Preşedinţia consideră că rectificarea bugetară nu are nicio legătură cu necesitatea consolidării bugetului naţional, ci este un instrument de sancţionare a instituţiilor nesubordonate PSD, Guvernul apelând la o formă de sabotaj bugetar, a declarat marţi Mădălina Dobrovolschi, purtătorul de cuvânt al şefului statului.
În replică, Ministerul de Finanțe afirmă că Președinția prezintă situația incorect și asigură că, în caz de nevoie, pentru diverse acțiuni pot fi alocate sume din fondul de rezervă al Guvernului.
Acuzații ale Administrației Prezidențiale
În ceea ce priveşte reducerea bugetului Administraţiei Prezidenţiale, aceasta este o încălcare grosolană şi o încercare de a bloca activitatea unei institutii fundamentale, cu consecinţe grave, a mai spus Mădălina Dobrovolschi.
„Aici nu e vorba despre Klaus Iohannis, ci despre statul român. Avem dovada clară că reducerea bugetului e o decizie arbitrară. Guvernul îl împiedică pe președinte să-și ducă la îndeplinire prerogativele constituționale”, a declarat marți purtătorul de cuvânt al președintelui, Mădălina Dobrovolschi.
Purtătorul de cuvânt a anunțat că, de exemplu, din cauza tăierii bugetului instituției la rectificarea bugetară, România este în imposibilitate de a mai găzdui summitul Inițiativei celor Trei Mări, care urma să aibă loc la București în perioada 17-18 septembrie.
Mădălina Dobrovolschi a anunțat că Administrația Prezidențială a trimis o adresă către Ministerul de Finanțe pentru a cere revenirea la proiecția discutată inițial.
Potrivit proiectului de ordonanță de urgență privind rectificarea bugetară, Administrației Prezidențiale i s-au tăiat 11 milioane de lei din buget.
„Preşedintele PSD induce cu bună ştiinţă opinia publică în eroare, susţinând că Administraţia Prezidenţială a cheltuit doar jumătate din banii alocaţi„, a mai spus Mădălina Dobrovolschi, care a avertizat că sunt periclitate și activități care se leagă de exercitarea președinției Uniunii Europene, pe care România o va prelua de la 1 ianuarie.
„Avem dovada clară că reducerea bugetului este o decizie arbitrară, bazată pe raţiuni strict politice, astfel că Guvernul îl împiedică pe preşedinte să îşi ducă la îndeplinire atribuţiile. (…) Partenerii externi vor afla că Guvernul blochează angajamentele ţării noastre”, a mai arătat purtătorul de cuvânt al şefului statului.
Administraţia Prezidenţială, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe şi Serviciul pentru Protecţie şi Pază se numără printre instituţiile de la care au fost tăiate fonduri la rectificarea bugetară.
Replica Ministerului de Finanțe
Ministrul Finanțelor Publice (MFP) spune că nu este de acord cu solicitarea Administrației Prezidențiale de a reveni asupra datelor rectificării.
“Astăzi este nu (răspunsul- n.red.), pentru că nu avem niciun fel de argument să fie altfel. (…) Adresa conține o încercare de argumentare pe fiecare titlu al bugetului vizavi de sumele pe care dânșii le doresc a fi lăsate sau alocate în plus la rectificare. Execuția la șase luni arată că ceea ce dânșii au propus la început de an nu s-a respectat”, a spus Eugen Teodorovici, într-o intervenție telefonică la Digi24.
Ministrul de Finanțe susține căAdministrația Prezidențială introduce în sistem în acest moment date privind angajarea cheltuielilor.
“Să se poată schimba ce? Dacă voiau să fie corecți față de opinia publică, până la momentul în care ieșeau public cu declarațiile, trebuiau să facă înregistrarea în sistemul nostru a tuturor informațiilor financiare legate de ce au dânșii acolo de cheltuit, pe urmă să iasă să spună la cât la sută sunt din suma angajată. Nu spui că ai 100% angajat și să constat eu, în spate, în sistem, că nici pe departe nu este acel nivel pe care dânșii l-au comunicat public. Acum eu ce fac? Stau să dezmint ceea ce dânșii spun în mod eronat în spațiul public?”, a spus Teodorovici.
Ministrul Teodorovici susține că, în cazul în care instituțiile mai au nevoie de bani, vor primi: “Până la final de an, dacă dânșii spun că ar cheltui toți banii pe care îi au în buget și ar avea nevoie suplimentară, există mai multe posibilități ca banii să fie alocați chiar și în plus. Avem o a doua rectificare în acest an, undeva la final de octombrie. Mai mult, Guvernul poate aloca, de la caz la caz, prin Fondul de rezervă la dispoziția Guvernului, prin Hotărâre de Guvern, astfel încât sumele să fie asigurare.”
Observațiile fostului ministru Cristian Diaconescu
Fost ministru de externe și consilier prezidențial, Cristian Diaconescu a comentat marți situația creată de proiectul de rectificare bugetară prin care se taie o sumă importantă de la Administrația Prezidențială.
„Să fim realiști- își imaginează cineva că președinția României la Consiliul European va fi incredințată președintelui României? E o glumă! Guvernul va face tot ce e omenește posibil să se poziționeze în tot ceeea ce privește blocarea acțiunilor la nivelul Administrației Prezidențiale, indiferent dacă au sau nu folos pentru România”, spune Cristian Diaconescu.
„Iar Președinția Consiliului poate să însemne un lucru excepțional, strategic pentru România, care poiate să se califice pentru diverse proiecte. Sau, poate însemna un chin, o țară cu o Președinție care în loc să se ocupe de problemele europene se luptă pe probleme obscure, interne”, avertizează Cristian Diaconescu.
Fostul șef al diplomației precizează că acțiunile de politică externă pe care le organizează Președinția sunt propuse de Ministerul de Externe: „Practic, tăind fondurile pentru Președinția Consiliului European, pe care oricum nu o să o exercite Iohannis, practic se infirmă o propunere a MAE. Nu Președinția de capul său anunță, inclusiv contactele bilaterale pe care ar trebui să le aibă președintele, ci MAE”.
Cristian Diaconescu atrage atenția că summitul regional pe care Președinția a anunțat că nu-l mai poate organiza în septembrie avea o semnificație politică enormă: „Summitul celor 3 Mări însemna o repoziționare în centrul și estul Europei, într-un moment în care exact Consiliul Uniunii Europene este în discuție, deci un grup de state care își asumă o serie de responsabilități în sprijinul Europei solidare. Și posibilitatea, dacă România știe să joace, să instituționalizeze – ca hub de energie și de politică de securitate – acest summmit în țară noastră”.
