Președintele Traian Băsescu le-a propus, luni, premierului Victor Ponta și liderilor Parlamentului, Crin Antonescu și Valeriu Zgonea, un plan de acțiune care prevede revocarea, până pe 30 aprilie, a miniștrilor aflați sub proceduri penale, precum și implementarea unui cod de conduită al parlamentarilor.
Șeful statului susține că ”punerea în aplicare a Planului de acţiune reprezintă singura opţiune de natură să sporească şansele de a obţine o decizie favorabilă de aderare la spaţiul Schengen înainte de sfârşitul acestui an”.
În scrisoare, Băsescu a precizat că speră la un răspuns ” foarte rapid”, din partea liderilor USL.
Măsurile și termenele propuse de Traian Băsescu:
- ”Adoptarea, cu respectarea standardelor legale și morale europene, și punerea efectivă în aplicare a noului Statut al deputaţilor şi senatorilor. Termen: înainte de sfârşitul actualei sesiuni parlamentare”. Parlamentul a adoptat un nou Statut al senatorilor și deputaților, însă președintele Băsescu l-a întors la reexaminare, pe motiv că obstrucționa activitatea procurorilor și a Agenției Naționale de Integritate în investigațiile față de parlamentari. Legislativul a făcut anumite modificări, însă Curtea Constituțională a respins proiectul, pentru că prevedea un termen mai lejer (45 de zile, în loc de 15 zile) în care parlamentarii găsiți în situație de incompatibilitate puteau contesta în instanță decizia ANI. Parlamentul a scurtat termenul la 15 zile, potrivit cerinței Curții, însă a introdus în proiect o prevedere, propusă de UDMR, prin care se dispune abrogarea tuturor dispozițiilor legale contrare noului statut al parlamentarilor. Astfel, oficialii ANI au reclamat că prevederea urmează să fie folosită pentru blocarea acțiunilor Agenției în cazul senatorilor și deputaților. Președintele Camerei Deputaților, social-democratul Valeriu Zgonea, a afirmat că parlamentarii PSD trebuia să respingă amendamentul UDMR, în plen, însă dintr-o eroare de comunicare l-au votat.
- ”Adoptarea unui cod de conduită al parlamentarilor. Termen: înainte de sfârşitul actualei sesiuni parlamentare”. În parlamentul European și în legislativele naționale ale unor state din UE funcționează coduri de conduită care dispun în mod expres regimul lobby-ului în care sunt implicați parlamentari, ori alte situații de conflict de interese.
- ”Respectarea şi executarea hotărârilor judecătoreşti. Termen: imediat-permanent”. Copreședintele social-democrat al USL, premierul Victor Ponta, s-a angajat în fața președintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, că România va respecta hotărârile judecătorești definitive, inclusiv în cazul parlamentarilor pentru care justiția de decis că trebuie să părăsească Legislativul pentru situații de incompatibilitate constatate de ANI. Cu toate acestea, Parlamentul a refuzat, în câteva cazuri, să pună în aplicare hotărâri judecătorești definitive privind încetarea mandatelor de parlamentari.
- ”Asigurarea protecţiei adecvate pentru sistemul judiciar şi instituţiile anticorupţie împotriva presiunilor nejustificate de orice natură. Termen: imediat-permanent”. În raportul MCV din 30 ianuarie, Comisia Europeană a atras atenția privind presiuni politice exercitate și prin mass-media asupra unor magistrați sau instituții precum Curtea Constituțională, DNA, instanțe judecătorești.
- ”Revocarea membrilor Guvernului care fac obiectul unor acţiuni în instanţă pentru fapte penale. Termen: 30 aprilie”. Raportul MCV a criticat prezența în guvern a unor miniștri aflați în proceduri penale. Unul dintre cazuri este cel al ministrului Transporturilor, Relu Fenechiu, care se află în fază de judecată într-un dosar penal deschis pentru presupuse fapte din urmă cu 8 ani, care nu au legătură cu activitatea lui de ministru.
- ”Angajarea răspunderii membrilor Parlamentului pentru fapte de încălcare a regimului de integritate. Termen: 30 aprilie”.
- ”Desemnarea conducerii Parchetului General şi a DNA. Termen: imediat”. Numirea unor noi șefi la parchetul General trenează, după ce ministrul JUstiției, Mona Pivniceru, a propus doi procurori, care au fost însă respinși de Consiliul Superior al Magistraturii și apoi de președintele Traian Băsescu. Înainte de nominalizare, Pivniceru a utilizat o procedură de selecție, caracterizată ca netransparentă de către președinte. De asemenea, Comisia Europeană și oficiali americani au cerut o procedură mai transparentă la numirea procurorului general al României și a procurorului-șef al DNA.
- ”Prevenirea şi sancţionarea corupţiei privind achiziţiile publice şi dezvoltarea rolului ANI în acest domeniu. Termen: 30 aprilie”. Guvernul a adoptat deja un memorandum care prevede implicarea ANI în combaterea conflictului de interese din achizițiile publice pentru proiectele pe fonduri europene.
