Preşedintele Traian Băsescu a retrimis Parlamentul legea de modificare a reformei din domeniul sănătăţii, din cauza prevederii care îi scoate pe medici din rândul funcţionarilor publici şi reduce, astfel, răspunderea penală a acestora în cazurile de corupţie.
Documentul retrimis înapoi Parlamentului este Legea privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 2/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.
Preşedintele Băsescu a refuzat promulgarea legii, întrucât Articolul I pct. 38 prevede: „Având în vedere natura profesiei de medic şi obligaţiile fundamentale ale medicului faţă de pacientul său, medicul nu este funcţionar public şi nu poate fi asimilat acestuia.”
Vă prezentăm integral cererea preşedintelui Traian Băsescu:
Prin această modificare a Legii nr. 95/2006 medicii nu mai pot fi asimilaţi în categoria funcţionarilor publici în sensul legii penale, care consideră funcţionar public, potrivit Articolului 175 alineat (2) din Codul Penal, orice persoană „care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public”.
Astfel, prin modificările operate de Articolul I pct. 38 al legii transmisă spre promulgare, medicilor li se diminuează răspunderea penală pentru toate infracţiunile la care subiectul activ este un funcţionar public, în sensul legii penale.
Dacă asemenea fapte nu ar fi descurajate prin mijloacele dreptului penal, valorile fundamentale, ocrotite de Codul Penal, valori de rang constituţional, precum statul de drept, democraţia, respectarea Constituţiei şi a legilor, care sunt consacrate, prin Articolul 1 alin. (3) şi (5) din Legea fundamentală, printre valorile supreme, ar fi încălcate.
Mai mult, prin aceste prevederi legiuitorul afectează protecţia penală acordată unor valori sociale deosebit de importante. Fenomenul corupţiei este considerat a fi una dintre cele mai grave ameninţări cu privire la instituţiile statului de drept, democraţie, drepturile omului, echitatea şi justiţia socială, cu efecte negative asupra activităţii autorităţilor şi instituţiilor publice şi asupra funcţionării economiei de piaţă. Corupţia se constituie într-un obstacol al dezvoltării economice a statului şi compromite stabilitatea instituţiilor democratice şi fundamentul moral al societăţii. De aceea, politica penală a statului trebuie să fie aceea de a intensifica eforturile în scopul adoptării unor acte normative în materia combaterii corupţiei, care, printre altele, să prevadă incriminarea coordonată a tuturor infracţiunilor de corupţie, nu de a submina aceste eforturi prin scutirea ori diminuarea răspunderii penale a anumitor categorii socio-profesionale.
Statutul juridic distinct, privilegiat, sub aspectul răspunderii penale, contravine principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor consacrat de Articolul 16 alin. (1) din Constituţie, potrivit căruia „cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”. În măsura în care anumite subiecte de drept sunt favorizate, prin efectul unei dispoziţii legale adoptată în considerarea lor şi aplicabile numai în ceea ce le priveşte, dispoziţiile legale în cauză nesocotesc principiul constituţional potrivit căruia „nimeni nu este mai presus de lege”.
Totodată, astfel de modificări contravin angajamentelor asumate de România faţă de instituţiile internaţionale şi europene, precum şi recomandărilor Comisiei Europene privind Programul naţional de reformă al României pentru anul 2014″, menţionează cererea de reexaminare transmisă Parlamentului.
