Predicțiile pe termen mediu: Diferențe majore între stat și privat

de Marin Pana | 9.2.2017 .

Detail (close-up) of clockwork mechanism – cog wheels

Cea mai mare bancă din România a publicat un raport în care datele referitoare la evoluţiile economice pe termen mediu sunt foarte reţinute în raport cu prognoza oficială, făcută de Comisia de specialitate din subordinea Guvernului.

Trei indicatori macroeconomici foarte importanţi diferă semnificativ între estimarea venită din mediul privat şi datele oficiale pe care este bazat inclusiv bugetul din acest an.

Cei trei indicatori critici

1.”Economia românească fiind una mică și deschisă, impactul în PIB al impulsului de cerere va fi parțial erodat prin expandarea deficitului comercial, în condițiile în care importurile ar putea absorbi ceva mai repede suplimentul de cerere decât o poate face producția internă” se arată în raportul Focus lunar din februarie al BCR . Specialiştii băncii estimează astfel o traiectorie în scădere a creşterii economice, cu +4,3% pe 2017 şi doar +2,8% în 2018, complet diferită de valorile de +5,2% pe 2017 şi +5,5% în 2018 avansate de Executiv.

O diferenţă mai mică de un punct procentual nu ar fi un capăt de ţară în acest an dar pentru 2018 valorile prezentate mai sus diferă dela simplu la dublu. Ceea ce ar fi de natură să ridice semne serioase de întrebare pentru potenţialii investitori străini. Evident, mai apropiaţi, prin legăturile de afaceri, de mediul bancar privat decât de discursul public oficial.

Elementul contestat de BCR în viziunea oficială este produsul intern brut potenţial, cel care asigură o creştere neinflaţionistă, cu păstrarea echilibrelor macroeconimice. Acest indicator a fost majorat de CNP de la prognoza de toamnă până la cea de iarnă cu 0,6%-0,8% pe 2017 – 2018 şi cu un punct procentual pentru 2019. De reţinut, chiar şi aşa, valorile avansate pentru creşterea economică depăşesc PIB-ul potenţial, cu riscurile aferente pentru inflaţie şi puterea de cumpărare.

2.”Creșterea vulnerabilității unei economii e în genere asociată pe piața financiară cu o primă de risc mai ridicată pentru activele din acea țară, motiv pentru care, printre altele, am creionat în prognoza noastră o ușoară depreciere a leului”, se arată în raportul BCR. Motiv pentru care estimează un curs de 4,62 lei/euro la finele acestui an şi 4,70 lei/euro la finalul lui 2018.

Este o abordare total opusă viziunii CNP, care vede o apreciere a leului, de la 4,49 lei/euro anul trecut, la 4,46 lei/euro în 2017 şi 4,44 lei/euro în 2018. Ori, acesta este un parametru esenţial, un reper în funcţie de care se fac plasamentele şi se iau deciziile de afaceri. Evident că e normal ca valorile menţionate să fie diferite şi privite cu circumspecţie, dar diferenţa este cam mare, oricum am privi chestiunea.

3.Deficitul bugetar este cel de-al treilea parametru care diferenţiază clar estimările mediului privat de cele oficiale. Mai exact, contrar valorilor de 2,96% pentru acest an şi a îmbunătăţirii deficitului în perspectiva programului de guvernare, raportul BCR întrevede o depăşire a pragului de 3% din PIB, până la -3,5% din PIB în 2017 şi -3,6% din PIB în 2018, îngrijorătoare nu atât prin diferenţa absolută ci prin diferenţa ca tendinţă de evoluţie în timp.

Situaţia este complicată în viziunea BCR de ”o creștere a ratelor dobânzilor pe termen scurt și a randamentelor titlurilor de stat pe termene mai lungi. În cazul celor din urmă, un motiv suplimentar ar fi legat de evoluția ascendentă anticipate și în cazul randamentelor titlurilor de pe piețele dezvoltate majore (SUA, Germania).” În traducere, ideea e că ar fi fost utilă o anumită rezervă în angajarea de bugete deficitare la limita superioară, din moment ce condiţiile de finanţare au şanse mari să se înrăutăţească.

Realitatea va da verdictul

Una peste alta, viziunile diferă semnificativ şi rămâne ca realitatea să dea dreptate uneia dintre părţi, cel puţin din perspectiva tendinţelor clar divergente. Nu trebuie, însă, să ne repezim să dăm verdicte pe bază de idei preconcepute şi nici să contrapunem neapărat cele două versiuni ale viitorului care ne aşteaptă pe termen scurt şi mediu. Mai degrabă, ar trebui identificate elementele sensibile din tablourile conturate şi remediate punctele slabe.

Atenţie, însă, prin definiţie, statul are o poziţie de monopol în gestiunea banilor populaţiei iar decizia politică joacă un rol important. O instituţie financiară aflată într-o piaţă concurenţială trebuie să fie mult mai atentă cu aceste estimări pentru că îşi riscă cota de piaţă, profiturile aşteptate de investitori şi câştigurile pe care scontează cei care depun banii la bancă.

Publicat la data de 9.2.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Costul îndatorării statului crește și trage și cursul euro după el

Foamea de bani a guvernului determină o cerere tot mai mare pe piață, ceea ce duce la creșterea costului la care statul se împrumută și încurajează...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Cum distruge politicul trecutul, prezentul și viitorul TAROM

O teorie intens vehiculată, în special după izbucnirea noului scandal legat de performanțele TAROM, este cea  potrivit căreia statul este cel mai prost administrator...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Agenda de toamnă a provocărilor europene: Populismul și corupția din jumătatea de Est a UE în jocul Brexit

Agenda politică de toamnă a Comisiei Europene debutează în forță în această săptămână, odată cu publicarea de către guvernul britanic a noi strategii privind...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Institutul Molinari / România, locul 12 în topul celor mai mari rate ale fiscalităţii muncii din UE

Fiscalitatea muncii plasează România pe locul 12 în topul cu celor mai mari poveri fiscale a angajaților din Uniunea Europeană, față de statistica anterioară,...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Sondaj BNR: Băncile vor continua să-şi înăsprească standardele de creditare în T3 din 2017

Instituțiile de credit vor continua să-şi înăsprească standardele de creditare mai ales la creditele de consum pentru populație, în trimestrul 3 al acestui an...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Mai poate fi Franța partenerul strategic al României?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Președintele Republicii Franceze vine într-o (foarte) scurtă vizită în România, ca parte a primului său turneu european, în care dorește să pozeze...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română