Preşedintele Traian Băsescu a anunţat miercuri seara că, deși legea este în interesul mediului de afaceri, nu va promulga legea privind reducerea cu 5% a CAS-urilor şi invită Guvernul la consultări, pentru a discuta cum se poate acoperi deficitul suplimentar creat la fondul de pensii fără a pune în pericol stabilitatea fiscal-bugetară şi acordul cu FMI.
Șeful statului a enumerat câteva din soluțiile la care poate apela guvernul, pe care le-a calificat ”toate proaste” și a anticipat și măsurile pe care el consideră că le va lua executivul: în principal, creșterea impozitelor pe proprietate.
(Citiți și: ”Dinspre Bismarck spre Bevridge: Reducerea CAS, efectul asupra pensiilor și comparația cu Europa”)
Pe lângă legea de reducere a CAS, Traian Băsescu a mai abordat problema modificărilor la Legea Educației (și a cerut Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională), și ratificarea pe Acordul Moldova-UE.
Iată principalele declarații ale lui Traian Băsescu:
Despre reducerea cu 5% a contribuţiilor la pensii
- Am primit la promulgare legea privind diminuarea CAS, dar am mari semne de întrebare privind oportunitatea acestei măsuri. Oportunitatea este legată de realitatea fondului de pensii. Avem un deficit pentru anul acesta de 12,3 miliarde de lei. Reducerea cu 5% a CAS-ului pentru societăţi adaugă la deficitul de 12,5 miliarde un deficit suplimentar de 5 – 5,5 miliarde de lei. Asta înseamnă un deficit de 18 miliarde de lei la fondul de pensii.
- Îmi este greu să-mi imaginez cum va fi compensată creşterea deficitului din îmbunătăţirea colectării de către ANAF. Bugetul din 2013 a suferit trei corecţii în minus, din cauza necolectării conform planificării Guvernului. Anul acesta, pe primele 6 luni avem 2,4 miliarde de lei deficit. Rectificarea va fi negativă şi anul acesta şi nu văd, cu toate că s-a introdus „taxa pe stâlp”, cum să se îmbunătăţească colectarea în aşa măsură încât să umplem deficitul.
- Cred că Guvernul trebuie să aplice alte măsuri, care se vor duce din nou la populaţie. Toate se resfrâng în costuri pentru populaţie .
- Salariaţii nu au niciun avantaj din reducerea CAS cu 5% la angajator.
- Cred că una dintre ţintele Guvernului pentru a acoperi deficitul de 5 miliarde de lei creat la fondul de pensii va fi creşterea de 2, 3 ori a taxei pe propietate (extrem de dificil, în special pentru pensionari).
- O altă soluţie ar fi crearea de noi locuri de muncă, dar şomajul creşte, potrivit Euostat. România are 4,4 milioane de salariaţi şi 5,4 milioane de pensionari.
- O altă sursă, care cred că este credibilă, va fi tăierea investiţiilorîn condiţiile în care pe primele 6 luni, investiţiile au scăzut cu 25 la sută. Probabil că vor reloca banii de investiţii la pensii, dar asta înseamnă reducerea numărului locurilor de muncă, şomaj, care deja a crescut după reducerea de până acum a investiţiilor.
- O altă soluţie ar fi accelerarea absorbţiei fondurilor europene, unde avem o soluţie dezastruoasă. Urmăresc cu atenţie absorbţia fondurilor europene cu care s-a lăudat Guvernul, şi vă spun în mod cert, creşterea masivă a plăţilor către România, anul trecut, se datorează facturilor generate de contractele semnate de guvernele Boc. Anul trecut nu s-a semnat niciun contract mare pe infrastructură, abia anul acesta să semneze câteva contracte. Dar noi avem nevoie de 2,2 miliarde de euro pentru a preveni dezangajările. Sau absorbit doar 480 de milioane de euro din 2 miliarde şi avem deja un risc de dezangajare de peste 1 miliard de euro.
- Sunt soluţii una mai proastă decât decât alta.
- Sunt îngrijorat cu privire la efectul promulgării legii şi din acest motiv voi uza de articolul 86 din Constituţie şi voi invita Guvernul la consultări. Potrivit articolului 86 preşedintele poate consulta Guvernul în probleme urgente sau de importanţă deosebită. Aceasta este o problemă de importanţă deosebită.
- Vreau să înţelegeţi riscurile. Avem riscuri de deteriorare a echilibrelor macroeconomice, obţinute cu sacrificii uriaşe pentru populaţie, pe care le regret şi acum, dar care au trebuit făcute.
- Şi aceasta este o măsură electorală, fiindcă nu are sustenabilitate.
- Avem un risc de derapaj macroeconomic consistent. Un alt risc este deraierea acordului cu FMI. Marea problemă este c pierdem to-up, cele 10 procente adăugate la proiectele de fonduri de coeziune. Cât timp avem acord cu FMI, la contribuţia UE se adaugă 10%, ceea ce înseamnă că la autostrăzi şi la căi ferate contribuţia este de 95%.
- Riscurile sunt foarte mari şi de aceea nu voi promulga legea până la o discuţie foarte serioasă cu Guvernul legat de modul în care s epoate acoperi reducerea CAS, care e foarte bună pentru companii, dar problema e să nu punem în risc stabilitatea macroeconomică a ţării.
(Citiți și: ”Document / Reducerea CAS – prin prisma cifrelor Ministerului de Finanțe: Analiza comparativă cu sistemele europene – în dezacord cu măsura”)
Despre modificările aduse Legii Educaţiei
- Am transmis o scrisoare Avocatului Poporului în care îl rog să analizeze posibilitatea de a ataca la Curtea Constitutionala ordonanţa care are 97 de modificări la lege.
- Vreau să cred că Avocatul Poporului va face acest pas, chiar dacă nu o face cu bucurie., plecând de la premisa că dincolo de intervenţia mea au fost şi alte intervenţii, ale societăţii civile, ale altor politicieni, ceea ce poate îl va îndemna să facă această întâmpinare.
- Acest pas trebuie făcut cât mai rapid, pentru că anul şcolar începe în septembrie, îndată începe vacanţa judecătorească şi CCR are şi ea vacanţă.
- Trebuie prevenită începerea unor procese – doctoratul la fără frecvenţă. Ştiu că Ponta nu are mare respect pentru doctorat, având în vedere cum l-a obţinut, prin plagiat, dar nu trebuie să extindă experienţa lui la scară naţională.
- Prin OUG sunt modificări aduse Legii Educatiei care au fost deja declarate neconstituţionale de către CCR atunci când s-a făcut asumarea răspunderii de către Guvernul Boc.
Despre acordul de asociere la UE a Republicii Moldova
- Am trimis la Monitorul Oficial legea de aprobare a acordurilor de asociere la UE a Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei.
- Se dovedeşte că nimeni nu poate opri evoluţia unei naţiuni oricât de neconvenabil ar fi politic.
- Semnarea acordului este o mare satisfacţie pentru noi şi o mare realizare pentru Republica Moldova. A semnat atât acordul de liberalizare a vizelor, cât şi acordul de asociere la UE care intră în vigoare la 1 octombrie. Putem spune că şi Republica Moldova, chiar în condiţii vitrige, cu o Transnistrie agresivă şi o Găgăuzie refractară, iată că reuşeşte să semneze acordul de asociere şi să înceapă un drum de apropiere de UE.
- Şi Federaţia Rusă are de câştigat din asocierea celor trei state la Uniunea Europeană, pentru că aceasta înseamnă condiţii de competitivitate pe piaţa celor trei ţări, calitate la standarde europene a produselor şi serviciilor.
- Este un pas foarte important pentru cele trei ţări, dar nu o garanţie de intrare în Uniunea Europeană, iar acordul nu prevede nicio astfel de garanţie.
