Problema aderării la spaţizul Schengen a apărut intempestiv pe agenda summit-ului european din 01-02 martie, la care statele UE sunt aşteptate să semneze Pactul Fiscal.
Chestiunea de facto este aderarea României şi Bulgariei – state care îndeplinerc condiţiile de aderare dar care se lovesc, încă de anul trecut, de veto-ul Olandei, ţară care invocă, în respingerea aderării celor două state, problemele Justiţiei şi corupţia.
Apariţia surprinzătoare a extinderii spaţiului Schengen pe agenda, şi aşa încărcată, a summit-ului, vine la doar o zi după ce România a condiţionat votul său pentru deschiderea candidaturii Serbiei la UE, de rezolvarea problemei minorităţii române („vlahilor”) din Valea Timocului. Rezervele României au făcut ca întrrunirea miniştrilor de externe de marţi doar să „recomande” acceptarea candidaturii Serbiei la Uniunea Europeană.
Europarlamentarul Corina Creţu (PSD), a declarat pentru MEDIAFAX că poziţia României seamănă a şantaj, şi că urmăreşte să lovească, indirect, în Olanda.
„Poziţia României de condiţionare a consensului privitor la acordarea statului de candidat la aderarea la Uniunea Europeană Serbiei este un act gratuit şi «lipsit de spirit european», cum pe bună-dreptate ne-a reproşat ministrul suedez de externe, Carl Bilt. Este firească dorinţa României de a vedea că românii din afara graniţelor se bucură de cele mai bune standarde referitoare la drepturile şi libertăţile lor, care să le permită păstrarea identităţii etnice. Dar nu cu un gest care seamănă a şantaj se rezolvă aceste probleme. (…) Ştim că Serbia are încă probleme cu drepturile acordate minorităţilor. Nu era cazul, însă, ca România să se folosească de problema vlahilor, pentru a lovi indirect în Olanda, cum afirmă ministrul Mediului, domnul Laszlo Borbely. Nu schimbăm cu nimic deciziile Olandei privitoare la Schengen şi nici nu facem un bine vlahilor din Serbia. Dar mai ales nu facem bine poziţiei României în UE. Cum bine se ştie, există Procesul de Stabilizare şi Asociere, care se constituie în cadru al politicii UE privitoare la ţările din Balcanii de Vest. România, ca ţară membră a UE, participă la procesul de monitorizare a progreselor ţărilor vizate de PSA, şi poate rezolva problemele reproşate Serbiei în cadrul lui. Nu e nevoie să facem gesturi extreme şi, în schimb, să acceptăm fără crâcnire decizii în sânul UE, care ne afectează de o manieră durabilă dezvoltarea economică şi socială, cum este cazul Tratatului de Stabilitate Financiară” – susţine europarlamentarul Corina Creţu.
Ministrul Laslo Borbely (UDMR) declarase, marţi seara, la TVR-Info, că „E si o poziţie tactică referitor la Schengen, nu numai că acum ne-am trezit că avem grija de valahii din Serbia, dar e bine oricum… câteodată e bine să mai arăţi şi pisica altora, ca sa înţeleagă că România e a şaptea tara din UE, e o ţară mare şi trebuie să se comporte ca atare, chiar dacă din punct de vedere economic mai avem probleme”.
