La obiect

România investițiilor, în context european: Pe podiumul scăderilor, dar încă în prima treime a clasamentului

Anul trecut, investiţiile totale la nivel naţional ( atât din surse publice cât şi din surse private) în statele membre UE s-au ridicat până la… Mai mult

14.05.2018

Chestiunea

A crăpat: Datele din sistemul informatic al Casei Asigurărilor de Sănătate nu mai pot fi certificate fără dubii. Nimeni nu mai poate garanta nici funcționarea sistemului și nici corectitudinea datelor

Sistemul informatic al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), pentru care de la bugetul de stat s-au plătit în total peste 180 de milioane… Mai mult

13.05.2018

Analiză

România ca piață de desfacere. Cât de importanți suntem pentru Ungaria, Polonia, Slovacia

Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, din comerţul României cu Ungaria, Polonia şi Slovacia a rezultat anul trecut aproape 43% din deficitul consemnat… Mai mult

13.05.2018

Evenimentul

Legea ”Ceaușescu – 4 cincinale”: Liviu Dragnea și 2 ”dinozauri” ceaușiști urmează să traseze linia de dezvoltare a României pe următorii 22 de ani

Guvernul Dăncilă a adoptat joi un Proiect de Lege privind Strategia de dezvoltare economică şi socială pe termen lung „România 2040”. Proiectul de lege adoptat… Mai mult

10.05.2018

Predicțiile pe termen mediu: Diferențe majore între stat și privat

de Marin Pana 9.2.2017

Detail (close-up) of clockwork mechanism – cog wheels

Cea mai mare bancă din România a publicat un raport în care datele referitoare la evoluţiile economice pe termen mediu sunt foarte reţinute în raport cu prognoza oficială, făcută de Comisia de specialitate din subordinea Guvernului.

Trei indicatori macroeconomici foarte importanţi diferă semnificativ între estimarea venită din mediul privat şi datele oficiale pe care este bazat inclusiv bugetul din acest an.

Cei trei indicatori critici

1.”Economia românească fiind una mică și deschisă, impactul în PIB al impulsului de cerere va fi parțial erodat prin expandarea deficitului comercial, în condițiile în care importurile ar putea absorbi ceva mai repede suplimentul de cerere decât o poate face producția internă” se arată în raportul Focus lunar din februarie al BCR . Specialiştii băncii estimează astfel o traiectorie în scădere a creşterii economice, cu +4,3% pe 2017 şi doar +2,8% în 2018, complet diferită de valorile de +5,2% pe 2017 şi +5,5% în 2018 avansate de Executiv.

O diferenţă mai mică de un punct procentual nu ar fi un capăt de ţară în acest an dar pentru 2018 valorile prezentate mai sus diferă dela simplu la dublu. Ceea ce ar fi de natură să ridice semne serioase de întrebare pentru potenţialii investitori străini. Evident, mai apropiaţi, prin legăturile de afaceri, de mediul bancar privat decât de discursul public oficial.

Elementul contestat de BCR în viziunea oficială este produsul intern brut potenţial, cel care asigură o creştere neinflaţionistă, cu păstrarea echilibrelor macroeconimice. Acest indicator a fost majorat de CNP de la prognoza de toamnă până la cea de iarnă cu 0,6%-0,8% pe 2017 – 2018 şi cu un punct procentual pentru 2019. De reţinut, chiar şi aşa, valorile avansate pentru creşterea economică depăşesc PIB-ul potenţial, cu riscurile aferente pentru inflaţie şi puterea de cumpărare.

2.”Creșterea vulnerabilității unei economii e în genere asociată pe piața financiară cu o primă de risc mai ridicată pentru activele din acea țară, motiv pentru care, printre altele, am creionat în prognoza noastră o ușoară depreciere a leului”, se arată în raportul BCR. Motiv pentru care estimează un curs de 4,62 lei/euro la finele acestui an şi 4,70 lei/euro la finalul lui 2018.

Este o abordare total opusă viziunii CNP, care vede o apreciere a leului, de la 4,49 lei/euro anul trecut, la 4,46 lei/euro în 2017 şi 4,44 lei/euro în 2018. Ori, acesta este un parametru esenţial, un reper în funcţie de care se fac plasamentele şi se iau deciziile de afaceri. Evident că e normal ca valorile menţionate să fie diferite şi privite cu circumspecţie, dar diferenţa este cam mare, oricum am privi chestiunea.

3.Deficitul bugetar este cel de-al treilea parametru care diferenţiază clar estimările mediului privat de cele oficiale. Mai exact, contrar valorilor de 2,96% pentru acest an şi a îmbunătăţirii deficitului în perspectiva programului de guvernare, raportul BCR întrevede o depăşire a pragului de 3% din PIB, până la -3,5% din PIB în 2017 şi -3,6% din PIB în 2018, îngrijorătoare nu atât prin diferenţa absolută ci prin diferenţa ca tendinţă de evoluţie în timp.

Situaţia este complicată în viziunea BCR de ”o creștere a ratelor dobânzilor pe termen scurt și a randamentelor titlurilor de stat pe termene mai lungi. În cazul celor din urmă, un motiv suplimentar ar fi legat de evoluția ascendentă anticipate și în cazul randamentelor titlurilor de pe piețele dezvoltate majore (SUA, Germania).” În traducere, ideea e că ar fi fost utilă o anumită rezervă în angajarea de bugete deficitare la limita superioară, din moment ce condiţiile de finanţare au şanse mari să se înrăutăţească.

Realitatea va da verdictul

Una peste alta, viziunile diferă semnificativ şi rămâne ca realitatea să dea dreptate uneia dintre părţi, cel puţin din perspectiva tendinţelor clar divergente. Nu trebuie, însă, să ne repezim să dăm verdicte pe bază de idei preconcepute şi nici să contrapunem neapărat cele două versiuni ale viitorului care ne aşteaptă pe termen scurt şi mediu. Mai degrabă, ar trebui identificate elementele sensibile din tablourile conturate şi remediate punctele slabe.

Atenţie, însă, prin definiţie, statul are o poziţie de monopol în gestiunea banilor populaţiei iar decizia politică joacă un rol important. O instituţie financiară aflată într-o piaţă concurenţială trebuie să fie mult mai atentă cu aceste estimări pentru că îşi riscă cota de piaţă, profiturile aşteptate de investitori şi câştigurile pe care scontează cei care depun banii la bancă.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.2.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Instanță americană: Samsung a copiat iPhone, trebuie să plătească Apple despăgubiri de 539 milioane dolari

Iulian Soare

Un tribunal american a decis vineri că Samsung Electronics din Coreea de Sud trebuie să plătească despăgubiri de 539 de milioane de dolari pentru copierea… Mai mult

Stiri

Comitetul pentru Supravegherea Macroprudenţială recomandă modificarea programului Prima Casă

Razvan Diaconu

Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială (CNSM) recomandă Guvernului introducerea unor criterii sociale pentru cei care vor să-şi cumpere o locuinţă prin programul “Prima Casă”, potrivit… Mai mult

Stiri

Curtea Supremă: Nicio autoritate să nu dea impresia că deciziile judecătorești ar putea fi influențate

Vladimir Ionescu

“Pentru garantarea independenței justiției este esențială păstrarea încrederii populației în sistemul de justiție”, iar pentru conservarea acestei încrederi este necesar “ca nicio altă autoritate să… Mai mult

Stiri

Raport BCR către investitori: „Tigrul” Europei a fost grav rănit

Adrian N Ionescu

Economia României nu mai este „tigrul” Europei Centrale şi de Est (ECE) şi al UE, aşa cum îl descriau rapoartele BCR, până nu demult, potrivit… Mai mult

Stiri

Și Nicolae Bănicioiu și-a dat demisia din PSD

Razvan Diaconu

Fostul ministru al Sănătăţii deputatul Nicolae Bănicioiu a anunţat vineri că demisionează din PSD pentru a se alătura partidului lui Victor Ponta, Pro România. Bănicioiu… Mai mult

Europa

Bloomberg: Noul acord UE – Gazprom ar putea încuraja exporturile colosului rus

Iulian Soare

Acordul dintre Comisia Europeană (CE) și Gazprom va face mai atractive importurile de gaze rusești decât alternativele. Acordul conferă cumpărătorilor europeni o flexibilitate mai mare,  care… Mai mult

Stiri

Prima zi de aplicare a GDPR / Mai multe publicații americane, indisponibile in UE

Iulian Soare

Mai multe site-uri de știri din SUA sunt temporar indisponibile în Europa, după intrarea în vigoare, vineri, a noilor norme ale Uniunii Europene privind protecția… Mai mult