Premieră istorică: ponderea salariului a depășit 60% din venituri. Unde s-au dus banii economisiți la alimente

de Marin Pana | 11.1.2017 .

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2016 arată că veniturile românilor au ajuns la nivelul de 1.125 lei lunar pe persoană și 2.927 lei pe familie.

De reținut, veniturile bănești pe persoană au crescut cu peste 10% față de același trimestru al anului precedent iar cele din salarii au trecut, în premieră absolută, pragul de 60% din total.

Simultan, însă, veniturile în natură s-au diminuat cu circa șapte procente.

După revenirea nivelului real al PIB la cel din 2008 ( produsă în 2014), creșterea veniturilor s-a accelerat de la an la an, la valori cu mult mai mari decât cele permise, în principiu, de creșterea economică. Deși România a avut de recuperat la indicatorul ce arată partea ce revine gospodăriilor din rezultatul economic, această evoluție net diferită între venituri personale și avansul PIB nu este sustenabilă pe termen lung.

În medie pe o lună a trimestrului trei de anul trecut, au revenit pentru fiecare român cam 680 de lei din venituri salariale, 245 de lei din prestații sociale și 100 de lei au reprezentat venituri în natură, acestea fiind principalele surse de venit. Sumele provenite din agricultură au coborât la doar 43 de lei de persoană.

Dar ceea ce ar trebui să atragă atenția factorilor de răspundere este majorarea cumulată de 20% a veniturilor personale pe parcursul a doar doi ani în care, per total, nu am avut creșteri de prețuri.

Mai mult, în structură s-au produs modificări și mai substanțiale, cu un plus de aproape 30% în expresie bănească și un minus tot de 30% la veniturile în natură.

Creștere bruscă a decalajelor după mediul de rezidență

Semnal de alarmă pentru politicile deficitare de dezvoltare în teritoriu, creșterea veniturilor personale pe medii de rezidență a fost net diferită pe parcursul ultimilor doi ani, adică dublă în mediul urban față de mediul rural.

Practic, într-un singur an, decalajul de venit dintre orașe și sate la nivelul veniturilor personale a urcat de la circa 40% la 55%.

Salariile și-au consolidat semnificativ poziția preponderentă în structura veniturilor totale ale unei gospodării, ajungând până la 60,4%. În schimb, a scăzut vizibil partea care revine veniturilor în natură, care au scăzut pentru al doilea an consecutiv. Ponderea veniturilor din prestații sociale în totalul veniturilor unei persoane s-a diminuat și ea.

Aceste evoluții reflectă integrarea tot mai pronunțată în relațiile de producție capitaliste, bazate pe producția de marfă și utilizarea muncii salariate în acest scop, simultan cu diminuarea părții de autoconsum, specifică societății feudale. Precum și presiunea în sensul degrevării costului muncii de obligațiile de protecție socială pentru păstrarea competitivității.

Unde s-au dus banii economisiți la produsele alimentare

Banii economisiți în ultimii doi ani ca urmare a reducerii TVA la alimente (-4,3% ca pondere în total) au fost redistribuiți în principal către îmbrăcăminte și încălțăminte (+1,4%), dar și către mobilier, dotarea și întreținerea locuinței (+0,7%), diverse produse și servicii (+0,8%) sau hoteluri, cafenele și restaurante (+0,6%).

Această evoluție constituie reflectarea unei convergențe tot mai pronunțate cu modul de viață occidental, pe măsura creșterii veniturilor. Modificările în structură fac dovada clară a unei creșteri în nivelul de trai, în pofida unor clișee vehiculate relativ frecvent, potrivit cărora creșterea economică nu s-ar simți în buzunarul populației.

Din păcate, aspect ce ar trebui analizat foarte serios de către specialiști, sănătatea și educația nu au înregistrat creșteri ale ponderilor în bugetele familiale. Iar asta în pofida faptului că, oricum, nu ocupau nici anterior un loc prea important. În fine, ar mai fi de remarcat o anumită revenire pe zona de recreere și cultură, după declinul semnificativ din anul precedent.

Publicat la data de 11.1.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Taxa de solidaritate: ce se ascunde, de fapt, în cei 2% și de ce a ales guvernul soluția asta

Guvernul va introduce o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, taxă ce va fi plătită de angajator, a anunțat joi, oficial,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Pulverizarea clasei mijlocii: Inegalitatea socială exagerată scoate România din cifrele UE. Știați că?…

România a apărut din nou la coada UE din perspectiva ratei de risc la sărăcie şi excludere socială, cu 38,8% din populaţie ( aproape...Citeste mai departe »

Marin Pana

Stabilitatea economică a României: alarmele anului 2017, așa cum se văd din indicatorii europeni

România începe să prezinte tot mai multe semnale de avertizare pentru analiza economică pe termen scurt fundamentată de Eurostat, cu valori situate semnificativ în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avansul salariului real – o listă a anomaliilor: Administrația urcă cu 44% peste Sănătate, Industria prelucrătoare coboară la sub 90% din media pe economie

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna august 2017 a fost de 3.290 de lei cu 1,2% mai mare faţă de luna...Citeste mai departe »

Marin Pana

Peste 1 miliard de euro lunar: atât a ajuns deficitul comercial prin supraturarea consumului

Pe fondul celor mai reduse exporturi din ultimele şapte luni, deficitul comercial lunar a depăşit din nou pragul de un miliard de euro în...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română