Presiune suplimentară pe ținta de deficit: plățile restante către bugetari

De Marin Pana | 3.11.2014 .

Strategia bugetară a guvernului prevede pentru anul în curs „asigurarea sumelor aferente plăţii tranşei de 25% din titlurile executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.71/2009, cu modificările şi completările ulterioare (2 miliarde lei)”.

Concret, pe lângă anvelopa salarială oficială definită drept ” plafonul nominal al cheltuielilor de personal, aferente bugetului general consolidat, stabilit la nivelul de 47,8 miliarde lei, respectiv 7,3% din PIB”, statul a alocat încă aproximativ 0,3% din PIB pentru a achita drepturile câștigate în instanță de către salariații afectați de diminuarea cu 25% a drepturilor salariilor efectuată la mijlocul lui 2010.

Sistemul de plată a drepturilor salariale restante stabilite prin hotărâri judecătorești devenite executorii prevede ca, în primul an de la data la care hotărârea devine executorie, să se achite doar 5%. Restul ar urma să fie plătit în etape până în al cincilea an. În al doilea an va fi plătită 10% din valoarea titlului, iar în al treilea an astfel calculat vor mai fi acordate încă 25%.

Astfel, de-abia în acest an (dar la un număr relativ mic de cazuri față de cel care vor fi înregistrate până la finalizarea acestor acțiuni în justiție) avem de-a face cu prima creștere procentuală semnificativă. Or, dacă primii 40% din bani sunt achitați în primii trei ani, restul de 60% vor achitați în următorii doi ani, după cum urmează: alți 25% în al patrulea an și 35% în al cincilea an.

În traducere, vom asista la o presiune semnificativă din acest motiv pe bugetele din 2015 ( aflat deja în afara termenului legal de întocmire și punere în discuție) și 2016. Efortul bugetar nu va fi diminuat de inflație, deoarece sumele în cauză vor fi actualizate cu indicele inflației. Prin urmare, la nivel estimativ , alte 0,3% din PIB ar urma să revină plății tardive a unor drepturi salariale cuvenite stabilite începând cu 2011 de-abia în 2015 iar 0,5% din în 2016.

Este exact perioada în care ar trebui să reducem și deficitul bugetar cu un punct procentual din PIB, până la doar 1,4% din PIB anul viitor (vezi Programul de convergență asumat de Ministerului Finanțelor și necesar trecerii la euro). Impactul plății drepturilor restante către bugetari este unul major dacă se compară cu efortul de diminuare cu zecimi de procent a deficitului de la an la an.

România abia reușește să alinieze cât de cât deficitele calculate după metodologia europeană ESA și cea națională, bazată istoric pe cash. cash la care de-abia anul acesta sunt speranțe să mai reducem ceva, după ce în 2013 am bătut pasul pe loc.

Cum ar urma să se facă marele salt de îmbunătățire a deficitului pe de pe palierul 2012-2013-2014 pe palierul 2015-2016-2017 rămâne un mister.

Mai ales că evenimentele din apropierea României, cu tensionarea relațiilor dintre NATO și Rusia au reclamat o majorare a cheltuielilor pentru apărare, de unde și acceptul UE pentru extinderea deficitului pe acest an la 2,4%. Nu este, însă, clar, cum se vor modifica țintele de deficit până în 2017 sau dacă se va strânge cureaua în alte domenii pentru a acomoda creșterea cheltuielilor militare.

Cert este că măsura impusă de justiție și repartizată pe mai mulți ani de către guvern va afecta atât tentativa de aducere a deficitului fiscal în apropierea deficitului structural fixat ca obiectiv de stabilitate macroeconomică la nivelul UE la 1%, cât și posibilitățile de majorare a salariilor în sectorul bugetar pe termen mediu și chiar lung, deoarece mai sunt destule procese pe rol.

Separarea drepturilor salariale curente de cele istoric cuvenite și prezentarea ca atare în buget nu prea face sens deoarece banii vor fi dați acelorași oameni angajați la stat. Mai mult, ar trebui precizat la nivelul statisticii oficiale, care include cam o cincime din salariați în sectorul bugetar (un sfert dacă se adaugă și cei din MAI, armată, justiție etc.) dacă media veniturilor de natură salarială prezentată lunar include plățile restante stabilite în justiție și achitate pe parcursul a cinci ani.

Nu este clară nici impozitarea sumelor în cauză, atât din pricina perpetuării deducerii regresive la calcul taxelor pe salarii cuvenite statului cât, mai ales, în eventualitatea modificării sistemului de impozitare. Asta deoarece veniturile achitate din urmă ar putea mări suplimentar nivelul efectiv de impozitare al sumelor brute acordate.

Logic, din moment ce indexează banii datorați din urmă cu inflația pentru a le păstra puterea de cumpărare, statul ar trebui să țină cont și de influența majorării impozitelor prin cumularea acestor bani restanți cu cei primiți potrivit drepturilor la zi, față de cazul în care diminuarea salariilor nu s-ar fi aplicat iar sumele ar fi curs uniform.

Una peste alta, dacă importanța inteferenței politicului în chestiunile macroeconomice este recunoscută, ar trebui să fim mai atenți la consecințele implicării justiției în probleme care afectează cifrele macroeconomice. Deciziile luate politic se mai reglează prin alegeri, dar cele din justiție rămân să atârne definitiv de buzunarele economiei. Adică să greveze asupra deciziilor viitoare ale Executivului și asupra perspectivelor de creștere a României.

Publicat la data de 3.11.2014 .

3 comentarii

  1. john
    5.11.2014, 1:05 pm

    pe cand se vor platii beneficiarii Agentiei nationale pentru Restituirea proprietatilor, aia nici n-au terminat de solutionat dosarele, ne mor parintii, bunicii…..

  2. Pribeagul
    7.11.2014, 6:03 pm

    “drepturile câștigate în instanță de către salariații afectați de diminuarea cu 25% a drepturilor salariilor efectuată la mijlocul lui 2010.”
    Este vorba de diminuarea cu 25% sau de alte drepturi salariale?
    Situatia este nebuloasa. Ar fi bine sa fie sintetizata si trase concluziile care se impun, pentru a nu merge din greseala in greseala spre “victoria” finala.

    • Me
      8.11.2014, 2:10 pm

      Majoritatea actiunilor in instanta pentru recuperarea celor 25% au fost respinse, deci este vorba de alte drepturi salariale recuperate. Nu stiu in celelalte domenii, dar in invatamant marea parte o reprezinta “promisa crestere cu 50 % a salariilor”.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

România – cel mai prețios atu prin poziția (temporară ?) pe tabloul de bord european

euro-mecanism Potrivit datelor certificate de Eurostat România a respectat anul trecut 13 din cei 14 indicatori stabiliți pentru tabloul de bord al situației macroeconomice din...Citeste mai departe »

Marin Pana

Scadența deficitului bugetar și restrângerea cheltuielilor publice au crescut de 2,5 ori arieratele la bugetul general consolidat. Atenție la sursa arieratelor locale

contabilitatea Potrivit datelor oficiale ale Ministerului Finanțelor, arieratele bugetului general consolidat au crescut considerabil pe parcursul acestui an, ajungând să fie de două ori și...Citeste mai departe »

Marin Pana

Relația comercială a României cu Zona Euro: o analiză comparativă cu Polonia, Cehia, Ungaria

comert-exterior-romania1 România ocupă locul 15 în rândul partenerilor comerciali ai zonei Euro, mult în spatele altor țări care au făcut parte din Blocul Estic, precum...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cum ne cheltuim avantajele comparative: Prețul gazelor naturale în economie – ratarea unei oportunități și consecințele pentru România

gaze În contextul scăderii semnificative a prețurilor la resurse energetice, factorii noștri de decizie au ezitat să acționeze și, de unde aveam, de departe, cel...Citeste mai departe »

Marin Pana

Carnagiul de pe șosele: România și accidentele rutiere – o comparație în contextul UE la statistici și măsuri de reducere a mortalității

accident-dn1 Zecile de morți de pe șoselele României din ultimele săptămâni – fie că vorbim de accidentele în lanț de pe Autostrada Soarelui sau cele...Citeste mai departe »
radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Eșecurile celei mai slabe generații de lideri europeni. Renzi, al patrulea premier din UE care ratează un referendum propus chiar de el

Puncte cheie: După David Cameron (Brexitul din 23 iunie), Mark Rutte (6 aprilie, ratificarea Tratatului de Asociere UE-Ucraina, semnat inclusiv de către Olanda, pe...Citeste mai departe »

aurelian dochia

Aurelian Dochia

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Comentarii

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Eșecurile celei mai slabe generații de lideri europeni. Renzi, al patrulea premier din UE care ratează un referendum propus chiar de el

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După David Cameron (Brexitul din 23 iunie), Mark Rutte (6 aprilie, ratificarea Tratatului de Asociere UE-Ucraina, semnat inclusiv de către Olanda, pe...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

aurelian dochia

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Viitorul preşedinte al Franţei, pro-Rusia. Cercul se strânge. Ce facem?

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: François Fillon, fost prim ministru sub președinția lui Sarkozy (2007-2012), a câștigat categoric alegerile primare ale dreptei franceze și va candida la...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel-Daianu-

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / America s-a schimbat. Să ne pregătim pentru schimbarea lumii

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Epoca Obama s-a încheiat cu repudierea totală a moştenirii sale politice, lăsându-l în urmă pe Trump, candidatul cu profilul politic şi intelectual...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Nu vă goniți copiii !

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Aproape ca a devenit de bonton sa anunti ca in niciun caz copiii tai nu vor ramane in tara. In momentul in care intrebi...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Problema momentului: cea mai bună situație macroeconomică, la cele mai mari riscuri de instabilitate

valentin-lazea

Valentin Lazea

O recentă declaraţie a guvernatorului BNR a iscat discuţii aprinse în societate. Domnul Mugur Isărescu afirma că niciodată în ultimii 26 de ani situația...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Momentul zero al fiscalizării: de ce și cum ar trebui să fie

gabriel-biris

Gabriel Biris

Revin ca și contribuitor al Curs de guvernare după o perioadă de aproape un an. Cele mai multe din articolele mele anterioare erau despre...Citeste mai departe »

Varujan Pambuccian / O privire în economia iminentă: De ce este nevoie să schimbăm urgent sistemul educațional

varujan-pambuccian1

Varujan Pambuccian

În ultimii ani lumea a intrat într-o epocă nouă, la sfârșitul căreia societatea umană va fi radical diferită de ce este ea azi. Numită...Citeste mai departe »

Claudiu Degeratu / Cui îi este frică de Armata europeană?

claudiu-degeratu

Claudiu Degeratu

În ziua de 17 noiembrie 2015 Franţa a invocat articolul 42.7 din Tratatul de la Lisabona ca urmare a atacurilor teroriste din Paris. A...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un moment care nu trebuia ratat: De ce nu poate România cumpăra documente din Panama

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Proiectul de OUG privind modificări în Codul Fiscal – care face atâta vâlvă de 2 zile – e unul ratat. Secretarul de stat Gabriel...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Europa post-Brexit: o bătălie care merită purtată

valentin-lazea-

Valentin Lazea

(Un text – un adevărat manifest – care ar trebui bătut în cuie pe ușa oricărui european. Dacă ar fi fost până acum, poate...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problemele congenitale ale UE și lecția din care nu va învăța nimeni nimic. Regândirea Europei

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O Europă disfuncțională pentru că se bazează pe slăbiciunile popoarelor, și nu pe ce au ele mai bun * Ieșirea UK din UE poate...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română