Premierul Victor Ponta a afirmat duminică ceea ce vineri lăsa să se înțeleagă: nu demisionează din funcție, va contesta ordonanţa procurorului şi îşi va pleda nevinovăţia.
Anunțul oficial vine după două zile de ”consultări” cu partidul și cu aliații, consultări care au culminat cu o reuniune de urgență a coaliției, la Parlament.
Victor Ponta: ”Demisia ar fi cel mai simplu lucru”
Premierul Victor Ponta a afirmat că se consideră nevinovat, iar acuzaţiile care i se aduc fac parte dintr-un joc politic. „Aducerea acuzaţiilor politicie are ca scop demisia guvernului şi schimbarea majorităţii. Are legătură mai ales cu votul în cazul Şova. Vreau să cred că justiţia nu poate să intervină în politică”, spune premierul.
„Nu mă consider o victimă. Sunt un om politic, sunt un luptător şi am datoria să lupt pentru ce e drept. Am dreptul de a spune că acuzarea mea pentru fapte din urmă cu 7-8 ani are legătură directă cu evenimente care s-au întâmplat recent”, a spus Victor Ponta, duminică, după ședința coaliției de guvernare.
(Citiți și” Premierul Ponta, urmărit penal, refuză să demisioneze. Scenariile moțiunii de cenzură”)
Premierul Ponta a mai susţinut că demisia ar fi „cel mai simplu lucru” pentru familia sa, însă dacă aceasta ar fi impusă de un procuror ar fi „un lucru îngrozitor pentru România”.
C.P. Tăriceanu și Robert Cazanciuc, ”avocați” din oficiu
Şedinţa de duminică a coaliţiei a avut loc în biroul preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea.
Previzibil, unul dintre cei mai aprigi susținători ai premierului a fost președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. ”Constatat cu îngrijorare că, în ochii DNA, premierul a devenit suspect chiar în ziua în care noul PNL a depus o moţiune de cenzură, fără speranţa rezonabilă ca aceasta să întrunească o majoritate în Parlament. Ca şi în vara anului 2012, instituţiile judiciare par să intervină din nou cu mijloace represive într-un proces politic democratic.”, afirmă Tăriceanu.
Și ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, văr prin alianţă cu Victor Ponta, a susţinut că premierul nu trebuie să-şi dea demisia şi că este convins de nevinovăţia sa.
Vicepremierul Gabriel Oprea, președinte UNPR și principal aliat al PSD la guvernare (ca ”zestre parlamentară”, în primul rând) a avut o declarație care, teoretic, multumește ambele tabere: ”Suntem parteneri în Guvern, întotdeauna am sprijinit guvernele din care facem parte, și sprijinim şi pe preşedintele României. În actualul context politic regional, cred că România nu trebuie să intre într-o criză politică şi cred că acest lucru, continuarea guvernării, aduce continuitate şi stabilitate politică României. (…) România este un stat sigur în momentul de faţă, este un stat care generează securitate şi stabilitate în regiune şi este respectată de partenerii noştri internaţionali. Sunt pentru întărirea instituţiilor statului, printre care şi DNA, despre care am spus că este un exemplu şi un etalon în momentul de faţă în Europa.”
(Sublinierile aparțin redacției)
UNPR – poziția ”privilegiată” de arbitru
De UNPR se leagă atât speranțele PSD de susținere a premierului Ponta, cât și cele ale PNL la apropiatul vot pe moțiunea de cenzură depusă vineri de liberali.
Atunci când a cerut demisia premierului, vineri, președintele Klaus Iohannis a subliniat că România trebuie să evite o criză politică. Această declarație semnifică faptul că președintele, care a repetat de la preluarea mandatului că și-ar dori să colaboreze cu un alt guvern, cu o altă majoritate, este înclinat să însărcineze cu formarea guvernului un politician desemnat de coaliția la putere.
Asta în situația în care moțiunea de cenzură inițiată de PNL este votată. Și dacă liberalii nu reușesc să coaguleze o altă majoritate.
PNL a avansat, duminică, prin vocea co-președintelui Alina Gorghiu, ideea declanșării alegerilor anticipate. „Constat cât de necesară şi acutuală este acea propunere pe care PNL a făcut-o cu câtva timp în urmă, necesitatea organizării de alegeri anticipate în România.”, a spus Alina Gorghiu.
Potrivit procedurilor, alegerile anticipate se pot declanșa în situația în care moțiunea de cenzură este votate și două tentative de formare a guvernului eșuează.
Calea mai simplă, mai îndrăzneață, dar și mai complicată privind prin prisma intereselor celor ajunși în Parlament, ar fi demisia în bloc a tuturor parlamentarilor PNL și a grupurilor care, formal, se opun actualei majorități: e vorba de parlamentarii PMP, de cei aflați acum în jurul lui Mircea Geoană și de cei care au format cândva grupul PPDD și care nu au trecut la UNPR sau PSD.
Ideea de schimbare a clasei politice, atât de invocată de societatea civilă dar și de președintele Iohannis, ar face însă ca mulți dintre cei care sunt astăzi parlamentari, inclusiv din PNL, să nu se mai regăsească pe liste la viitoarele alegeri.
