Presiune suplimentară pe ținta de deficit: plățile restante către bugetari

de Marin Pana | 3.11.2014 .

Strategia bugetară a guvernului prevede pentru anul în curs „asigurarea sumelor aferente plăţii tranşei de 25% din titlurile executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.71/2009, cu modificările şi completările ulterioare (2 miliarde lei)”.

Concret, pe lângă anvelopa salarială oficială definită drept ” plafonul nominal al cheltuielilor de personal, aferente bugetului general consolidat, stabilit la nivelul de 47,8 miliarde lei, respectiv 7,3% din PIB”, statul a alocat încă aproximativ 0,3% din PIB pentru a achita drepturile câștigate în instanță de către salariații afectați de diminuarea cu 25% a drepturilor salariilor efectuată la mijlocul lui 2010.

Sistemul de plată a drepturilor salariale restante stabilite prin hotărâri judecătorești devenite executorii prevede ca, în primul an de la data la care hotărârea devine executorie, să se achite doar 5%. Restul ar urma să fie plătit în etape până în al cincilea an. În al doilea an va fi plătită 10% din valoarea titlului, iar în al treilea an astfel calculat vor mai fi acordate încă 25%.

Astfel, de-abia în acest an (dar la un număr relativ mic de cazuri față de cel care vor fi înregistrate până la finalizarea acestor acțiuni în justiție) avem de-a face cu prima creștere procentuală semnificativă. Or, dacă primii 40% din bani sunt achitați în primii trei ani, restul de 60% vor achitați în următorii doi ani, după cum urmează: alți 25% în al patrulea an și 35% în al cincilea an.

În traducere, vom asista la o presiune semnificativă din acest motiv pe bugetele din 2015 ( aflat deja în afara termenului legal de întocmire și punere în discuție) și 2016. Efortul bugetar nu va fi diminuat de inflație, deoarece sumele în cauză vor fi actualizate cu indicele inflației. Prin urmare, la nivel estimativ , alte 0,3% din PIB ar urma să revină plății tardive a unor drepturi salariale cuvenite stabilite începând cu 2011 de-abia în 2015 iar 0,5% din în 2016.

Este exact perioada în care ar trebui să reducem și deficitul bugetar cu un punct procentual din PIB, până la doar 1,4% din PIB anul viitor (vezi Programul de convergență asumat de Ministerului Finanțelor și necesar trecerii la euro). Impactul plății drepturilor restante către bugetari este unul major dacă se compară cu efortul de diminuare cu zecimi de procent a deficitului de la an la an.

România abia reușește să alinieze cât de cât deficitele calculate după metodologia europeană ESA și cea națională, bazată istoric pe cash. cash la care de-abia anul acesta sunt speranțe să mai reducem ceva, după ce în 2013 am bătut pasul pe loc.

Cum ar urma să se facă marele salt de îmbunătățire a deficitului pe de pe palierul 2012-2013-2014 pe palierul 2015-2016-2017 rămâne un mister.

Mai ales că evenimentele din apropierea României, cu tensionarea relațiilor dintre NATO și Rusia au reclamat o majorare a cheltuielilor pentru apărare, de unde și acceptul UE pentru extinderea deficitului pe acest an la 2,4%. Nu este, însă, clar, cum se vor modifica țintele de deficit până în 2017 sau dacă se va strânge cureaua în alte domenii pentru a acomoda creșterea cheltuielilor militare.

Cert este că măsura impusă de justiție și repartizată pe mai mulți ani de către guvern va afecta atât tentativa de aducere a deficitului fiscal în apropierea deficitului structural fixat ca obiectiv de stabilitate macroeconomică la nivelul UE la 1%, cât și posibilitățile de majorare a salariilor în sectorul bugetar pe termen mediu și chiar lung, deoarece mai sunt destule procese pe rol.

Separarea drepturilor salariale curente de cele istoric cuvenite și prezentarea ca atare în buget nu prea face sens deoarece banii vor fi dați acelorași oameni angajați la stat. Mai mult, ar trebui precizat la nivelul statisticii oficiale, care include cam o cincime din salariați în sectorul bugetar (un sfert dacă se adaugă și cei din MAI, armată, justiție etc.) dacă media veniturilor de natură salarială prezentată lunar include plățile restante stabilite în justiție și achitate pe parcursul a cinci ani.

Nu este clară nici impozitarea sumelor în cauză, atât din pricina perpetuării deducerii regresive la calcul taxelor pe salarii cuvenite statului cât, mai ales, în eventualitatea modificării sistemului de impozitare. Asta deoarece veniturile achitate din urmă ar putea mări suplimentar nivelul efectiv de impozitare al sumelor brute acordate.

Logic, din moment ce indexează banii datorați din urmă cu inflația pentru a le păstra puterea de cumpărare, statul ar trebui să țină cont și de influența majorării impozitelor prin cumularea acestor bani restanți cu cei primiți potrivit drepturilor la zi, față de cazul în care diminuarea salariilor nu s-ar fi aplicat iar sumele ar fi curs uniform.

Una peste alta, dacă importanța inteferenței politicului în chestiunile macroeconomice este recunoscută, ar trebui să fim mai atenți la consecințele implicării justiției în probleme care afectează cifrele macroeconomice. Deciziile luate politic se mai reglează prin alegeri, dar cele din justiție rămân să atârne definitiv de buzunarele economiei. Adică să greveze asupra deciziilor viitoare ale Executivului și asupra perspectivelor de creștere a României.

Publicat la data de 3.11.2014 .

3 comentarii

  1. john
    5.11.2014, 1:05 pm

    pe cand se vor platii beneficiarii Agentiei nationale pentru Restituirea proprietatilor, aia nici n-au terminat de solutionat dosarele, ne mor parintii, bunicii…..

  2. Pribeagul
    7.11.2014, 6:03 pm

    “drepturile câștigate în instanță de către salariații afectați de diminuarea cu 25% a drepturilor salariilor efectuată la mijlocul lui 2010.”
    Este vorba de diminuarea cu 25% sau de alte drepturi salariale?
    Situatia este nebuloasa. Ar fi bine sa fie sintetizata si trase concluziile care se impun, pentru a nu merge din greseala in greseala spre “victoria” finala.

    • Me
      8.11.2014, 2:10 pm

      Majoritatea actiunilor in instanta pentru recuperarea celor 25% au fost respinse, deci este vorba de alte drepturi salariale recuperate. Nu stiu in celelalte domenii, dar in invatamant marea parte o reprezinta “promisa crestere cu 50 % a salariilor”.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Stabilitatea economică a României: alarmele anului 2017, așa cum se văd din indicatorii europeni

România începe să prezinte tot mai multe semnale de avertizare pentru analiza economică pe termen scurt fundamentată de Eurostat, cu valori situate semnificativ în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avansul salariului real – o listă a anomaliilor: Administrația urcă cu 44% peste Sănătate, Industria prelucrătoare coboară la sub 90% din media pe economie

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna august 2017 a fost de 3.290 de lei cu 1,2% mai mare faţă de luna...Citeste mai departe »

Marin Pana

Peste 1 miliard de euro lunar: atât a ajuns deficitul comercial prin supraturarea consumului

Pe fondul celor mai reduse exporturi din ultimele şapte luni, deficitul comercial lunar a depăşit din nou pragul de un miliard de euro în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenţie la cursul de schimb, în țara care consumă din import!

Poate că ar fi util să vedem cum au evoluat în timp prognozele referitoare la cursul de schimb euro/leu efectuate de Comisia Naţională de...Citeste mai departe »

Marin Pana

Încă un paradox: Țara cu cea mai mare creștere a prosperității oficiale din care fug cei mai mulți oameni în timp de pace

Populaţia rezidentă a României a fost la 1 ianuarie 2017 de 19.638 mii persoane, în scădere cu 122 de mii de persoane faţă de...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română