Administrația prezidențială a publicat joi textul unei scrisori pe care șeful statului i-a transmis-o premierului Grindeanu, în care reclamă ”reduceri semnificative” ale bugetelor instituțiilor care veghează la securitatea națională.
În opinia președintelui, ”această abordare privind construcţia bugetară nu dovedeşte responsabilitatea pe care, ca ţară şi ca stat, ne-o impun angajamentele politice şi instituţionale asumate, precum şi riscurile şi vulnerabilităţile existente în actualul context de securitate, regional şi internaţional.”
De precizat: construcția bugetară a anului 2017 prevede reduceri de bugete și pentru Cercetare, Educație sau Sănătate, elemente unanim considerate prioritare pentru dezvoltarea României.
Textul integral scrisorii, în continuare:
Domnule Prim-ministru,
În contextul dezbaterilor privind alocările bugetare pentru ordonatorii principali de credite, remarc faptul că, pentru domeniul securităţii naţionale, cu excepţia bugetului Ministerului Apărării Naţionale, toate celelalte bugete suferă reduceri faţă de execuţia bugetară a anului 2016, unele dintre aceste reduceri fiind semnificative. În același timp, nu au fost aduse încă argumente necesare, pertinente şi credibile, care să explice această reducere a finanțării.
În condițiile în care proiectul Bugetului General Consolidat pentru 2017 prevede o creștere a cheltuielilor totale, față de 2016, de aproape 31 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creștere de peste 15% față de cheltuielile efectuate în 2016, reducerea bugetelor pentru domeniul securității naționale este nu doar nejustificată, ci total inoportună.
În privința bugetului destinat Ministerului Apărării Naţionale, deşi există o alocare suplimentară faţă de 2016, până la circa 1,5% din PIB, remarc faptul că nu sunt respectate angajamentele ferm asumate, atât de către conducerea Guvernului, cât şi a PSD, de a se asigura un buget de 2% din PIB, conform programului de guvernare şi Acordului din 2015, convenit cu întreg spectrul politic.
Atrag atenţia că această abordare privind construcţia bugetară nu dovedeşte responsabilitatea pe care, ca ţară şi ca stat, ne-o impun angajamentele politice şi instituţionale asumate, precum şi riscurile şi vulnerabilităţile existente în actualul context de securitate, regional şi internaţional.
În acest sens, asigurarea securităţii naţionale ar trebui să fie o prioritate absolută, şi nu orgoliile politice de moment. Intenţia Guvernului de a reduce aceste bugete reprezintă un gest iresponsabil şi o gravă eroare. Nu ne putem juca niciodată cu siguranţa cetăţenilor, cu securitatea României.
Reamintesc că, în baza cadrului juridic actual, proiectele de buget din domeniul securităţii naţionale trebuie să primească avizul CSAT înainte de a fi aprobate de către Guvern.
Într-o perioadă marcată de provocări multiple, de impredictibilitate, România este astăzi o ţară stabilă, sigură, recunoscută ca atare şi respectată de partenerii din NATO şi UE, o ţară care contribuie în mod real la consolidarea securităţii în regiune. Acest lucru a fost posibil şi pentru că Armata României, forţele Ministerului Afacerilor Interne, serviciile de informații și de protecție şi-au făcut datoria cu responsabilitate.
Guvernul şi întreaga clasă politică au obligaţia de a sprijini în continuare aceste eforturi. Când în joc se află interesul României, nu doar cel de azi, ci interesul nostru pe termen lung, scăderea bugetelor din domeniul securității naționale ar însemna un atentat la siguranţa românilor.
Dincolo de zona securităţii naţionale, în privinţa educaţiei şi a cercetării este esenţial ca bugetul alocat să reflecte importanţa acestor domenii pentru viitorul României, incluzând sume necesare pentru a acoperi toate creşterile de salarii şi burse anunţate, dar şi pentru a sprijini creşterea calităţii educaţiei şi a performanţei în cercetare – dezvoltare – inovare. O Românie educată necesită în primul rând acordarea atenţiei cuvenite în ceea ce priveşte alocările bugetare.
Un răspuns
Stimate,
d-le Presedinte Johaniss,
1.Apreciez ca foarte importanta preocuparea dvs. pentru alocarea de resurse financiare sistemelor economice si bugetare, dar in acelasi timp, trebuie sa sustineti aceasta preocupare prin demersuri institutionale concrete si fezabile.Daca asa cum aratati mereu, Guvernul nu stie, nu are viziunea si instrumentele necesare realizarii programului de guvernare si a dezvoltarii economice, aveti datoria de a i le indica, daca va aflati in posesia lor.
In cazul in care nu le aveti, aveti obligatia de a le solicita PUBLIC, de a le evalua si transmite/impune Guvernului pentru utilizare.
2.Numai astfel poate Romania sa iasa din ecuatia „vorbariei politice” gratuite, constatata in dezbaterea publica a liberalilor din 2009 asupra mentalitatii politicienilor romani:”Noi nu avem o gindire normativa.Politicienii nostri gindesc descriptiv.Sint artisti in a descrie o situatie, in a critica, dar niciodata nu ofera solutii.Si atunci trebuie sa schimbam paradigma de gindire, ne trebuie o gindire de tip normativ…”(Dezbaterea asupra liberalismului romanesc, organizata in 2009 de Valeriu Stoica, consemnata in Revista 22, PLUS, nr. 274/26 mai 2009).
Criticile si luarile de pozitie „teoretica”, fara a oferi solutii guvernului Ponta sau actualului guvern ramin fara rezultat, daca nici Presedentia nu activeaza tehnici si instrumente pentru a obtine de la intelighentia nationala, instrumente si proiecte de schimbare.
3.Nici Guvernele nici Presedentia nu solicita public proiecte de schimbare, pentru a se constitui o „piata stiintifica” de oferta de proiecte de tara.Institutiile politice supreme ramin cantonate in critici sau viziunea proiectele proprii, limitate ca orizont politic si cultural (economic), in vreme ce Romania se prabuseste in urma stagnarii economice, a lipsei a 5 milioane de locuri de munca si emigratiei economce, devenita solutie nationala la situatia data.
4.Pina cind Presedentia nu va intelege ca este o institutie „executiva”, iar nu „MEDIA” si nu va lua in considerare obligatia de a se comporta ca atare, adica pro-activ prin proiecte de tara, nu doar prin STRATEGII TEORETICE sau atitudine critic-constatativa, Romania nu are cum sa iasa din actuala fundatura economca si sociala postcomunista.