miercuri

27 martie, 2024

29 august, 2014

Forumul China - CEE, de la Bucureşti 2013

Premierul Victor Ponta a plecat, sâmbătă, în China, unde va efectua o vizită oficială de trei zile, în cadrul căreia va discuta cu premierul Li Keqiang evoluţia parteneriatului economic dintre cele două state.

Anul acesta se împlinesc 65 de ani de relaţii diplomatice între cele două state.

Delegaţia condusă de prim-ministru va analiza împreună cu oficialii chinezi stadiul proiectelor stabilite şi cuprinse în memorandumurile semnate anul trecut, cu ocazia Forumului China – Statele Central și Est Europene (CEE) desfăşurat la Bucureşti.


Este a doua vizită pe care premierul României o face în China, după ce a anunţat că intenţionează stabilirea unui parteneriat strategic pe această relaţie, declaraţie ce a iscat unele controverse şi i-a atras mai multe critici din partea preşedintelui Traian Băsescu, legate de formularea ”strategic”.

Prima vizită a avut loc la începutul lunii iulie 2013, iar şeful statului l-a acuzat că a plecat fără mandat, ignorând decizia Curţii Constituţionale ce menţiona că reprezentarea externă este atributul preşedintelui.

De asemenea, Traian Băsescu a considerat o greşeală declararea de către premier a unui parteneriat strategic cu China, avându-l în vedere în vedere pe cel deja existent, cu SUA.

Contactele cu autorităţile de la Beijing s-au întețit în ultimul an până la această a doua vizită a lui Victor Ponta în China: în septembrie 2013, ministrul Marilor Proiecte – Dan Şova, efectua a doua deplasare din acel an în ţara Marelui Zid; în noiembrie 2013 a avut loc la Bucureşti Formul China – CEE, unde au fost semnate 13 memorandumuri; în martie 2014, vicepremierul Liviu Dragnea pregătea la Beijing vizita din septembrie a premierului; ministrul Economiei a vizitat China de două ori numai anul acesta, şi la rândul său la primit pe ministrul Energiei din RP China, Wu Xinxiong, pentru a discuta numeroasele proiecte comune din domeniul energiei.

Forumul de la Bucureşti și proiectele aflate în discuție


Forumul din luna noiembrie 2013 s-a desfăşurat sub supravegherea oficialilor europeni, deoarece summitul a avut loc în contextul în care Uniunea declanşase negocierile formale privind tratatul dintre cele două şi dorea să prevină o eventuală strategie a Chinei de a discuta cu două Europe, dintre care una uşor de atras, dată fiind lipsa investiţii.

Au fost prezenţi la Bucureşti 16 premieri din Europa de Est şi Centrală, fiecare sperând să atragă o felie cât mai mare din cele 10 miliarde de euro promise de mai mulţi ani, de către China, pentru a această regiune.

După summiturile anterioare nu s-au concretizat prea multe proiecte demarate în statele vecine.

România şi China au semnat la finalul forumului 13 memorandumuri, în domenii dintre cele mai diverse, pentru investiţii totale de peste 5 miliarde de euro.

Cele mai multe proiecte conţinute în memorandumuri sunt în domeniul energetic:

Acord pentru grupurile 3 și 4 de la Cernavodă

Conducerea Nuclearelectrica a semnat o scrisoare de intenție cu reprezentanții China General Nuclear Power Corporation referitoare la finațarea construirii reactoarelor 3 și 4 ale Centralei de la Cernavodă.

Preşedintele Traian Băsescu îi reproşa premierului Ponta, anul trecut, că negociează cu autorităţile chineze construirea celor două reactoare de la Cernavodă şi paria că nu se va întâmpla aşa ceva: „Măi omule, câtă minte trebuie să-ţi lipsească, ca să nu înţelegi că avem tehnologii diferite? China utilizează uraniu îmbogăţit, iar România utilizează uraniu neîmbogăţit. China dacă ţi le-ar face, deşi nu o să vedem reactoare construite de China în România, dar, prin absurd, să spunem că Ponta a fost atât de convingător, că de mâine năvălesc chinezii şi ne construiesc reactorul 3 şi 4”.

La un an după semnarea memorandumului, situaţia a fost rezolvată cu ajutorul canadienilor.

Compania canadiană Candu Energy Inc. a încheiat, la 24 iulie, un acord de cooperare cu firma China Nuclear Power Engineering Company pentru construcția unităților 3 și 4.

Documentul a fost semnat la Vancouver, în prezenţa unor reprezentanţi ai Administraţiei Naţionale pentru Energie din China şi ai Departamentului guvernamental pentru Resurse Naturale, din Canada.

Valoarea proiectului se ridică la aproximativ 6 miliarde de dolari, consemna presa canadiană.

Potrivit unei declaraţii făcute de vicepremierul Liviu Dragnea, în luna iunie, după o întrevedere cu preşedintele Băncii Industriale şi Comerciale din China, costul celor două reactoare de la Cernavodă se va ridica la 6,45 de miliarde de euro.

Ministrul Economiei, Constantin Niţă, explica într-un interviu acordat Bloomberg că va fi folosită o procedură transparentă pentru selectarea investitorilor de la Cernavodă, astfel încât să participe şi alţi doritori, nu numai chinezii, dar nu există prea multe şanse ca aceştia să aibă concurenţi: “I-am aşteptat 10 ani şi nu au venit”, spunea ministrul Niţă.

Chinezii “vor deveni acţionari la compania care se va ocupa de aceste reactoare şi, prin urmare, vor exploata aceste reactoare, bineînţeles în parteneriat cu firmele româneşti, cu Nuclearelectrica”, mai explica ministrul.

Proiectul Tarniţa

S-a lansat procedura de atragere investitorului străin şi Departamentul de Energie a făcut un proiect de ordonanţă prin care operatorului de proiect i se acordă mai multe facilităţi.

Compania Hidro Tarniţa a publicat luna aceasta anunţul internaţional privind iniţierea procedurii de selecţie de investitori în vederea implementarii proiectului centralei hidroelectrice Tarniţa-Lăpusteşti.

O soluţie clară privind investiţia estimată la aproximativ 1 miliard euro ar trebui să fie agreată de guvern până la data de 15 decembrie 2014, potrivit termenului asumat de companie.

Pentru proiectul hidro de la Tarniţa, judeţul Cluj, s-au cheltuit până în prezent peste 3,5 milioane de euro pentru studii de fezabilitate, fără concluzii definitive.

Sistem strategic dezvoltat de Huawei

În noiembrie 2013 a fost semnat şi un emmorandumul de înţelegere pentru sprijinirea companiei de telecomunicaţii Huawei Technologies în vederea înfiinţării unui centru regional la Bucureşti.

Huawei Români este implicată în dezvoltarea reţelelor de telecomunicaţii ale Vodafone România şi RCS&RDS, doi dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de profil.

Anul acesta s-a descoperit că documentul prevedea şi dezvoltarea de către Huawei a Sistemului Naţional de Informaţii al ţării, ceea ce a declanşat o amplă controversă, în condiţiile în care compania este acuzată în SUA, partener strategic al României, de spionaj economic.

În domeniul digital, ministrul Dezvoltării, Liviu Dragnea, a discutat cu reprezentanţi ai firmei chineze ZTE furnizarea de echipamente pentru programul „Ghişeul unic”.

Linia de mare viteză Bucureşti – Constanţa

Celor 13 memorandumuri semnate la Bucureşti li s-au adăugat ulterior câteva încheiate de vicepremierul Dragnea, în timpul vizitei acestuia în China, din martie anul acesta.

”Avem două obiective formulate de comun acord, care vor fi realizate prin sprijinul financiar al părţii chineze. În zilele imediat următoare, specialiştii companiei chineze de Căi Ferate vor veni în România pentru a începe analizele preliminare care să stea la baza elaborării studiului de prefezabilitate pentru realizarea liniei de mare viteză Constanţa – Bucureşti, ca parte a Coridorului IV, şi modernizarea inelului feroviar al Capitalei”, anunţa la Beijing Liviu Dragnea.

Vicepremierul dădea atunci asigurări că la lucrările ce urmează a fi realizate de chinezi vor participa şi firme româneşti.

Export românesc de carne de porc și de vită

S-au semnat două acorduri între Autoritățile Sanitar Veterinare din cele două țări pentru exporturile românești de carne de porc congelată și de vaci pentru reproducție.

China intenționează să importe anual din România două treimi din efectivele de porci, respectiv 3 milioane de capete, dar și un sfert din șeptelul de vaci, adică 500.000 de vaci pentru reproducție.

Institut Cultural

La Forumul China – CEE s-a stabilit un program cultural pentru următorii trei ani, și înființarea unei filiale a Institutului Cultural Român în China și a unui Institut Cultural Chinez la București.

Cu ocazia vizitei la Beijing va inaugura Institutul Cultural Român.

De asemena, premierul Victor Ponta anunţa de curând se gândeşte la o strategie de dezvoltare a Portului Constanţa care să cuprindă şi un parteneriat cu un mare port din China sau din alt stat asiatic, dar şi cu porturi vestice.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

”În ultima perioadă, auzim – îndeosebi din partea mediului de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: