repartizată pe mai mulți ani de către guvern va afecta atât tentativa de aducere a deficitului fiscal în apropierea deficitului structural fixat ca obiectiv de stabilitate macroeconomică la nivelul UE la 1%, cât și posibilitățile de majorare a salariilor în sectorul bugetar pe termen mediu și chiar lung, deoarece mai sunt destule procese pe rol.

Separarea drepturilor salariale curente de cele istoric cuvenite și prezentarea ca atare în buget nu prea face sens deoarece banii vor fi dați acelorași oameni angajați la stat. Mai mult, ar trebui precizat la nivelul statisticii oficiale, care include cam o cincime din salariați în sectorul bugetar (un sfert dacă se adaugă și cei din MAI, armată, justiție etc.) dacă media veniturilor de natură salarială prezentată lunar include plățile restante stabilite în justiție și achitate pe parcursul a cinci ani.

Nu este clară nici impozitarea sumelor în cauză, atât din pricina perpetuării deducerii regresive la calcul taxelor pe salarii cuvenite statului cât, mai ales, în eventualitatea modificării sistemului de impozitare. Asta deoarece veniturile achitate din urmă ar putea mări suplimentar nivelul efectiv de impozitare al sumelor brute acordate.

Logic, din moment ce indexează banii datorați din urmă cu inflația pentru a le păstra puterea de cumpărare, statul ar trebui să țină cont și de influența majorării impozitelor prin cumularea acestor bani restanți cu cei primiți potrivit drepturilor la zi, față de cazul în care diminuarea salariilor nu s-ar fi aplicat iar sumele ar fi curs uniform.

Una peste alta, dacă importanța inteferenței politicului în chestiunile macroeconomice este recunoscută, ar trebui să fim mai atenți la consecințele implicării justiției în probleme care afectează cifrele macroeconomice. Deciziile luate politic se mai reglează prin alegeri, dar cele din justiție rămân să atârne definitiv de buzunarele economiei. Adică să greveze asupra deciziilor viitoare ale Executivului și asupra perspectivelor de creștere a României.

Publicat la data de 3.11.2014 .

3 comentarii

  1. john
    5.11.2014, 1:05 pm

    pe cand se vor platii beneficiarii Agentiei nationale pentru Restituirea proprietatilor, aia nici n-au terminat de solutionat dosarele, ne mor parintii, bunicii…..

  2. Pribeagul
    7.11.2014, 6:03 pm

    “drepturile câștigate în instanță de către salariații afectați de diminuarea cu 25% a drepturilor salariilor efectuată la mijlocul lui 2010.”
    Este vorba de diminuarea cu 25% sau de alte drepturi salariale?
    Situatia este nebuloasa. Ar fi bine sa fie sintetizata si trase concluziile care se impun, pentru a nu merge din greseala in greseala spre “victoria” finala.

    • Me
      8.11.2014, 2:10 pm

      Majoritatea actiunilor in instanta pentru recuperarea celor 25% au fost respinse, deci este vorba de alte drepturi salariale recuperate. Nu stiu in celelalte domenii, dar in invatamant marea parte o reprezinta “promisa crestere cu 50 % a salariilor”.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Cum a taxat UE munca în 2015. Taxele României și salarizarea pe domenii de activitate

calcula-taxe-munca Câștigul salarial mediu net în România pe 2015 a fost de 1.859 lei ( echivalentul a 418 euro) pe lună, în creștere cu 9,5%...Citeste mai departe »

Marin Pana

Punctul de plecare al strategiei de țară: Forța de muncă. O comparație a angajărilor cu structura europeană

muncitor Strategia de țară se va axa inevitabil pe politici duse de stat asupra celor trei factori care intervin în procesele economice: munca, resursele naturale...Citeste mai departe »

Marin Pana

Paradoxul costului cu forța de muncă în România

forta-de-munca Datele Eurostat ne arată că suntem lideri în Uniunea Europeană la creșterea costului orar cu forța de muncă din 2004 încoace, dar figurăm la...Citeste mai departe »

Marin Pana

Calculul ignorat de autorități: De ce nu ajung contribuțiile bazate pe salariu pentru banii de pensii. Situația pe regiuni

fluturas-salariu-pensie Diferența dintre salariul mediu taxat pentru plata asigurărilor sociale, publicat de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), și câștigul salarial mediu anunțat lunar de...Citeste mai departe »

Marin Pana

Paradox – Nivelul de trai din regiunile predominant urbane ale României, peste media UE. Explicația

Digital Camera O analiză făcută de Eurostat pe baza datelor definitive ale valorilor PIB din ultimii ani oferă o surpriză de proporții pentru noi. România figurează...Citeste mai departe »
radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Radu Crăciun / Naționalismul economic – de la necesitate la naivitate

Nu am decat doua luni de cand am intrat in lumea Facebook si inca descopar acest univers. Aceasta noua calitate imi confirma o tendinta...Citeste mai departe »

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Căderea Alepului: Ultimele zile ale bătăliei, primele zile ale unei noi tragedii?

Despre tragedia Siriei nu se poate scrie uşor. Analizele nu pot nicicum exclude emoţia, altminteri contraindicată în exerciţiul profesionist, critic şi analitic al politicii...Citeste mai departe »

varujan-pambuccian1

Varujan Pambuccian

Varujan Pambuccian / O privire în economia iminentă: De ce este nevoie să schimbăm urgent sistemul educațional

În ultimii ani lumea a intrat într-o epocă nouă, la sfârșitul căreia societatea umană va fi radical diferită de ce este ea azi. Numită...Citeste mai departe »

Comentarii

Radu Crăciun / Naționalismul economic – de la necesitate la naivitate

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Nu am decat doua luni de cand am intrat in lumea Facebook si inca descopar acest univers. Aceasta noua calitate imi confirma o tendinta...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Căderea Alepului: Ultimele zile ale bătăliei, primele zile ale unei noi tragedii?

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Despre tragedia Siriei nu se poate scrie uşor. Analizele nu pot nicicum exclude emoţia, altminteri contraindicată în exerciţiul profesionist, critic şi analitic al politicii...Citeste mai departe »

Varujan Pambuccian / O privire în economia iminentă: De ce este nevoie să schimbăm urgent sistemul educațional

varujan-pambuccian1

Varujan Pambuccian

În ultimii ani lumea a intrat într-o epocă nouă, la sfârșitul căreia societatea umană va fi radical diferită de ce este ea azi. Numită...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cucuveaua din turla școlii

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Pentru experții care, ca ”proștii”, își fac în aceste săptămâni strategii cu Educația în mijlocul dezvoltării viitoare pe toate planurile a României – scriu...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Eşecul UE de la Bratislava, frustrările lui Renzi şi calea aleasă de România

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Summitul informal de la Bratislava, anunţat cu surle şi trâmbiţe ca „marele moment al relansării Proiectului European după Brexit”, a fost în...Citeste mai departe »

Claudiu Degeratu / Cui îi este frică de Armata europeană?

claudiu-degeratu

Claudiu Degeratu

În ziua de 17 noiembrie 2015 Franţa a invocat articolul 42.7 din Tratatul de la Lisabona ca urmare a atacurilor teroriste din Paris. A...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un moment care nu trebuia ratat: De ce nu poate România cumpăra documente din Panama

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Proiectul de OUG privind modificări în Codul Fiscal – care face atâta vâlvă de 2 zile – e unul ratat. Secretarul de stat Gabriel...Citeste mai departe »

Pâinea, circul și indicatorii din ultimii patru ani

mp21

Marin Pana

Inflația medie anuală înregistrată în perioada 2012 – 2015 a fost de 1,93% potrivit metodologiei naționale concretizate în indicele prețurilor de consum IPC și...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Lămuriri necesare privind Strategia ”România competitivă”

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Atunci când Prim-Ministrul Guvernului, domnul Dacian Cioloş, a solicitat Guvernatorului BNR, domnul Mugur Isărescu, să-l ajute cu specialiști în redactarea unui proiect de strategie...Citeste mai departe »

Două neadevăruri statistice care au contribuit la ieșirea Marii Britanii din UE

mp21

Marin Pana

Referendumul privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană a fost influențat de o serie de statistici care conduc spre concluziii potențial eronate. Unul dintre...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Supravietuirea Europei – Solutia unica despre care nu vorbeste nimeni

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Brexit-ul a fost atat de mult analizat in ultimele zile incat interesul public pentru acest subiect este pe punctul sa se epuizeze. Cu toate...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Uniunea Europeană 2.0, refondată sub patronajul Germaniei. Opţiuni grele la orizont pentru naţiunile Europei

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Cu mult înainte de Brexitul din 23 iunie, Uniunea Europeană dădea semne obiective de uzură politică, economică, socială şi culturală, dincolo de...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Europa post-Brexit: o bătălie care merită purtată

valentin-lazea-

Valentin Lazea

(Un text – un adevărat manifest – care ar trebui bătut în cuie pe ușa oricărui european. Dacă ar fi fost până acum, poate...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problemele congenitale ale UE și lecția din care nu va învăța nimeni nimic. Regândirea Europei

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O Europă disfuncțională pentru că se bazează pe slăbiciunile popoarelor, și nu pe ce au ele mai bun * Ieșirea UK din UE poate...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Capitalul autohton și ajutorul statului autohton: O problemă și câteva soluții

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Textul analiză de mai jos, privind problema capitalului autohton, îndrăznește să spere din 3 motive : 1-, Spre deosebire de toți predecesorii săi –...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu-

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Justiția mea și justiția celorlalți

Dumnezeu să-l odihnească pe Gil. Cu vocea aia a lui minunată cu tot. ”Cristi, nu mă pot băga oficial, mă termină ăștia. Dar vreau...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română