Predicțiile pe termen mediu: Diferențe majore între stat și privat

de Marin Pana | 9.2.2017 .

Detail (close-up) of clockwork mechanism – cog wheels

Cea mai mare bancă din România a publicat un raport în care datele referitoare la evoluţiile economice pe termen mediu sunt foarte reţinute în raport cu prognoza oficială, făcută de Comisia de specialitate din subordinea Guvernului.

Trei indicatori macroeconomici foarte importanţi diferă semnificativ între estimarea venită din mediul privat şi datele oficiale pe care este bazat inclusiv bugetul din acest an.

Cei trei indicatori critici

1.”Economia românească fiind una mică și deschisă, impactul în PIB al impulsului de cerere va fi parțial erodat prin expandarea deficitului comercial, în condițiile în care importurile ar putea absorbi ceva mai repede suplimentul de cerere decât o poate face producția internă” se arată în raportul Focus lunar din februarie al BCR . Specialiştii băncii estimează astfel o traiectorie în scădere a creşterii economice, cu +4,3% pe 2017 şi doar +2,8% în 2018, complet diferită de valorile de +5,2% pe 2017 şi +5,5% în 2018 avansate de Executiv.

O diferenţă mai mică de un punct procentual nu ar fi un capăt de ţară în acest an dar pentru 2018 valorile prezentate mai sus diferă dela simplu la dublu. Ceea ce ar fi de natură să ridice semne serioase de întrebare pentru potenţialii investitori străini. Evident, mai apropiaţi, prin legăturile de afaceri, de mediul bancar privat decât de discursul public oficial.

Elementul contestat de BCR în viziunea oficială este produsul intern brut potenţial, cel care asigură o creştere neinflaţionistă, cu păstrarea echilibrelor macroeconimice. Acest indicator a fost majorat de CNP de la prognoza de toamnă până la cea de iarnă cu 0,6%-0,8% pe 2017 – 2018 şi cu un punct procentual pentru 2019. De reţinut, chiar şi aşa, valorile avansate pentru creşterea economică depăşesc PIB-ul potenţial, cu riscurile aferente pentru inflaţie şi puterea de cumpărare.

2.”Creșterea vulnerabilității unei economii e în genere asociată pe piața financiară cu o primă de risc mai ridicată pentru activele din acea țară, motiv pentru care, printre altele, am creionat în prognoza noastră o ușoară depreciere a leului”, se arată în raportul BCR. Motiv pentru care estimează un curs de 4,62 lei/euro la finele acestui an şi 4,70 lei/euro la finalul lui 2018.

Este o abordare total opusă viziunii CNP, care vede o apreciere a leului, de la 4,49 lei/euro anul trecut, la 4,46 lei/euro în 2017 şi 4,44 lei/euro în 2018. Ori, acesta este un parametru esenţial, un reper în funcţie de care se fac plasamentele şi se iau deciziile de afaceri. Evident că e normal ca valorile menţionate să fie diferite şi privite cu circumspecţie, dar diferenţa este cam mare, oricum am privi chestiunea.

3.Deficitul bugetar este cel de-al treilea parametru care diferenţiază clar estimările mediului privat de cele oficiale. Mai exact, contrar valorilor de 2,96% pentru acest an şi a îmbunătăţirii deficitului în perspectiva programului de guvernare, raportul BCR întrevede o depăşire a pragului de 3% din PIB, până la -3,5% din PIB în 2017 şi -3,6% din PIB în 2018, îngrijorătoare nu atât prin diferenţa absolută ci prin diferenţa ca tendinţă de evoluţie în timp.

Situaţia este complicată în viziunea BCR de ”o creștere a ratelor dobânzilor pe termen scurt și a randamentelor titlurilor de stat pe termene mai lungi. În cazul celor din urmă, un motiv suplimentar ar fi legat de evoluția ascendentă anticipate și în cazul randamentelor titlurilor de pe piețele dezvoltate majore (SUA, Germania).” În traducere, ideea e că ar fi fost utilă o anumită rezervă în angajarea de bugete deficitare la limita superioară, din moment ce condiţiile de finanţare au şanse mari să se înrăutăţească.

Realitatea va da verdictul

Una peste alta, viziunile diferă semnificativ şi rămâne ca realitatea să dea dreptate uneia dintre părţi, cel puţin din perspectiva tendinţelor clar divergente. Nu trebuie, însă, să ne repezim să dăm verdicte pe bază de idei preconcepute şi nici să contrapunem neapărat cele două versiuni ale viitorului care ne aşteaptă pe termen scurt şi mediu. Mai degrabă, ar trebui identificate elementele sensibile din tablourile conturate şi remediate punctele slabe.

Atenţie, însă, prin definiţie, statul are o poziţie de monopol în gestiunea banilor populaţiei iar decizia politică joacă un rol important. O instituţie financiară aflată într-o piaţă concurenţială trebuie să fie mult mai atentă cu aceste estimări pentru că îşi riscă cota de piaţă, profiturile aşteptate de investitori şi câştigurile pe care scontează cei care depun banii la bancă.

Publicat la data de 9.2.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Contul curent: Nerezidenții reunță la depozitele în lei, ”căpșunarii” trimit acasă tot mai puțin, deficitul traversează pragul de 4 mld. euro

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele opt luni ale anului în curs un deficit de peste patru miliarde de euro,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creşterea PIB 2015, majorată la 4% în varianta definitivă: observațiile la care ne constrânge experiența

INS a anunțat pentru anul 2015 valoarea definitivă a PIB de 712.658,5 milioane lei în preţuri curente, respectiv un ritm de creştere în termeni...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Vânzarea terenurilor către străini: Ghid european pentru protejarea de tranzacțiile speculative

Comisia Europeană a emis miercuri setul de îndrumări cu privire la ce pot face statele membre pentru a-și proteja terenurile agricole de amenințări precum...Citeste mai departe »

Marin Pana

Inflația: record al ultimilor 4 ani – alimentată de combustibili şi majorarea veniturilor. Și continuă urcușul

Potrivit datelor comunicate de INS, România a înregistrat în septembrie 2017 o creştere a prețurilor faţă de luna precedentă de 0,50%, cea mai mare...Citeste mai departe »

Iulian Soare

Politico: Diviziunile de pe frontul de est al UE

Din nou, dezbaterea se poartă despre cât de rapid, sau cât de lent, ar trebui să se desfășoare procesul de integrare al statelor membre...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română