Preşedintele Klaus Iohannis a solicitat Parlamentului reexaminarea legii pentru aprobarea „Programului carne de porc din fermele româneşti”, care are ca scop instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru implementarea acestui program, deoarece actul normativ a fost adoptat cu ignorarea normelor europene în materie, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.
Preşedintele Klaus Iohannis argumentează în documentul adresat preşedintelui Senatului că, în contextul în care legea transmisă la promulgare nu prevede un termen pentru intrarea sa în vigoare, conform art. 78 din Constituţie aceasta va intra în vigoare la trei zile de la publicare. Totodată, art. 19 din legea transmisă la promulgare prevede că, în situaţia în care decizia Comisiei Europene de acordare a ajutorului de stat conţine prevederi noi sau diferite faţă de schema notificată, prevederile schemei de ajutor de stat se completează şi/sau se modifică în mod corespunzător.
„Aceste ultime dispoziţii ale legii transmise la promulgare, ce pun în evidenţă faptul că la data adoptării acesteia nu fuseseră epuizate procedurile legale obligatorii de acordare a ajutorului de stat, impun reanalizarea de către Parlament a actului normativ, în scopul evitării consecinţelor negative – atât pentru statul român, cât şi pentru beneficiari – ce ar putea fi generate de neîndeplinirea acestor obligaţii procedurale”, se spune în cererea de reexaminare.
Documentul aminteşte că, în privinţa ajutorului de stat şi a concurenţei, Comisia Europeană este singura instituţie care decide asupra compatibilităţii măsurii cu normele UE incidente. Astfel, cadrul normativ privind acordarea ajutoarelor de stat este stabilit în Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene (TFUE). Potrivit art. 107 alin. (1) din TFUE, cu excepţia derogărilor prevăzute de tratate, sunt incompatibile cu piaţa internă ajutoarele acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau ameninţă să denatureze concurenţa prin favorizarea anumitor întreprinderi sau a producerii anumitor bunuri, în măsura în care acestea afectează schimburile comerciale dintre statele membre.
Conform prevederilor TFUE, Comisia este informată în timp util pentru a-şi prezenta observaţiile cu privire la proiectele care urmăresc să instituie sau să modifice ajutoarele. Înainte de pronunţarea unei decizii finale, statul membru în cauză nu poate pune în aplicare măsurile preconizate. Astfel, orice măsuri de ajutor de stat sunt supuse obligaţiei de notificare şi de obţinere a autorizării din partea Comisiei Europene, iar aceste măsuri nu pot fi puse în aplicare de către statele membre înainte de pronunţarea de către Comisie a unei decizii definitive.
Preşedintele Iohannis menţionează că în dreptul intern, ajutorul de stat este reglementat prin OUG nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată prin Legea nr. 20/2015 care, în art. 3 prevede că, în acord cu prevederile Tratatului privind Funcţionarea Uniunii Europene, ajutorul de stat nou, supus obligaţiei de notificare, poate fi adoptat şi acordat numai după autorizarea acestuia de către Comisia Europeană sau după ce acesta este considerat a fi fost autorizat.
„În consecinţă, din ansamblul normelor europene şi interne rezultă că măsurile ce constituie ajutor de stat pot fi adoptate şi acordate numai sub condiţia autorizării de către Comisia Europeană. Or, din analiza parcursului legislativ al Legii pentru aprobarea Programului carne de porc din fermele româneşti rezultă că ajutorul de stat, deşi notificat, nu a fost autorizat de către Comisia Europeană şi nici nu poate fi considerat a fi fost autorizat”, se spune în documentul citat.
În ceea ce priveşte dispoziţiile din lege ce prevăd completarea sau modificarea schemei de ajutor de stat în cazul în care decizia Comisiei Europene de acordare a ajutorului de stat conţine prevederi noi sau diferite faţă de schema notificată nu este de ignorat faptul că, instituind acest mecanism de adaptare a legii la decizia Comisiei Europene, legiuitorul pleacă de la premisa că aceasta nu va fi de respingere.
„Această premisă ar putea fi serios compromisă prin adoptarea unui act ce nu respectă procedurile în materie”, subliniază preşedintele Iohannis.
De asemeni, prevederile art. 19 „au şi semnificaţia adoptării unui act normativ sub condiţie, ceea ce afectează principiul legalităţii şi principiul securităţii raporturilor juridice prevăzute de Constituţie”.
„În lipsa prevederii unui termen ulterior de intrare în vigoare a legii, termen în cadrul căruia să fie posibilă primirea autorizării, apreciem că legea a fost adoptată cu ignorarea normelor europene în materie, ceea ce înseamnă că ea va produce efecte juridice anterior momentului primirii deciziei Comisiei Europene. În acest context, subliniem că orice măsură luată şi pusă în aplicare fără autorizarea Comisiei Europene poate fi considerată ajutor ilegal supus recuperării, cu consecinţa aplicării unor sancţiuni şi a producerii unor prejudicii atât pentru statul membru, cât şi pentru beneficiari. În acest sens, considerăm că legea ar trebui să cuprindă prevederi care să indice, fără echivoc, că aplicarea dispoziţiilor sale se va face numai după obţinerea deciziei de autorizare a Comisiei Europene. În caz contrar, se poate considera că autorităţile române nu şi-au îndeplinit suficient şi efectiv obligaţiile ce le revin în acest domeniu”, conchide președintele României.
