marți

19 martie, 2024

24 noiembrie, 2017

Premierul Mihai Tudose a susţinut, joi seară, că Banca Naţională poartă o parte din vină pentru deprecierea leului în raport cu euro, afirmând că BNR ar fi trebuit să intervină şi nu a făcut-o. El a mai spus că va trebui să aibă o discuţie ”foarte serioasă şi foarte aşezată” cu Banca Naţională.

„Nu am încă o poziţie oficială a Consiliului de Administraţie al BNR dar cred că îl va invita pe domnul prim-ministru la o întâlnire, să ne lămurim dacă asta (creşterea dobânzii de referinţă, n.r.) aşteaptă de la BNR. Vă asigur că BNR îşi îndeplineşte mandatul cu toată responsabilitatea”, a declarat Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al băncii centrale.

Euro a avut maxime istorice în noiembrie, cea mai ridicată cotaţie fiind de 4,6551 lei, marţi. O eventuală creştere a dobânzii de politică monetară a BNR ar putea spori atractivitatea leului, dar ar creşte costurile de finanţare ale guvernului şi economiei.


”Am o parte din explicaţie, altă parte vă recomand să vorbiţi cu Banca Naţională, care ar trebui să fie mai atentă la aceste lucruri. Banca Naţională poate şi trebuie să intervină, nu a făcut-o”, a declarat premierul, întrebat la Antena 3 despre deprecierea leului.

El a acuzat că în luna aprilie BNR a redus depozitele obligatorii ale băncilor comerciale de la 10 la 8%, iar acest lucru a ”disponibilizat” 500 de milioane de euro, ”dintre care 280 deja au plecat din ţară”.

”Au avut lei, au schimbat în euro, ca sa îi scoată din ţară (…) BNR, practic, le-a dat voie să scoată din rezerve 500 de milioane de euro (…) Am tot tras semnale de alarmă cu ce se întâmplă în sistemul bancar. Cred ca va trebui să avem o discuţie foarte aşezată şi serioasă cu Banca Naţională despre ce se întâmplă şi cam care ar trebui să fie rolul Băncii Naţionale, fără să intervenim, ca guvern”, a declarat premierul.

El a mai spus că mai există şi alţi ”factori obiectivi” pentru deprecierea leului, între care subvenţiile la agricultură, în valoare de 3 miliarde de lei. ”Cu o parte din aceşti bani, s-au cumpărat îngrăşăminte din import, import care se face în euro. Toate acestea au venit la pachet cu dezvoltarea. Dacă aveam şi un partener, adica sistemul bancar, care îşi făcea treaba, nu pleca atât în sus”, a susţinut Mihai Tudose.


Întrebat dacă îşi doreşte o discuţie cu BNR, el a răspuns că această discuţie este necesară. ”Nu neapărat mi-o doresc, dar este nevoie de o discuţie foarte serioasă aşezată şi serioasă cu conducerea Băncii Naţionale despre ce se întâmplă şi care ar trebui să fie rolul BNR”, a adăugat premierul.

De asemenea, el nu a exclus nici o ”răzbunare a sistemului bancar”, după ce a criticat băncile că înregistrează profit zero sau pierderi în România.

Reacţia BNR

Ca urmare a unei sincope de lichidități în lei pe piața monetară din luna septembrie, urmată de creșterea accelerată a dobânzilor, BNR  s-a văzut nevoită să-și schimbe priorităţile pentru a proteja stabilitatea dobânzilor, mai degrabă decât pe cea a cursului.

„Până acum eram acuzaţi că intervenim prea mult în piaţă, că afectăm rezerva. Acum domnul prim-ministru spune că nu facem destul. Să înţelegem prin aceasta că ne recomandă să creştem dobânda de intervenţie, că acela este instrumentul pe care îl avem la dispoziţie, pentru a răspunde unei deprecieri de 1%? Deja dobânzile sunt în creştere”, a declarat Dan Suciu.

 

 

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. 1.Nici intreg profitul întreprinderilor romanesti, nici furtul banilor de la pilonul II de pensii, nici banii de la BNR si nici macar „revolutia fiscala” (de totala saracire a antreprenoriatului) nu sint suficiente pentru a acoperi HAUL bugetar creat de „reforma CONSUMATORISTA Dragnea”!
    Reforma consumatorista era absolut obligatorie la starea de saracie si stadiul de nesupravietuire materiala, financiara si sanitara a unei jumatati de tara, ramasa dupa ce un sfert din populatie a parasit-o!
    Ea nu putea fi insa sustinuta decit din momentul in care „proiectul national de reindustrializare” (propus guvernului Dragnea la începutul anului), incepea sa-si produce efectele benefice.Numai aparitia masiva de noi intreprinderi industriale si locuri de munca, putea sa o sustina salarial si prin plusul de noi impozite.Acest curs economic si industrial pozitiv a fost insa sabotat tocmai de revolutia consumerista/fiscala, facuta in lipsa proiectului economic.
    2.Caderea economica, cresterea masiva a preturilor, inflatia, deprecierea masiva a monedei nationale, imposibilitatea platii salariilor si pensiilor promise, cresterea datoriei externe, etc. au nevoie de tapi ispasitori si cit mai reprezentativi!
    Nefiind dispus sa-i gaseasca in propria ograda si politica economica, guvernul Dragnea incepe cu B.N.R. care nu putea risipi rezerva strategica valutara pe reforme SF.
    Cum ar putea justifica B.N.R. tarii – in caz de nevoie sau criza acuta, TOPIREA inutila a rezervei strategice de valuta – pe aventurile programatice ale unor iresponsabili pentru economia si soarta tarii?

  2. PS.
    Dupa promisiunile electorale de LAPTE SI MIERE” pe riurile PATRIEI, neajunsurile si deteriorarea continua a nivelului de trai, sint DARUL de CRACIUN” al guvernului Dragnea, pentru romanii din tara…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. 1.Nici intreg profitul întreprinderilor romanesti, nici furtul banilor de la pilonul II de pensii, nici banii de la BNR si nici macar „revolutia fiscala” (de totala saracire a antreprenoriatului) nu sint suficiente pentru a acoperi HAUL bugetar creat de „reforma CONSUMATORISTA Dragnea”!
    Reforma consumatorista era absolut obligatorie la starea de saracie si stadiul de nesupravietuire materiala, financiara si sanitara a unei jumatati de tara, ramasa dupa ce un sfert din populatie a parasit-o!
    Ea nu putea fi insa sustinuta decit din momentul in care „proiectul national de reindustrializare” (propus guvernului Dragnea la începutul anului), incepea sa-si produce efectele benefice.Numai aparitia masiva de noi intreprinderi industriale si locuri de munca, putea sa o sustina salarial si prin plusul de noi impozite.Acest curs economic si industrial pozitiv a fost insa sabotat tocmai de revolutia consumerista/fiscala, facuta in lipsa proiectului economic.
    2.Caderea economica, cresterea masiva a preturilor, inflatia, deprecierea masiva a monedei nationale, imposibilitatea platii salariilor si pensiilor promise, cresterea datoriei externe, etc. au nevoie de tapi ispasitori si cit mai reprezentativi!
    Nefiind dispus sa-i gaseasca in propria ograda si politica economica, guvernul Dragnea incepe cu B.N.R. care nu putea risipi rezerva strategica valutara pe reforme SF.
    Cum ar putea justifica B.N.R. tarii – in caz de nevoie sau criza acuta, TOPIREA inutila a rezervei strategice de valuta – pe aventurile programatice ale unor iresponsabili pentru economia si soarta tarii?

  2. PS.
    Dupa promisiunile electorale de LAPTE SI MIERE” pe riurile PATRIEI, neajunsurile si deteriorarea continua a nivelului de trai, sint DARUL de CRACIUN” al guvernului Dragnea, pentru romanii din tara…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Economia României a suferit în ultimul deceniu unele dintre cele

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: