Premierul Victor Ponta a explicat marți seară, la postul RTV, că noua lege a salarizării va acorda o mai mare flexibilitate managerilor de instituții de stat de-a plăti angajații, iar raportul dintre salariul minim și cel maxim în domeniul bugetar va fi de 1 la 7.
„În limita cheltuielilor cu personalul de 7% din PIB şi raportat la bugetul de anul ăsta, vreau să las, nu să spun eu de la Ministerul de Finanţe cât câştigă un angajat dintr-o primărie sau dintr-un minister, o posibilitate mai flexibilă, pentru ca între un minim – nu poţi să dai sub salariul minim pe economie – şi un maxim – pentru că eu cred că există în sectorul bugetar salarii mult prea mari – să dau mai multă flexibilitate conducătorului fiecărei instituţii în parte în a-şi aranja oamenii. Eventual, dacă nu mai are nevoie de 100, ci doar de 80, dar îi plăteşte mai bine, e în regulă, poate că mai taie salariile mari şi le măreşte pe cele mici, deci un tip de flexibilitate care să ţină cont de performanţa şi ncesitatea fiecărui angajat”, a declarat premierul Victor Ponta la RTV.
Primul ministru a declarat că va fi modicifată și Legea funcționarului public.
„Legea lui Boc nu s-a aplicat niciodată pentru că a pornit de la o ficţiune: salariile nu pot să meargă decât în sus. Nu se poate, să măresc salariile la cei mai buni, mai dai afară pe alţii. Din punctul meu de vedere, salariul minim pe economie poate fi în administraţie puţin mai mare, poate să fie 1.000 lei. Eu am venit cu un raport care multora li s-a părut exagerat, eu cred că mai mult de 1 la 7 nu poate să fie raportul”, a spus premierul.
Un răspuns
o multitudine de idei complexe zic eu,care in plenitudinea lor odata implementate pro-activ vor avea efecte surprinzatoare si citez in enumerarea lor:
-” o posibilitate mai flexibilă”,
-„să dau mai multă flexibilitate conducătorului fiecărei instituţii în parte în a-şi aranja oamenii” (aranjamentele au fost,sunt si vor fi desigur un criteriu fundamental asezat la temelia sistemului de valori democratic-capitalist)
-„raportat la bugetul de anul ăsta, vreau să las, nu să spun eu de la Ministerul de Finanţe” (desigur, un exercitiu de bunavointa, concretizata nu in a spune, ci in a discuta sa se vorbeasca cu diverse persoane cu autoritate conferita prin numire),
-s.a.m.d.
suntem indreptatiti in scruta optimist hubul potential cu zarile viitorului intrucat se vede cum Romania geme (utilizand o exprimare facil-populara) de-a dreptul de leaderi, tehnocrati si specialisti competenti care il pregatesc necontenit cu neobosita osardie.