Președintele Klaus Iohannis a transmis, joi, Curții Constituționale a României (CCR) cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională între Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii, pe de-o parte, și Parlament, pe de altă parte, ca urmare a votului în cazul solicitării DNA de arestare a senatorului Dan Șova.
Atitudinea Parlamentului în cazuri precum cel al senatorului Dan-Coman Șova a condus la un blocaj instituțional prin imposibilitatea desfășurării procedurilor judiciare și a înfăptuirii actului de justiție, se arată în scrisoarea domnului Președinte Klaus Iohannis.
Potrivit solicitării publicate pe site-ul președinției, conflictul dintre puterea judecătorească și puterea legislativă are la bază ”omisiunea” Camerei Deputaților și Senatului de a pune în acord legea statutului deputaților și senatorilor cu prevederile Constituției și deciziile Curții Constituționale în ceea ce privește majoritatea necesară pentru adoptarea hotărârilor, blocând astfel cererile justiției.
”Conflictul ivit este unul de natură constituţională, purtând asupra competențelor Parlamentului care, în conformitate cu prevederile Art. 61 alin. (1) și ale Art. 147 alin. (4) din Constituție, republicată, în calitate de unică autoritate legiuitoare a țării, avea obligația constituțională de a modifica dispozițiile Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, republicată, în sensul respectării caracterului obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Această omisiune a generat un regim juridic diferit în soluționarea cererilor de încuviințare a reținerilor și arestării preventive a unui deputat față de un senator și a condus la un blocaj instituțional prin imposibilitatea desfășurării procedurilor judiciare și a înfăptuirii actului de justiție. Astfel, prin raportare la o majoritate – în esență neconstituțională – Parlamentul a blocat posibilitatea instanțelor de judecată/procurorului de a se pronunța asupra temeiurilor cererii de arestare preventivă/reținerii în condițiile prevăzute de lege, prin prisma imperativului asigurării intereselor urmăririi penale sau a judecății, și a fost încălcat principiul separației și echilibrului puterilor în stat, precum și cel al obligativității unui comportament loial al autorităților publice față de Constituție”, se arată în sesizarea președintelui.
Președintele face referire la faptul că, deși art. 76 alin 2 din Constituția României prevede clar că hotărârile și legile se adoptă cu majoritatea membrilor prezenți, senatorii au decis miercuri că nu s-a întrunit numărul necesar de voturi pentru aprobarea solicitării de arestare a lui Dan Șova, invocând art 24 din statutul deputaților și al senatorilor care stipulează o majoritate calificată (jumătate plus unu din numărul total al membrilor).
De asemenea, potrivit documentului, președintele invocă și deciziile anterioare ale Curții Constituționale referitoare la regulamentul Camerei Deputaților și Senatului, decizii care precizează clar că votul se dă cu majoritate simplă, conform art.76. alin. 2 din Legea fundamentală.
Prin Decizia Curții Constituționale nr. 392/2007 (…), Curtea Constituțională a statuat că, de regulă, hotărârile Parlamentului se adoptă cu majoritate simplă de voturi, dacă Legea fundamentală nu prevede altfel. În același sens, menționăm și Decizia Curții Constituționale nr. 990/2008 privind constituționalitatea dispozițiilor Art. 150 alin. (3) din Regulamentul Senatului (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 716 din 25 martie 2008) – referitor la majoritatea necesară adoptării hotărârilor Senatului privind cererile de urmărire penală în cazul senatorilor care sunt sau au fost membri ai Guvernului; prin această decizie, Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea prevederilor Art. 150 alin. (3) din Regulamentul Senatului, statuând că cererile anterior menționate se aprobă printr-o hotărâre a Senatului, cu votul majorității senatorilor prezenți, întrucât Constituția nu prevede în această situație o altă majoritate necesară adoptării acestui tip de hotărâri.
În baza acestor argumente, președintele cere CCR să constate existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public, CSM, pe de-o parte, și Camera Deputaților și Senat, pe de altă parte.
Președintele s-a adresat CCR, după ce, în cursul zilei de joi, Consiliul Superior al Magistraturii și-a exprimat îngrijorarea faţă de recentele situaţii apărute în Parlamentul României prin care a fost blocat sau îngreunat actul de justiţie.
Ulterior, DNA a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să sesizeze conflictul juridic de natură constituțională, pe aceeași speță, invocând atât faptul că nu s-a ținut cont de deciziile Curții în privința majorității simple, cât și faptul că Senatul nu a dat o hotărâre nici de respingere, nici de aprobare a solicitării de arestare a senatorului Dan Șova.
Concret, Senatul a consemnat rezultatul votului – 79 voturi ”pentru”, 67 ”împotrivă” într-un proces verbal, fără a emite o hotărâre a Parlamentului de respingere a solicitării DNA, constatând doar că nu s-a întrunit numărul necesar de voturi, în baza art. 24 din statutul deputaților și al senatorilor.
„Considerăm că Senatul României a refuzat să răspundă solicitării care i-a fost adresată de reprezentanţii autorităţii judiciare, astfel încât ne aflăm în situaţia unul conflict de natură constituţională între puterile statului. Considerăm că, în urma cererii cu care a fost sesizat, Senatul României avea obligaţia de a adopta fie o hotărâre de admitere, fie de respingere a acesteia”, arată DNA, într-un comunicat de presă.
Reprezentanții PNL au anunțat și ei că vor ataca la CCR atât prevederile din statutul deputaților și al senatorilor și vor cere să se constate că a existat majoritatea simplă prevăzută de Constituție pentru aprobarea solicitării DNA în cazul Șova.
De menționat că Parlamentul nu are o pratică unitară în privința votului asupra cererilor justiției, din cauza prevederilor contradictorii între Constituție, regulamente și statutul deputaților și senatorilor. În unele cazuri solicitările DNA au fost aprobate cu votul majorității celor prezenți (așa cum spune Constituția), în altele s-a aplicat statutul care invocă majoritatea din numărul total al deputaților și senatorilor.
Votul din Senat în cazul cererilor DNA:
- Ecaterina Andronescu- 72 de voturi ”pentru” şi 62 de voturi ”împotrivă”-cererea de urmărire penală a fost aprobată, cu majoritate simplă
- Şerban Mihăilescu -77 de voturi ”pentru” şi 51 de voturi ”împotrivă”. Cererea de urmărire penală a fost aprobată, cu majoritate simplă
- Ion Ariton – 77 de voturi ”pentru”, 52 voturi ”împotrivă”. Cererea procurorilor a fost aprobată, cu majoritate simplă.
- Dan Şova –79 de voturi “pentru”, 67 ”împotrivă”. Cererea a fost respinsă, invocându-se majoritatea din numărul total al senatorilor.
- Darius Vâlcov– 97 voturi ”pentru”, 48 ”împotrivă”. Cererea de arestare a fost aprobată, cu majoritate din numărul total al senatorilor.
Potrivit art 146 lit e) din Constituție, CCR poate fi sesizată în cazul conflictului juridic de natură constituțională de președintele României, premier, președintele Camerei Deputaților sau Senatului și de președintele CSM. Legile (cum este cazul statutului deputaților și senatorilor) pot fi atacate și de parlamentari.
