Analiză

Marea problemă a bugetului: Cum am mâncat în 2017 banii de fonduri europene

Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor, România a primit în primele trei trimestre din 2017 de la bugetul UE doar 3,05 miliarde euro, din care… Mai mult

19.11.2017

Chestiunea

Pe noi culmi de progres şi civilizaţie: creșterea oficială a PIB – 8,8%. Consecinţe

Estimarea-semnal anunțată de Institutul Național de Statistică pentru trimestrul III 2016 arată un nivel record la creşterii economice, de 8,8% pe seria brută şi 8,6%… Mai mult

15.11.2017

Chestiunea

Noua fiscalitate: Normalitate = reintrarea guvernului în legalitate + conectarea la realitate

cursdeguvernare.ro își asumă – nu fără tristețe și fără amară ironie – ilustrația de mai sus, ca esență a temei grave și mai mult decât… Mai mult

14.11.2017

Analiză

O anomalie care și-a atins potențialul: Depopularea nu mai ajută prea mult la creșterea PIB/Locuitor

Datele publicate de Eurostat referitoare la evoluţia PIB/locuitor în perioada 2005 – 2015 arată că ritmul de creştere al acestui indicator esenţial pentru nivelul de… Mai mult

12.11.2017

Politico: Diviziunile de pe frontul de est al UE

de Iulian Soare 10.10.2017

Din nou, dezbaterea se poartă despre cât de rapid, sau cât de lent, ar trebui să se desfășoare procesul de integrare al statelor membre UE.

Iar diferențele de viziune sunt cel mai evidente în rândul statelor estice, cele mai noi intrate în Uniune, constată Politico.

În vreme ce liderii de la Bruxelles sunt preocupați să vadă încotro doresc Parisul și a Berlinul să întrepte UE după Brexit, decidenții din fostul bloc estic analizează oportunitățile deschise de propunerile de restructurare a Zonei Euro, de eventuala extindere a Zonei Schengen și, în ultimă instanță, a șanselor de a se racorda la una dintre vitezele Europei.

Statele estice: interese comune, abordări și acțiuni divergente

Estul nu are însă o opinie unitară, nu se aliniază ca bloc în încercarea de a impune viziuni proprii noii alianțe franco-germane sau Bruxelles-ului și statele din zonă încă încearcă să descifreze esențele și nuanțele diverselor viziuni propuse.

Pe scurt: România, Bulgaria și Croația sunt avocați ai integrării aprofundate.

Polonia și Ungaria (membre ale Schengen) sunt doar la prima vedere unite în reticența de a adopta moneda unică și de a accepta o și mai mare integrare.

Cehia (membru Schengen) se mișcă ”între ape”, având o populație majoritar sceptică în privința integrării, însă cu lideri care împing puternic în respectiva direcție.

Slovacia, membră a Zonelor Euro și Schengen, pare atrasă de viziunea macroniană asupra viitorului UE, neavând nicio obiecție față de viziunea Europei cu ”mai multe viteze” propusă de Emmanuel Macron.

Clubul integrării: România, Bulgaria și Croația

Cele 3 state est europene doresc aderarea la Zona Schengen și la Zona Euro și au manifestat îngrijorare, public, față de orice tentativă de blocare a parcursului pe care îl vizează.

În vreme ce aderarea la moneda unică europeană rămâne o țintă de atins într-un orizont relativ îndepărtat, fiecare și-a reconfirmat dorința de acces:

  • Ministrul de Finanțe al Bulgariei a anunțat în iunie intenția de a intra cât mai rapid în Mecanismul Ratelor de Schimb (ERM-2), antecamera Zonei Euro
  • Premierul Croației a anunțat în septembrie că țara și-a fixat orizontul 2020 de intrare în ERM-2
  • Ministrul de Externe român a declarat în august că România dorește să adopte euro în 2022

”Anumite state membre au de prea multă vreme viteze diferite. Noi insistăm ca toate formele de cooperare extinsă în interiorul UE să aibă un caracter inclusiv, iar statele care doresc, dar care nu sunt capabile să primească asistență pre-aderare”, a transmis Politico ministrul bulgar de Externe.

Cele 3 state sunt aproape de sufletul președintelui Jean Claude Juncker, care în ultimul discurs despre Starea Uniunii a insistat ca cei din est să nu fie ”exilați” pe o viteză inferioară a UE.

”Euro a fost gândit ca monedă unică pentru întreaga Uniune”, a afirmat președintele CE, care a insistat ca România și Bulgaria să fie imediat primite în Schengen, iar Croația când va îndeplini condițiile.

În toate cele 3 state, UE are cote înalte de popularitate, în special în România, iar Eurobarometrul din aprilie 2017 a arătat că 64% dintre români, 52% dintre croați și 50% dintre bulgari doresc trecerea la moneda euro.

Propunerile pe care le-a avansat Emmanuel Macron privind viitorul Europei au fost primite cu îngrijorare, mai ales față de perspectiva limitării accesului la fonduri structurale.

O completare importantă: Deși românii sunt profund pro-europeni, autoritățile nu par să acționeze în direcția dorită de aceștia. În schimb, chiar dacă Bulgaria pare să fie atentă la semnalele Moscovei, autoritățile de la Sofia au un ritm susținut de recuperare a decalajelor față de Uniune.

Scepticii: Polonia și Ungaria

Ambele state sunt în plină dispută cu Bruxelles în chestiuni legate de domnia legii și imigrație, dar ambele resping ideea vitezelor multiple.

Președintele Andrzej Duda avertiza în septembrie că implementarea teoriei Europei cu mai multe viteze ”va conduce în final la ruperea Uniunii Europene”.

Nici Polonia și nici Ungaria nu se gândesc să adopte moneda euro, iar ambele privesc cu scepticism eforturile de integrare suplimentară.

”Zona Euro este pentru statele bogate. Polonia rămâne încă una dintre cele mai sărace 7 state membre ale UE atunci când privim indicatorul PIB per capita, de aceea nu suntem interesați de aderarea la euro în orizontul de timp previzibil”, declară Ryszard Czarnecki, membru al Parlamentului European provenit din rândurile partidului la guvernare în Polonia, PiS.

”Aderarea la Zona Euro este o obligație asumată prin Tratat, deci, da, Ungaria va adopta moneda unică. Când însă, e greu de precizat. Economiștii noștri au opinii divergente”, spune și György Schöpflin, europarlamentar Fidesz.

Unitatea celor două state, membre ale Grupului Vișegrad, nu este însă totală- în vreme cu Rusia are un cuvânt de spus la Budapesta, la Varșovia mai importante sunt semnalele Statelor Unite.

Prinsă la mijloc- Cehia. Indiferentă- Slovacia

Votanții cehi privesc cu scepticism apelul la integrare aprofundată- doar 29% dintre cehi, arată Eurobarometrul din septembrie, doresc adoptarea euro și numai 30% au încredere în UE.

Guvernul de la Praga însă solicită public să joace un rol important în creionarea viitorului Zonei Euro. ”Participarea statelor care nu sunt membre ale Zonei Euro la dezbateri și decizii, deplina transparență și deschiderea față de noi propuneri ar trebui garantate”, afirmă Aleš Chmelař, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Europene din Cehia.

Cehia a solicitat în august statut de observator în Zona Euro.

Statul vecin, Slovacia, pare să nu împărtășească îngrijorările colegilor de regiune.

”Zona Euro nu are cum să își păstreze actualele reguli și este clar că, dacă dorim să o transformăm în monedă unică europeană, atunci trebuie să mergem mai în adâncime. De ce nu i-am lăsa pe cei care vor mai mult să facă ce doresc? Pentru Slovacia, principiul esențial este să nu punem bariere, să permitem cui dorește să se miște mai rapid, fără să limităm câți sau cine să fie fruntașii în pluton”, declară Peter Susko, purtător de cuvânt al ministerului slovac de Externe.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.10.2017

Lăsați un comentariu


Europa

Austria / Extrema dreapta intră la guvernare și ar putea obține portofolii-cheie: Internele, Apărarea și Externele

Iulian Soare

Liderul conservator Sebastian Kurz a ajuns sâmbătă la un acord cu Partidul Libertăţii (FPO), formațiune extremistă, pentru formarea coaliției guvernamentale. Dacă acordul va fi aplicat,… Mai mult

Stiri

Grayling AcTrend 2017: România, lider detașat în topul modificărilor legislative, în Europa Centrală și de Est

Vladimir Ionescu

România se află, pentru al patrulea an consecutiv, pe primul loc în topul regional al modificărilor legislative, cu peste un sfert (280 legi) din totalul… Mai mult

Stiri

Cum explică CNAIR “bilanțul zero” pe 2017: Neconformităţile constatate pe mai multe loturi de autostradă, fac imposibilă recepţionarea lor

Vladimir Ionescu

Neconformităţile constatate pe mai multe loturi de autostradă aflate în execuţie au făcut imposibilă recepţionarea lor anul acesta, explică reprezentanţii Companiei Naţionale de Administrare a… Mai mult

Stiri

Ministrul Finanțelor: Există riscul depășirii deficitului din cauza impozitului pe venit rămas la administrațiile locale

Vladimir Ionescu

Dacă suma totală colectată din impozitul pe venit este consistentă și rămâne integral la nivel local, există riscul depăşirii deficitului bugetar, a avertizat vineri seară… Mai mult

Stiri

Ziua in care România se desparte de ultimul său rege, Mihai I

Vladimir Ionescu

Regele Mihai I, ultimul suveran al României, este înmormântat sâmbătă, la Curtea de Argeș. UPDATE ora 20.30: Înmormântarea Regelui Mihai, ultimul monarh al României, s-a încheiat.… Mai mult

Stiri

Cătălin Ivan: În România sunt 384 de firme cu acțiuni la purtător, toate lucrează cu statul. Peste 40 miliarde euro transferați din România către firme offshore

Razvan Diaconu

Europarlamentarul Cătălin Ivan a declarat vineri, la Iaşi, că în România sunt 384 de firme cu acţiuni la purtător, fapt care le conferă proprietarilor confortul… Mai mult

Stiri

Cotele defalcate din impozitul pe venit se transferă integral bugetelor locale. Proiectul de Buget 2018, adoptat în comisiile de Buget

Razvan Diaconu

Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe au adoptat vineri, un amendament la proiectul legii bugetului de stat pe anul 2018, în baza căruia cotele defalcate din… Mai mult