Presiune suplimentară pe ținta de deficit: plățile restante către bugetari

de Marin Pana | 3.11.2014 .

Strategia bugetară a guvernului prevede pentru anul în curs „asigurarea sumelor aferente plăţii tranşei de 25% din titlurile executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.71/2009, cu modificările şi completările ulterioare (2 miliarde lei)”.

Concret, pe lângă anvelopa salarială oficială definită drept ” plafonul nominal al cheltuielilor de personal, aferente bugetului general consolidat, stabilit la nivelul de 47,8 miliarde lei, respectiv 7,3% din PIB”, statul a alocat încă aproximativ 0,3% din PIB pentru a achita drepturile câștigate în instanță de către salariații afectați de diminuarea cu 25% a drepturilor salariilor efectuată la mijlocul lui 2010.

Sistemul de plată a drepturilor salariale restante stabilite prin hotărâri judecătorești devenite executorii prevede ca, în primul an de la data la care hotărârea devine executorie, să se achite doar 5%. Restul ar urma să fie plătit în etape până în al cincilea an. În al doilea an va fi plătită 10% din valoarea titlului, iar în al treilea an astfel calculat vor mai fi acordate încă 25%.

Astfel, de-abia în acest an (dar la un număr relativ mic de cazuri față de cel care vor fi înregistrate până la finalizarea acestor acțiuni în justiție) avem de-a face cu prima creștere procentuală semnificativă. Or, dacă primii 40% din bani sunt achitați în primii trei ani, restul de 60% vor achitați în următorii doi ani, după cum urmează: alți 25% în al patrulea an și 35% în al cincilea an.

În traducere, vom asista la o presiune semnificativă din acest motiv pe bugetele din 2015 ( aflat deja în afara termenului legal de întocmire și punere în discuție) și 2016. Efortul bugetar nu va fi diminuat de inflație, deoarece sumele în cauză vor fi actualizate cu indicele inflației. Prin urmare, la nivel estimativ , alte 0,3% din PIB ar urma să revină plății tardive a unor drepturi salariale cuvenite stabilite începând cu 2011 de-abia în 2015 iar 0,5% din în 2016.

Este exact perioada în care ar trebui să reducem și deficitul bugetar cu un punct procentual din PIB, până la doar 1,4% din PIB anul viitor (vezi Programul de convergență asumat de Ministerului Finanțelor și necesar trecerii la euro). Impactul plății drepturilor restante către bugetari este unul major dacă se compară cu efortul de diminuare cu zecimi de procent a deficitului de la an la an.

România abia reușește să alinieze cât de cât deficitele calculate după metodologia europeană ESA și cea națională, bazată istoric pe cash. cash la care de-abia anul acesta sunt speranțe să mai reducem ceva, după ce în 2013 am bătut pasul pe loc.

Cum ar urma să se facă marele salt de îmbunătățire a deficitului pe de pe palierul 2012-2013-2014 pe palierul 2015-2016-2017 rămâne un mister.

Mai ales că evenimentele din apropierea României, cu tensionarea relațiilor dintre NATO și Rusia au reclamat o majorare a cheltuielilor pentru apărare, de unde și acceptul UE pentru extinderea deficitului pe acest an la 2,4%. Nu este, însă, clar, cum se vor modifica țintele de deficit până în 2017 sau dacă se va strânge cureaua în alte domenii pentru a acomoda creșterea cheltuielilor militare.

Cert este că măsura impusă de justiție și repartizată pe mai mulți ani de către guvern va afecta atât tentativa de aducere a deficitului fiscal în apropierea deficitului structural fixat ca obiectiv de stabilitate macroeconomică la nivelul UE la 1%, cât și posibilitățile de majorare a salariilor în sectorul bugetar pe termen mediu și chiar lung, deoarece mai sunt destule procese pe rol.

Separarea drepturilor salariale curente de cele istoric cuvenite și prezentarea ca atare în buget nu prea face sens deoarece banii vor fi dați acelorași oameni angajați la stat. Mai mult, ar trebui precizat la nivelul statisticii oficiale, care include cam o cincime din salariați în sectorul bugetar (un sfert dacă se adaugă și cei din MAI, armată, justiție etc.) dacă media veniturilor de natură salarială prezentată lunar include plățile restante stabilite în justiție și achitate pe parcursul a cinci ani.

Nu este clară nici impozitarea sumelor în cauză, atât din pricina perpetuării deducerii regresive la calcul taxelor pe salarii cuvenite statului cât, mai ales, în eventualitatea modificării sistemului de impozitare. Asta deoarece veniturile achitate din urmă ar putea mări suplimentar nivelul efectiv de impozitare al sumelor brute acordate.

Logic, din moment ce indexează banii datorați din urmă cu inflația pentru a le păstra puterea de cumpărare, statul ar trebui să țină cont și de influența majorării impozitelor prin cumularea acestor bani restanți cu cei primiți potrivit drepturilor la zi, față de cazul în care diminuarea salariilor nu s-ar fi aplicat iar sumele ar fi curs uniform.

Una peste alta, dacă importanța inteferenței politicului în chestiunile macroeconomice este recunoscută, ar trebui să fim mai atenți la consecințele implicării justiției în probleme care afectează cifrele macroeconomice. Deciziile luate politic se mai reglează prin alegeri, dar cele din justiție rămân să atârne definitiv de buzunarele economiei. Adică să greveze asupra deciziilor viitoare ale Executivului și asupra perspectivelor de creștere a României.

Publicat la data de 3.11.2014 .

3 comentarii

  1. john
    5.11.2014, 1:05 pm

    pe cand se vor platii beneficiarii Agentiei nationale pentru Restituirea proprietatilor, aia nici n-au terminat de solutionat dosarele, ne mor parintii, bunicii…..

  2. Pribeagul
    7.11.2014, 6:03 pm

    “drepturile câștigate în instanță de către salariații afectați de diminuarea cu 25% a drepturilor salariilor efectuată la mijlocul lui 2010.”
    Este vorba de diminuarea cu 25% sau de alte drepturi salariale?
    Situatia este nebuloasa. Ar fi bine sa fie sintetizata si trase concluziile care se impun, pentru a nu merge din greseala in greseala spre “victoria” finala.

    • Me
      8.11.2014, 2:10 pm

      Majoritatea actiunilor in instanta pentru recuperarea celor 25% au fost respinse, deci este vorba de alte drepturi salariale recuperate. Nu stiu in celelalte domenii, dar in invatamant marea parte o reprezinta “promisa crestere cu 50 % a salariilor”.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Economia României, pe locul 17 în UE. La un pas de mijlocul clasamentului, după un avans de peste 6% al PIB exprimat în euro

Economia României figurează pe locul 17 la nivelul Uniunii Europene, depășind de puțin pragul de 1% din economia UE, potrivit datelor publicate de Eurostat...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cât de prost e distribuit costul salarial în România – țara cu cea mai mare creștere a costurilor cu munca în 2016

România conduce detașat în topul creșterii costurilor cu forța de muncă la nivelul statelor UE, potrivit datelor pentru 2016 publicate de Eurostat. Cu o...Citeste mai departe »

Marin Pana

O analiză chiar de la bază: Activele şi pasivele gospodăriilor româneşti, în context european

România ocupă ultimul loc între statele atât în ceea ce priveşte activele cât şi pasivele gospodăriilor populaţiei raportate la PIB, potrivit celor mai recente...Citeste mai departe »

Marin Pana

4 din cele 8 regiuni ale României – încadrate în baremul european de sărăcie. Bucureştiul figurează peste Madrid şi Berlin

Numărul regiunilor de dezvoltare cu care România intră în topul 20 al celor mai sărace zone din Uniunea Europeană a rămas la patru anul...Citeste mai departe »

Marin Pana

Stat tot mai slab, cu obligații tot mai mari: Microexcedentul bugetar de moment explicat pe scurt

Bugetul general consolidat a încheiat primele două luni din anul 2017 cu un microexcedent de 0,05% din PIB-ul estimat pentru anul în curs, conform...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5333 lei
4.1453 lei
5.3604 lei

OPINII & EDITORIAL

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Macron va fi Preşedintele Franţei, dar transformarea politicii în Europa continuă

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În absenţa unei „lebede negre” în următoarele două săptămâni, candidatul pro-european de centru, Emmanuel Macron, va fi ales pe 7 mai Preşedintele...Citeste mai departe »

Care e treaba cu disputa privind banii din pilonul II

Marin Pana

Aproape 7 milioane de români au acumulat până acum circa 7 miliarde de lei în cadrul aşa-numitului pilon II al sistemului de pensii, respectiv...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Cele două Turcii vor intra într-o lungă perioadă conflictuală. Dar este ceva și mai grav

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Rezultatul în sine al referendumului din Turcia nu este surprinzător. Eu m-aș fi așteptat la o diferență chiar mai mare decât 51,4%...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Zona euro – iluzii europene, iluzii românești

Radu Crăciun

Privind in trecut, inca refuz sa cred ca un proiect de complexitatea zonei euro a fost demarat ca un proiect politic. Adica, un proiect...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Start-up nation: un mare viciu de construcție

Andreea Paul

Cel mai mare viciu de construcție al programului START-UP NATION este acordarea fondurilor de la stat antreprenorilor debutanți în proporție de 100%, fără contribuții...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problema (mare, foarte mare) a Serviciilor secrete: Rezolvați-o odată!

Cristian Grosu

Problema Serviciilor secrete în România Nu ține doar de drepturile omului – așa cum știm/credem că se petrece în democrațiile consolidate, ci e una...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Trump-Merkel: O întâlnire transatlantică ratată şi o ridicolă „factură” a unei „datorii” care schimbă paradigma de securitate a Europei

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Zilele trecute, întâlnirea şefilor executivelor din cele mai importante două puteri ale lumii occidentale, Statele Unite şi Germania, ne-a lăsat un gust...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Din miezul noii faze istorice a (de)capitalizării României: Fenomenul ”Cocotierul” și efectul ”Bombonica”

Cristian Grosu

La ora la care scriu aceste rânduri, sistemul judiciar din România tocmai turnează încă un episod penibil, dintr-un șir tot mai lung de episoade...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română