Mario Draghi (foto), preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), a readus în atenția Parlamentului European, proiectul Schemei Europene de Garantare a Depozitelor bancare în zona euro (EDIS), încercând să aplaneze îngrijorările unor ţări membre privind riscul de a plăti eventualele datorii ale unor bănci falimentare.
„În perioada următoare, inclusiv în dezbaterile cu privire la mecansimul european pentru garantarea depozitelor, nu ar trebui să fim reţinuţi de distincţia dintre reducerea riscurilor şi partajarea riscurilor”, a spus Mario Draghi, într-o audiere în comisia de afaceri economice din Parlamentul European.
Chestiunea EDIS nu a mai fost abordată la ultimul summit al liderilor europeni, cum nici alte teme dificiel ca aceea a bugetului Zonei Euro, mai ales din cauza opoziţiei Germaniei, care s-a confruntat cel mai mult cu problemele băncilor din Grecia.
Germania se opune pentru că finanţiştii săi se tem că va fi obligată să plătească nota de plată a falimentelor bancare din cauza iresponsabilităţii din unele state membre, potrivit Reuters.
În schimb, preşedintele BCE a invocat, luni, faptul că băncile au și-au curățat deja substanţial bilanţurile, prin diminuarea volumului creditelor neperformante şi a activelor toxice, şi că şi-au majorat capitalurile cu 67% faţă de nivelul din urmă cu 10 ani.
Propunerea datează din 2015, când EDIS a fost propus de Comisia Europeană. Schema comună ar umra să înlocuiască, de facto, shemele naționale de garantare, până în 2024, iar fondul de garantare ar fi pus sub umbrela Autorității unice a UE, de reglementare a proceselor de lichidare a băncilor cu probleme (SRB).
Mario Draghi a mai făcut apel la consolidarea fondului de salvare al zonei euro – Mecanismul European de Stabilitate – , referindu-se totodată la „o funcţie comună de stabilizare” care să sprijine economia în timpul recesiunilor la nivelul întregii zone euro.
