Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2016 arată că veniturile românilor au ajuns la nivelul de 1.125 lei lunar pe persoană și 2.927 lei pe familie.
De reținut, veniturile bănești pe persoană au crescut cu peste 10% față de același trimestru al anului precedent iar cele din salarii au trecut, în premieră absolută, pragul de 60% din total.
Simultan, însă, veniturile în natură s-au diminuat cu circa șapte procente.
După revenirea nivelului real al PIB la cel din 2008 ( produsă în 2014), creșterea veniturilor s-a accelerat de la an la an, la valori cu mult mai mari decât cele permise, în principiu, de creșterea economică. Deși România a avut de recuperat la indicatorul ce arată partea ce revine gospodăriilor din rezultatul economic, această evoluție net diferită între venituri personale și avansul PIB nu este sustenabilă pe termen lung.
În medie pe o lună a trimestrului trei de anul trecut, au revenit pentru fiecare român cam 680 de lei din venituri salariale, 245 de lei din prestații sociale și 100 de lei au reprezentat venituri în natură, acestea fiind principalele surse de venit. Sumele provenite din agricultură au coborât la doar 43 de lei de persoană.
Dar ceea ce ar trebui să atragă atenția factorilor de răspundere este majorarea cumulată de 20% a veniturilor personale pe parcursul a doar doi ani în care, per total, nu am avut creșteri de prețuri.
Mai mult, în structură s-au produs modificări și mai substanțiale, cu un plus de aproape 30% în expresie bănească și un minus tot de 30% la veniturile în natură.
Creștere bruscă a decalajelor după mediul de rezidență
Semnal de alarmă pentru politicile deficitare de dezvoltare în teritoriu, creșterea veniturilor personale pe medii de rezidență a fost net diferită pe parcursul ultimilor doi ani, adică dublă în mediul urban față de mediul rural.
Practic, într-un singur an, decalajul de venit dintre orașe și sate la nivelul veniturilor personale a urcat de la circa 40% la 55%.
Salariile și-au consolidat semnificativ poziția preponderentă în structura veniturilor totale ale unei gospodării, ajungând până la 60,4%. În schimb, a scăzut vizibil partea care revine veniturilor în natură, care au scăzut pentru al doilea an consecutiv. Ponderea veniturilor din prestații sociale în totalul veniturilor unei persoane s-a diminuat și ea.
Aceste evoluții reflectă integrarea tot mai pronunțată în relațiile de producție capitaliste, bazate pe producția de marfă și utilizarea muncii salariate în acest scop, simultan cu diminuarea părții de autoconsum, specifică societății feudale. Precum și presiunea în sensul degrevării costului muncii de obligațiile de protecție socială pentru păstrarea competitivității.
Unde s-au dus banii economisiți la produsele alimentare
Banii economisiți în ultimii doi ani ca urmare a reducerii TVA la alimente (-4,3% ca pondere în total) au fost redistribuiți în principal către îmbrăcăminte și încălțăminte (+1,4%), dar și către mobilier, dotarea și întreținerea locuinței (+0,7%), diverse produse și servicii (+0,8%) sau hoteluri, cafenele și restaurante (+0,6%).
Această evoluție constituie reflectarea unei convergențe tot mai pronunțate cu modul de viață occidental, pe măsura creșterii veniturilor. Modificările în structură fac dovada clară a unei creșteri în nivelul de trai, în pofida unor clișee vehiculate relativ frecvent, potrivit cărora creșterea economică nu s-ar simți în buzunarul populației.
Din păcate, aspect ce ar trebui analizat foarte serios de către specialiști, sănătatea și educația nu au înregistrat creșteri ale ponderilor în bugetele familiale. Iar asta în pofida faptului că, oricum, nu ocupau nici anterior un loc prea important. În fine, ar mai fi de remarcat o anumită revenire pe zona de recreere și cultură, după declinul semnificativ din anul precedent.
