Europa

Economia României – cele mai nefavorabile perspective din ECE, din cauza lipsei investițiilor și a reformelor structurale

Contribuția precară a investițiilor, cea negativă a exportului net și creșterea costului muncii sunt argumentele cele mai puternice ale reducerii creșterii economice a României, în… Mai mult

16.09.2018

Europa

Summitul celor 3 Mări: 12 state semnează la București scrisoarea de intenție peuntru înființarea unui Fond comun de Investiții

Nouă șefi de stat, doi preşedinţi de parlamente naţionale, un premier şi un ministru al Afacerilor Externe, alături de Jean Claude Juncker, se vor afla… Mai mult

15.09.2018

Chestiunea

Calitatea creșterii economice? Să privim la productivitatea resurselor

România a urcat anul trecut pe penultimul loc între statele membre UE la productivitatea resurselor în economie, după Bulgaria, potrivit datelor comunicate de Eurostat. Scorul… Mai mult

12.09.2018

Chestiunea

Ce (nu) s-a schimbat în cei 10 ani de la declanşarea marii crize financiare globale. În lume şi în România

Analiştii din lumea întreagă şi, în România, numai cei responsabili, compară pericolele prezente cu care se confruntă economiile, cu cele care, acum 10 ani,  au… Mai mult

11.09.2018

Președintele a revocat-o pe șefa DNA

de Razvan Diaconu , 9.7.2018

UPDATE 15.20: Prima reacție a lui Liviu Dragnea – Discuția despre suspendarea președintelui va continua

Președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, luni, că discuția despre suspendarea lui Klaus Iohannis va continua în PSD și în coaliție, deoarece refuzul președintelui de a o demite la Laura Codruța Kovesi nu era singurul motiv pentru acest demers.

Discuția despre suspendare nu era generată doar de această încălcare a Constituției, ci de un complex de abateri constituționale ale președintelui. Este doar un exemplu faptul că și-a făcut un obicei de a bloca și întârzia aproape orice lege a Parlamentului și aproape orice inițiativă a Guvernului dacă este interpus și dumnealului pe circuit. Discuția despre suspendare va continua în partid și vom discuta și în coaliție”, a precizat Liviu Dragnea.

UPDATE: Comisia Europeană poate fi nevoită să-și reevalueze concluzia referitoare la sustenabilitatea luptei anticorupție din România, dacă ar fi pusă sub semnul întrebării capacitatea Direcției Naționale Anticorupție de a-și menține istoricul bun al rezultatelor în circumstanțe dificile, a declarat luni un purtător de cuvânt a executivului comunitar, citat de Hotnews:

„Independenţa sistemului judiciar şi capacitatea lui de a lupta cu corupţia este de o importanţă capitală. Capacitatea DNA de a-şi face treaba în circumstanţe deosebite a fost un semn de stabilitate. Dacă această capacitate va fi pusă la îndoială vom reevalua situaţia”.

UPDATE: „Ambasada SUA își reafirmă angajamentul îndelungat de a sprijini lupta României împotriva corupției. România este model regional în privința luptei împotriva corupției. Facem apel la România să mențină și să sprijine puternicele sale instituții de luptă împotriva corupției”, arată reprezentanţa diplomatică americană la Bucureşti.

UPDATE: Anca Jurma (foto), procuror DNA, este persoana delegată luni, de procurorul general, Augustin Lazăr, în funcția vacantată prin demisia Laurei Codruța Kovesi.

Este consilier al procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție și “a îndeplinit pe parcursul a două mandate atribuțiile de procuror șef al Serviciului de cooperare internațională și programe din cadrul DNA”, menționează un comunicat al Parchetului General.

Anca Jurma (52 de ani), este procuror în DNA din 2002, iar înainte a fost procuror la Parchetul General.

A absolvit Facultatea de Drept a Universității București în 1990, a urmat mai multe cursuri și specializări postuniversitare în străinătate, inclusiv un internship de o lună la Direcţia Naţională Antimafia din Italia.

Potrivit CV-ului acesteia, din 2004 este expert evaluator GRECO (Grupul de state împotriva corupţiei, structură din cadrul Consiliului Europei) și cunoaște trei limbi străine – engleza, franceza și italiana.

UPDATE: Ministerul Justiţiei a anunţat, luni, declanșarea procedurii pentru selectarea persoanei care va fi propuse de ministrul Tudor Toader pentru a ocupa postul de procuror-șef al DNA.

Selecția se va desfăşura începând de marți și până la 30 iulie. 

Procedura:

  • după înscrierea candidaților, cei care îndeplinesc condițiile vor susține un interviu în fața ministrului Justiției
  • ministrul va transmite propunerea sau propunerile CSM pentru aviz (consultativ)
  • președintele Klaus Iohannis numește procurorul șef al DNA. Poate refuza motivat propunerile, Modificarea Legii statutului magistraților prevede că șefu statului poate respinge o singură propunere (tot motivat).

Procurorul general, Augustin Lazăr, are posibilitatea de a delega un interimar, cu atât mai mult cu cât CSM-ul intră în vacanță, așa încât este posibil ca un aviz să nu poată fi emis până în septembrie.

Pot fi propuși pentru numirea în funcțiile de conducere procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcția de judecător sau procuror. Condiția de vechime trebuie îndeplinită până la data susținerii interviului în fața ministrului justiției. 

UPDATE: Cel care preia interimatul la conducerea DNA, până când procurorul general desemnează o persoană, este Marius Iacob, unul dintre adjuncții Codruței Kovesi. Celălalt procuror-șef adjunct, Călin Nistor, este în concediu.

UPDATE 12.35: Preşedintele Comisiei parlamentare speciale pentru legile justiţiei și coduri penale, Florin Iordache, a declarat, după revocarea Codruței Kovesi, că nu se mai pune problema suspendării din funcţie a preşedintelui Klaus Iohannis, odată ce acesta a anunţat revocarea din funcţie a procurorului-şef al DNA.

UPDATE 12.30: Propunerea de revocare din funcție nu a întrunit condițiile prevăzute de lege, întrucât CSM a dat aviz negativ, iar decretul de demitere emis de președinte lasă un mare semn de întrebare, a declarat luni Laura Codruța Kovesi, în ultimul discurs ținut în calitate de procuror-șef al DNA.

Ea pleacă forțat din fruntea instituției, după cinci ani de la numire și cu un an înainte de a i se încheia al doilea și ultimul mandat de procuror-șef al DNA.

Înconjurată de personalul instituției, ea le-a mulțumit acestora, a mulțumit și populației și i-a îndemnat pe toți să nu abandoneze lupta anticorupție.

„Începând de azi nu voi mai lucra în DNA. Voi rămâne procuror. Vreau să adresez un mesaj colegilor mei: vă mulțumesc tuturor pentru curajul vostru, profesionalism. Vă mulțumesc că ați mers înainte indiferent de cât de atacați și umiliți am fost. 

Dragi colegi, ce am reușit să demonstrăm a fost că instituțiile publice din România lucrează legal și da, corupția poate fi înfruntă.

Episodul de azi nu e înfrângere. Modul în care se forțează modificarea legilor penale arată că vor protecție. (…) Este de bun simț să observăm că voința politică este pentru blocarea anchetelor, pentru blocarea Justiței”, a spus Laura Codruța Kovesi.

UPDATE 12.00: Decretul de revocare a Laurei Codruța Kovesi din postul de procuror-șef al DNA a fost publicat în Monitorul Oficial.

***

Purtătorul de cuvânt al Administrației Prezidențiale, Mădălina Dobrovolski, a anunțat luni că președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de revocare al Laurei Codruța Koveși, procuror șef al DNA.

„Hotărârile Curții Constituționale trebuie respectate și aplicate nu numai de președintele României ci și de majoritatea politică”, a spus Mădălina Dobrovolschi, afirmând că prin decizia 358 din 2018 CCR a decis că președintele urmează să emită decretul de revocare din funcție a procurorului șef al DNA.

Conducerea interimară a DNA va fi desemnată de către Procurorul general al României.

Decizia președintelui apare în ziua în care liderul PSD urma să ia o decizie privind demararea procedurii de suspendare a președintelui care, spunea Liviu Dragnea, întârzie în mod nepermis să pună în aplicare decizii ale CCR.

Judecătorii Curţii Constituţionale au dat publicităţii pe data de 7 iunie motivarea deciziei prin care îl obligă pe Klaus Iohannis să o revoce din funcţie pe şefa DNA. Motivarea deciziei are 133 de pagini. 6 dintre cei 9 magistraţi susţin că preşedintele României a încălcat Constituţia, prin refuzul de a o demite pe Codruța Kovesi. În acelaşi document de 133 de pagini ceilalţi trei judecători au interpretat Constituţia diametral opus şi au concluzionat că şeful statului a acţionat legal.

Potrivit documentului publicat în Monitorul Oficial, majoritatea a interpretat Constituţia în sensul căPreşedintele României îi poate opune Ministrului Justiţiei un drept de veto limitat. Preşedintele României îi poate opune numai dreptul său de a verifica legalitatea propunerii, putând-o refuza doar în cazul în care propunerea nu respectă condiţiile legii”.

Pe 5 iunie, întrebat dacă îi este teamă că ALDE și PSD ar putea demara procedura de suspendare din funcție a președintelui, în cazul în care va refuza revocarea din funcție a șefei DNA, Klaus Iohannis a răspuns: „Am văzut că sunt foarte mulţi preocupaţi de suspendare. Eu nu sunt preocupat de suspendare. Nu mi-e teamă de nicun fel de încercare de suspendare.”

Cronologia revocării

  • Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a cerut în februarie demiterea din funcție a procurorului – șef al DNA, pe baza unui raport de evaluare ce conținea “20 de acte și fapte d entolerat” ale Laurei Codruța Kovesi.
  • Secția de procurori a CSM a dat aviz negativ, din cei șapte membri votând pentru înlăturarea Laurei Codruța Kovesi doar ministrul Justiției. “În cuprinsul propunerii de revocare, cu ocazia dezvoltării celor 20 de motive, nu s-a făcut referire punctual la niciuna dintre atribuțiile legale încălcate, nefiind specificată expres componenta managerială vizată”, menționa CSM în avizul emis pe 27 februarie.
  • În aprilie, președintele a respins cererea ministrul Justiției de a o revoca pe Laura Codruța Kovesi, considerând performantă activitatea DNA. “Motivele invocate de ministrul Justiției nu m-au convins să dau curs cererii”, anunța șeful statului.
  • 30 mai – CCR a admis sesizarea Guvernului și a decis că “preşedintele trebuie să emită decretul de revocare a şefei DNA, întrucat şeful statului nu poate decide asupra oportunităţii revocării, ci numai asupra legalităţii ei”.
  • 7 iunie – a fost publicată motivarea deciziei CCR.

Cazuri în care deciziile CCR nu au fost aplicate niciodată (ori au fost aplicate cu întârziere)

  • Referendumul din 2009 pentru reducerea numărului de parlamentari. Au participat la vot aproape 51% dint totalul alegătorilor, iar 72,32% din cei prezenți s-au exprimat în favoarea unei singure camere parlamentare, cu cel mult 300 de aleși. CCR a validat referendumul, dar măsura a fost ignorată în toți acești ani. Dimpotrivă, în loc de 470 de parlamentari în 2008, în 2012 au fost validați 588 de senatori și deputați.
  • OUG 55 privind traseiștii. În 2014, CCR a declarat neconstituțională OUG 55 care suspenda pentru 45 de zile reglementarea ce anula mandatul de ales local în cazul trecerii la alt partid. Aaproape 500 de primari au trecut atunci la PSD, fără a suporta consecințele transferului. OUG a fost respinsă abia în 2017, la doi ani și jumătate de la aplicarea ordonanței. Nu s-a mai pus problema sancțiunilor, deoarece mandatul se încheiase deja. Este un caz similar situației de acum – președintele poate amâna aplicarea deciziei CCR până cu o zi înainte de expirarea mandatului Laurei Codruța Kovesi, în mai 2019.
  • Decizia CCR din iulie 2014 prin care unui ales declarat de instanță incompatibil sau în conflict de interese i se interzice să ocupe trei ani altă funcție similară, sau mai înaltă. Pentru a-i păstra în structura de vârf a partidelor pe cei care aveau probleme de integritate, PSD și ALDE le-au permis unor aleși locali (consilieri locali sau județeni, președinți de consilii județene, primari etc.) să candideze la parlamentare, în pofida deciziei CCR. În această situație s-au aflat mai mulți parlamentari, printre care și Steluța-Gustica Cătăniciu (ALDE, membru al Comisiei parlamentare speciale care se ocupă d emodificarea legilor Justiției), Ioan Sorin Roman (PSD), Matei Suciu (PSD), Ovidiu Marciu (PSD) ș.a.m.d.
  • Pe de altă parte, nici CCR nu respectă hotărârile definitive ale instanței. Curtea de Apel București a constatat definitiv că CCR a încălcat dreptul constituțional la liberă informare al unei persoane (Ioana Dogioiu, senior editor la Ziare.com) și a obligat Curtea Constituțională să pună la dispoziția acesteia informațiile cerute. Era vorba despre un subiect dezbătut la discutarea sesizării Bombonicăi Prodan (fosta soție a lui Liviu Dragnea). Decizia CAB a fost pronunțată pe 30 mai 2018, însă CCR nu a furnizta nici până acum informațiile solicitate, așa cum i-a impus CAB.
  • Nici CCR  nu respectă propriile-i decizii. Decizia CCR din 4 mai 2018 declara neconstituțională situația în care un judecător constituțional ocupă poziția pentru mai mult de nouă ani, mandatul stabilit prin lege. Cu toate acestea, judecatorul Petre Lazaroiu se află de 10 ani pe acest post. Valer Dorneanu, președintele Curții Constituționale, fost parlamentar PSD și  consilier al președintelui Ion Iliescu, susține că neaplicarea retroactivă a deciziilor înseamnă în acest caz că mandatul lui Petre Lăzăroiu se va încheia anul viitor (când acesta va avea 11 ani la CCR). Și această situație este similară cu decizia privind revocarea Laurei Codruța Kovesi, întrucât președintele ar putea fi obligat să accepte cererea ministrului Justiției numai după o nouă solicitare a lui Tudorel Toader, adică parcurgerea din nou a întregii proceduri.

Reacții

Deputatul PSD Florin Iordache, fost ministru al Justiției, cel care a inițat OUG 13: “O decizie de normalitate, președintele a dat semnalul că respectă Constituția, chiar dacă a durat mai mult până a citit decizia. Instituția DNA nu stă într-un om, lupta anticorupție trebuie să continue, trebuie să stopăm abuzurile. Viitorul șef DNA va întări legea.”

Dan Barna, președintele USR: “Preşedintele a respectat o decizie a Curţii Constituţionale, un lucru normal. Dincolo de asta însă lucrurile sunt mult mai grave şi contextual este mult mai grav. În momentul de faţă este fundamental necesar ca România să organizeze referendumul pe Justiţie, iniţiativa cetăţenească ‘Fără penali în funcţii publice’, pe care USR-ul o susţine cu toate resursele. Trebuie să devină o prevedere constituţională pentru că România a ajuns aici având penali în funcţii publice”.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.7.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Anunț al PSD: Fostul judecător CCR Toni Greblă va deveni secretarul general al Guvernului

Vladimir Ionescu

Fostul judecător al Curții Constituționale a României (CCR), Toni Greblă, va fi numit în funcţia de secretar general al Guvernului , a declarat secretarul general… Mai mult

Stiri

Curtea de Apel București a respins prima solicitare de anulare a protocoalelor secrete

Vladimir Ionescu

Curtea de Apel București a respins prima solicitare de anulare a protocoalelor secrete dintre Parchetul General și SRI, formulată de Flore Mircea Călin şi Benyatov Vadim… Mai mult

Stiri

WSJ: China repetă la coordonate moderne ”imperialismul” care a dus la conflictele secolului 20

Iulian Soare

Încercarea Chinei de exportare a excedentului de producţie pentru a evita blocarea sistemului economic intern este similară expansiunii imperialiste din secolele 19 și 20 și… Mai mult

Stiri

Primăria Capitalei finanțează cu 348 mil. lei achizițiile a 3 dintre controversatele companii municipale

Vladimir Ionescu

Majorarea de capital social a trei dintre companiile municipale ale Primăriei Bucureștiului, cu 348 de milioane de lei,  urmează să fie supuse aprobării în şedinţa din 26… Mai mult

Stiri

Decizie majoritară a CEx PSD: Liviu Dragnea a primit votul de încredere. Tabăra contestatarilor a adunat 10 voturi și o abținere

Victor Bratu

Comitetului Executiv al PSD de vineri s-a încheiat cu un vot de încredere pentru Liviu Dragnea, scrutin la care majoritatea a votat pentru susţinerea preşedintelui… Mai mult

Stiri

CEx PSD / Liviu Dragnea, pe cale să câștige bătălia internă cu contestatarii

Razvan Diaconu

De la anunțul deciziei de convocare a CEx și până la data organizării acestuia, Liviu Dragnea a negociat ”cu funcțiile pe masă” cu unii dintre… Mai mult

Stiri

Ritmul creșterii salariului minim brut încetinește față de programul de guvernare: câte 150 de lei, anual, până în 2022

Mariana Bechir

Salariul minim garantat pe economie va crește anul viitor cu 150 de lei, până la 2.050 de lei, a anunțat joi premierul Viorica Dăncilă, la… Mai mult