Europa

Economia României – cele mai nefavorabile perspective din ECE, din cauza lipsei investițiilor și a reformelor structurale

Contribuția precară a investițiilor, cea negativă a exportului net și creșterea costului muncii sunt argumentele cele mai puternice ale reducerii creșterii economice a României, în… Mai mult

16.09.2018

Europa

Summitul celor 3 Mări: 12 state semnează la București scrisoarea de intenție peuntru înființarea unui Fond comun de Investiții

Nouă șefi de stat, doi preşedinţi de parlamente naţionale, un premier şi un ministru al Afacerilor Externe, alături de Jean Claude Juncker, se vor afla… Mai mult

15.09.2018

Chestiunea

Calitatea creșterii economice? Să privim la productivitatea resurselor

România a urcat anul trecut pe penultimul loc între statele membre UE la productivitatea resurselor în economie, după Bulgaria, potrivit datelor comunicate de Eurostat. Scorul… Mai mult

12.09.2018

Chestiunea

Ce (nu) s-a schimbat în cei 10 ani de la declanşarea marii crize financiare globale. În lume şi în România

Analiştii din lumea întreagă şi, în România, numai cei responsabili, compară pericolele prezente cu care se confruntă economiile, cu cele care, acum 10 ani,  au… Mai mult

11.09.2018

Politico: Diviziunile de pe frontul de est al UE

de Iulian Soare 10.10.2017

Din nou, dezbaterea se poartă despre cât de rapid, sau cât de lent, ar trebui să se desfășoare procesul de integrare al statelor membre UE.

Iar diferențele de viziune sunt cel mai evidente în rândul statelor estice, cele mai noi intrate în Uniune, constată Politico.

În vreme ce liderii de la Bruxelles sunt preocupați să vadă încotro doresc Parisul și a Berlinul să întrepte UE după Brexit, decidenții din fostul bloc estic analizează oportunitățile deschise de propunerile de restructurare a Zonei Euro, de eventuala extindere a Zonei Schengen și, în ultimă instanță, a șanselor de a se racorda la una dintre vitezele Europei.

Statele estice: interese comune, abordări și acțiuni divergente

Estul nu are însă o opinie unitară, nu se aliniază ca bloc în încercarea de a impune viziuni proprii noii alianțe franco-germane sau Bruxelles-ului și statele din zonă încă încearcă să descifreze esențele și nuanțele diverselor viziuni propuse.

Pe scurt: România, Bulgaria și Croația sunt avocați ai integrării aprofundate.

Polonia și Ungaria (membre ale Schengen) sunt doar la prima vedere unite în reticența de a adopta moneda unică și de a accepta o și mai mare integrare.

Cehia (membru Schengen) se mișcă ”între ape”, având o populație majoritar sceptică în privința integrării, însă cu lideri care împing puternic în respectiva direcție.

Slovacia, membră a Zonelor Euro și Schengen, pare atrasă de viziunea macroniană asupra viitorului UE, neavând nicio obiecție față de viziunea Europei cu ”mai multe viteze” propusă de Emmanuel Macron.

Clubul integrării: România, Bulgaria și Croația

Cele 3 state est europene doresc aderarea la Zona Schengen și la Zona Euro și au manifestat îngrijorare, public, față de orice tentativă de blocare a parcursului pe care îl vizează.

În vreme ce aderarea la moneda unică europeană rămâne o țintă de atins într-un orizont relativ îndepărtat, fiecare și-a reconfirmat dorința de acces:

  • Ministrul de Finanțe al Bulgariei a anunțat în iunie intenția de a intra cât mai rapid în Mecanismul Ratelor de Schimb (ERM-2), antecamera Zonei Euro
  • Premierul Croației a anunțat în septembrie că țara și-a fixat orizontul 2020 de intrare în ERM-2
  • Ministrul de Externe român a declarat în august că România dorește să adopte euro în 2022

”Anumite state membre au de prea multă vreme viteze diferite. Noi insistăm ca toate formele de cooperare extinsă în interiorul UE să aibă un caracter inclusiv, iar statele care doresc, dar care nu sunt capabile să primească asistență pre-aderare”, a transmis Politico ministrul bulgar de Externe.

Cele 3 state sunt aproape de sufletul președintelui Jean Claude Juncker, care în ultimul discurs despre Starea Uniunii a insistat ca cei din est să nu fie ”exilați” pe o viteză inferioară a UE.

”Euro a fost gândit ca monedă unică pentru întreaga Uniune”, a afirmat președintele CE, care a insistat ca România și Bulgaria să fie imediat primite în Schengen, iar Croația când va îndeplini condițiile.

În toate cele 3 state, UE are cote înalte de popularitate, în special în România, iar Eurobarometrul din aprilie 2017 a arătat că 64% dintre români, 52% dintre croați și 50% dintre bulgari doresc trecerea la moneda euro.

Propunerile pe care le-a avansat Emmanuel Macron privind viitorul Europei au fost primite cu îngrijorare, mai ales față de perspectiva limitării accesului la fonduri structurale.

O completare importantă: Deși românii sunt profund pro-europeni, autoritățile nu par să acționeze în direcția dorită de aceștia. În schimb, chiar dacă Bulgaria pare să fie atentă la semnalele Moscovei, autoritățile de la Sofia au un ritm susținut de recuperare a decalajelor față de Uniune.

Scepticii: Polonia și Ungaria

Ambele state sunt în plină dispută cu Bruxelles în chestiuni legate de domnia legii și imigrație, dar ambele resping ideea vitezelor multiple.

Președintele Andrzej Duda avertiza în septembrie că implementarea teoriei Europei cu mai multe viteze ”va conduce în final la ruperea Uniunii Europene”.

Nici Polonia și nici Ungaria nu se gândesc să adopte moneda euro, iar ambele privesc cu scepticism eforturile de integrare suplimentară.

”Zona Euro este pentru statele bogate. Polonia rămâne încă una dintre cele mai sărace 7 state membre ale UE atunci când privim indicatorul PIB per capita, de aceea nu suntem interesați de aderarea la euro în orizontul de timp previzibil”, declară Ryszard Czarnecki, membru al Parlamentului European provenit din rândurile partidului la guvernare în Polonia, PiS.

”Aderarea la Zona Euro este o obligație asumată prin Tratat, deci, da, Ungaria va adopta moneda unică. Când însă, e greu de precizat. Economiștii noștri au opinii divergente”, spune și György Schöpflin, europarlamentar Fidesz.

Unitatea celor două state, membre ale Grupului Vișegrad, nu este însă totală- în vreme cu Rusia are un cuvânt de spus la Budapesta, la Varșovia mai importante sunt semnalele Statelor Unite.

Prinsă la mijloc- Cehia. Indiferentă- Slovacia

Votanții cehi privesc cu scepticism apelul la integrare aprofundată- doar 29% dintre cehi, arată Eurobarometrul din septembrie, doresc adoptarea euro și numai 30% au încredere în UE.

Guvernul de la Praga însă solicită public să joace un rol important în creionarea viitorului Zonei Euro. ”Participarea statelor care nu sunt membre ale Zonei Euro la dezbateri și decizii, deplina transparență și deschiderea față de noi propuneri ar trebui garantate”, afirmă Aleš Chmelař, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Europene din Cehia.

Cehia a solicitat în august statut de observator în Zona Euro.

Statul vecin, Slovacia, pare să nu împărtășească îngrijorările colegilor de regiune.

”Zona Euro nu are cum să își păstreze actualele reguli și este clar că, dacă dorim să o transformăm în monedă unică europeană, atunci trebuie să mergem mai în adâncime. De ce nu i-am lăsa pe cei care vor mai mult să facă ce doresc? Pentru Slovacia, principiul esențial este să nu punem bariere, să permitem cui dorește să se miște mai rapid, fără să limităm câți sau cine să fie fruntașii în pluton”, declară Peter Susko, purtător de cuvânt al ministerului slovac de Externe.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.10.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Anunț al PSD: Fostul judecător CCR Toni Greblă va deveni secretarul general al Guvernului

Vladimir Ionescu

Fostul judecător al Curții Constituționale a României (CCR), Toni Greblă, va fi numit în funcţia de secretar general al Guvernului , a declarat secretarul general… Mai mult

Stiri

Curtea de Apel București a respins prima solicitare de anulare a protocoalelor secrete

Vladimir Ionescu

Curtea de Apel București a respins prima solicitare de anulare a protocoalelor secrete dintre Parchetul General și SRI, formulată de Flore Mircea Călin şi Benyatov Vadim… Mai mult

Stiri

WSJ: China repetă la coordonate moderne ”imperialismul” care a dus la conflictele secolului 20

Iulian Soare

Încercarea Chinei de exportare a excedentului de producţie pentru a evita blocarea sistemului economic intern este similară expansiunii imperialiste din secolele 19 și 20 și… Mai mult

Stiri

Primăria Capitalei finanțează cu 348 mil. lei achizițiile a 3 dintre controversatele companii municipale

Vladimir Ionescu

Majorarea de capital social a trei dintre companiile municipale ale Primăriei Bucureștiului, cu 348 de milioane de lei,  urmează să fie supuse aprobării în şedinţa din 26… Mai mult

Stiri

Decizie majoritară a CEx PSD: Liviu Dragnea a primit votul de încredere. Tabăra contestatarilor a adunat 10 voturi și o abținere

Victor Bratu

Comitetului Executiv al PSD de vineri s-a încheiat cu un vot de încredere pentru Liviu Dragnea, scrutin la care majoritatea a votat pentru susţinerea preşedintelui… Mai mult

Stiri

CEx PSD / Liviu Dragnea, pe cale să câștige bătălia internă cu contestatarii

Razvan Diaconu

De la anunțul deciziei de convocare a CEx și până la data organizării acestuia, Liviu Dragnea a negociat ”cu funcțiile pe masă” cu unii dintre… Mai mult

Stiri

Ritmul creșterii salariului minim brut încetinește față de programul de guvernare: câte 150 de lei, anual, până în 2022

Mariana Bechir

Salariul minim garantat pe economie va crește anul viitor cu 150 de lei, până la 2.050 de lei, a anunțat joi premierul Viorica Dăncilă, la… Mai mult