Administrația Prezidențială a transmis grupurilor parlamentare un draft al unui nou proiect de Lege privind retenția datelor (așa numita lege ”Big Brother”) și așteapă ca, în următoarele 2 săptămâni, formațiunile politice reprezentate în Parlament să ajungă la un consens pe marginea acesti proiect.
Informația, publicată inițial de gândul.info, a fost confirmată pentru cursdeguvernare.ro de reprezentanți ai partidelor parlamentare.
Materialul sosit spre studiu la grupurile parlamentare a fost prezentat acestora drept rezultat al muncii unui grup de lucru din care au făcut parte ONG-uri reprezentative.
Oficiali ai CJI și Active Watch au confirmat pentru cursdeguvernare.ro participarea la o reuniune în care au expus principii pe marginea subiectului și în care au refuzat să lucreze efectiv la elaborarea unor texte.
Explicațiile CJI și Active Watch
Centrul pentru Jurnalism Independent și Active Watch, alături de APADOR-CH și Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație, s-au numărat printre organizaţiile care și-au exprimat îngrijorarea cu privire la insistenţa cu care instituţiile abilitate ale statului au re-propus la început de an 2015, în regim de urgenţă, ”un pachet de măsuri de supraveghere generalizată care încalcă drepturile omului”.
Poziția față de ceea ce presa a intitulat ”pachetul de legi Big Brother” a determinat Administrația Prezidențială să invite aceste organizații în ”grupul de lucru” ce a avut ca obiect reformularea legii privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, după ce aceasta a fost declarată neconstituțională.
Ioana Avădani (CJI) explică cum a primit această invitație: ”CJI a făcut parte din grupul în care s-au purtat discuții, invitați să explicăm obiecțiile noastre. Am refuzat însă să vedem orice text, am refuzat orice discuție aplicată din cauză că există mecanisme foarte clare de consultare publică. Din grupul nostru nicio organizație nu s-a implicat în elaborarea textului.”
Mircea Toma (Active Watch) confirmă poziția comună: ”Am prevenit că respectiva discuție nu poate să țină loc de consultare publică. Sintetizând, descriu aportul nostru astfel: am prezentat principiile pe care credem că orice lege de asemenea natură trebuie să le respecte. Nimic mai mult.”
PNL a programat studiul documentului săptămâna viitoare
Surse din cadrul PNL au declarat pentru cursdeguvernare.ro faptul că partidul nu a avut nicio contribuție la elaborarea acestui document.
Conducerea PNL, afirmă sursele citate, va studia documentul primit în ședința de săptămâna viitoare și va formula o opinie.
Probabil că acest ”draft” va fi asumat de partid, care îl va transforma în proiect de lege care, afirmă aceleași surse, va trebui să facă obiectul unor discuții ”tehnice” în interiorul Comisiei SRI – probabil cu solicitarea adresată serviciului de a emite un punct de vedere informal, dar și al unor discuții cu reprezentanți ai coaliției majoritare.
Contactați de cursdeguvernare.ro, oficiali ai Administrației Prezidențiale au refuzat să comenteze acest subiect.
Legile ”Big Brother”și problemele lor: Opinia CCR și efectul deciziilor de neconstituționalitate
În luna iunie 2012, Curtea Constituțională a decis, la sesizarea Avocatului Poporului, că Legea nr.82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului este neconstituțională.
Ulterior, Serviciul Român de Informații, inclusiv prin șeful său de la acea dată, George Maior, s-a implicat activ în promovarea legilor Big Brother.
Această implicare a avut un rezultat contrar celui scontat- CCR a declarat ca neconstituționale, în 2014, cele 3 legi solicitate de serviciu:
- legea privind obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină, timp de şase luni, anumite date ale abonaţilor
- legea cartelelor pre-pay
- legea privind securitatea cibernetică
Suplimentar, președintele CCR, Augustin Zegrean, a denunțat anumite presiuni pe care SRI le-ar fi exercitat asupra curţii pentru “validarea” legislaţiei Big Brother și a afirmat că o parte a colegilor săi au informat despre această situație forurile europene.
Unul ditre motivele oficiale ale demisiei lui George Maior din fruntea SRI a fost eșecul legilor solicitate de serviciu.
O inițiativă uitată
Îngrijorat de “contextul ultimelor ameninţări din statele membre UE şi al recentului atentat cu caracter terorist din Franţa”, Ministerul pentru Societatea Informaţională a convocat, în ianuarie 2015, un grup de lucru cu scopul declarat al identificării “unor soluţii care să asigure buna desfăşurare a activităţii instituţiilor din domeniul securităţii naţionale”.
În esență, ministrul Sorin Grindeanu dorea să repună pe tapet Legea privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice.
Despre activitatea acestui grup de lucru, condus de ministrul Gabriel Oprea, nu s-a auzit nimic.
Grupul de lucru a fost creat la solicitarea premierului în aprilie 2014 şi este compus din reprezentanţi ai Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Public, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Direcţia Naţională Anticorupţie, Consiliul Superior al Magistraturii, Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, Ministerul pentru Societatea Informaţională şi Ministerul Justiţiei.
