Politica și politicile din spatele fumatului: OMS crede în Moscova

Atunci când nimeni nu mai crede în Moscova, iar SUA si UE impun Rusiei sancţiuni politice şi economice, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) continuă sa creadă.

Este stiut ca regulile normale nu se aplica subiectelor din domeniul „corectitudinii politice”: minoritati, dizabilitati, tutun. Cu atat mai putin, in aceste cazuri tabu nu se iau in considerare conflictele de interese.

Asa se face ca, in ciuda contextului international si a evenimentelor din Ucraina, OMS a decis sa mentina Moscova ca loc de desfasurare a urmatoarei conferinte a reprezentanților partilor (COP6) pe tema diverselor articole ale Conventiei Cadru pentru Controlul Tutunului. Astfel prin reuniunea de la mijlocul lunii octombrie, OMS va oferi Rusiei, chiar si involuntar, ocazia de a-si promova imaginea unui stat profund interesat de sanatatea publica.

Unul dintre principalele subiecte pe agenda va fi nivelul minim al ponderii accizei (fara TVA) in pretul produselor din tutun, propus la cel putin 70%, veniturile obtinute urmand sa fie folosite de autoritatile de sanatate publica pentru programe antifumat si deturnate asfel de la bugetele statelor. Un alt subiect va fi excluderea tutunului si produselor din tutun din tratatele internationale de comert, in incercarea de a crea un precedent periculos pentru o serie intreaga de alte industrii „health over trade”. Toate acestea vor fi discutate „in familie”, de catre reprezentantii ministerelor sanatatii din diverse tari, in absenta autoritatilor fiscale sau comerciale, industria tutunului fiind exclusa apriori de la dialog. Vor propune, însă, decizii fiscale.

Daca excluderea „dusmanului de clasa” era de asteptat, excluderea Interpolului de la discutii era de neimaginat. Şi totuşi, Interpolul e marele absent de la lucrarile OMS, motivul interzicerii prezentei fiind colaborarea cu companiile de tutun in vederea reducerii contrabandei. Asadar, o institutie cu competente in combaterea comertului ilegal nu isi va putea aduce contributia la recomandarile OMS. De altfel, pentru ca lipsa de transparenta sa fie totala, nici presa nu va fi prezenta la lucrari. In acest context, ce legitimitate vor avea recomandarile OMS, care vizeaza nivelul de taxare a produselor din tutun si regulile comerciale pentru 178 de tari?

Legitime sau nu, cel mai probabil Rusia le va promova in stil propagandistic, urmarindu-si propriile interese si contribuind la crearea unui trend. Sa nu uitam ca Putin este cel care le-a aratat cocorilor directia in care sa zboare, deci este liderul cel mai indreptatit sa indice guvernelor lumii calea anti-tutun. De altfel, pe plan local, in Rusia mama, Putin se erijeaza deja in campion antitutun. Atitudinea dictatoriala discretionara, lipsa de transparenta, autoritarismul, absenta consultarii, folosirea interesului general proclamat in scop propagandistic particular sunt exact ceea ce au in comun OMS si Putin.

Adevarat, OMS nu impune, ci recomanda dar, recent, guvernul sud-coreean a propus majorarea taxelor aferente tutunului cu 80%, dupa ce ultima reuniune a OMS avusese loc la Seul, in 2012. Liniile directoare pentru implementarea articolului 6 al Conventiei Cadru pentru Controlul Tutunului (CCCT sau Framework Convention for Tobacco Control- FCTC) a OMS, prevad ca nivelul de incidenta al accizei (fara TVA) pentru produsele din tutun sa fie de minimum 70%, iar veniturile obtinute din plata taxelor pentru produsele din tutun sa fie folosite pentru programe nationale de control al tutunului. Aceste linii directoare ar trebui sa fie adoptate la Moscova, intre 13 si 18 octombrie, de reprezentantii celor 178 de tari semnatare ale CCCT.

In opinia reprezentantilor OMS, cresterea taxelor duce la majorarea preturilor si implicit la reducerea consumului, astfel urmand sa fie atinse obiectivele de sanatate publica. Practica arata insa ca politicile care pornesc de la o idee, fara a lua in calcul realitatea, fac mai mult rau decat bine si nu-si ating scopurile initiale. Irlanda este tara cu cel mai restrictiv cadru de reglementare a produselor din tutun (in 2009, a fost interzisa expunerea produselor din tutun la punctele de vanzare), iar nivelul de taxare este al doilea din UE. Cu toate acestea, paradoxal, conform unui studiu Eurobarometru, incidenta fumatului in Irlanda ramane mai mare decat media UE, in randul tinerilor fiind cea mai ridicata din Uniune, de circa 40%!

Taxarea este o parte fundamentala a suveranitatii fiscale nationale. Un stat suveran din punct de vedere fiscal are dreptul de a stabili ratele de taxare si de a folosi veniturile colectate in scopurile dorite. Ori, prin ceea ce va recomanda OMS de la Moscova, se incalca tocmai dreptul fiecarui stat la suveranitate fiscala.

Un studiu al Hamburg Institute of International Economics arata ca nivelul minim al incidentei accizei in pretul unui pachet de tigarete ar trebui sa fie respins, pentru ca, in primul rand nu este sustinut de dovezi economice concrete, submineaza dreptul fiecarui stat la suveranitate fiscala si contravine prevederilor tratatului si intentiei Partilor semnatare.

De asemenea, ratele optime de taxare difera de la un stat la altul, in functie de veniturile populatiei, legislatie, nivelul de educatie, consumul de produse din tutun ilegale. Ar fi absurd ca un organism suprastatal sa eludeze toti acesti parametri si sa incerce o egalizare a politicilor fiscale.

Chiar si in cadrul Uniunii Europene, o piata unica cu libera circulatie a produselor si serviciilor, exista diferente substantiale in ceea ce priveste nivelurile de taxare existente in Statele Membre, chiar daca domeniul este reglementat printr-o Directiva speciala destinata armonizarii acestora.

De exemplu, acciza aplicata tigaretelor variaza de la 72 euro/1.000 tigarete in Lituania, la 288 euro/1.000 tigarete in Marea Britanie (un nivel de aproape patru ori mai mare). Aceasta este o consecinta a diferentelor intre veniturile cetatenilor din diferite state membre.

De asemenea, nu a putut fi determinata o legatura cauzala intre prevalenta fumatului si nivelul de taxare. De altfel, nu este un raport direct intre taxarea ridicata si veniturile la buget.

Conform aceluiasi studiu al Hamburg Institute, taxele speciale („earmark”) de tipul taxei pe viciu, nu isi ating obiectivele declarate initial.

In decurs de opt ani de cand a fost introdusa taxa pe viciu, conform Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, s-au strans 10 miliarde de lei la bugetul Ministerului Sanatatii, fara ca obiectivele, combaterea fumatului in principal si construirea de noi spitale, in subsidiar, sa fi fost atinse.

In plus, daca fumatorii au la dispozitie varianta produselor mult mai ieftine, de pe piata neagra, cresterea nivelului de taxare nu reduce consumul, ci impulsioneaza contrabanda.

In Romania, incidenta taxelor in pretul unui pachet, acciza si TVA, este de circa 80%. Ponderea accizei in pret este de circa 60%. Insa acciza se plateste si pe TVA, prin exceptie de la regula conform careia nu se aplica taxa la taxa. Tot in Romania, din nestiinta sau obedienta, simplele recomandari ale organizatiilor internationale sau ghiduri ale UE devin, de regula, obligatorii, invocandu-se la modul generic „prevederile europene sau internationale”. O eventuala implementare a recomandarii OMS ar duce la cresterea dramatica a nivelului de taxare si, implicit, a preturilor. Ceea ce ar insemna o crestere extrem de abrupta a contrabandei (conform studiilor companiei Novel Research aflata pe un trend ascendent, de la 14% in decembrie 2013 la 17% in iulie 2014) si implicit scaderea veniturilor la bugetul de stat.

Romania face, de asemenea, obiectul unei situatii speciale, care ar trebui luata in calcul de delegatia care va reprezenta tara noastra la Moscova. Ne aflam la frontierele UE si avem cea mai intinsa granita cu tari care nu sunt membre ale Uniunii (peste 2.100 de km de frontiera). Pretul unui pachet de tigarete in Moldova sau Ucraina este si de 4-5 ori mai mic decat in Romania.

Ar trebui ca in aceste conditii, nivelul de taxare sa fie foarte bine gandit si corelat cu exemplele din trecut. In 2010, dupa cresteri bruste si neplanificate ale accizei la tutun, insumand 24 de euro in circa noua luni, la care s-a adaugat influenta de curs pentru plata accizei, contrabanda a devenit cel mai mare jucator din industria tutunului, cu peste 36% cota de piata, procentul reprezentand, la momentul respectiv, pierderi anualizate la bugetul de stat de circa un miliard de euro.

Asadar, realitatile economice arata ca taxarea ridicata nu inseamna automat bani mai multi la buget si nici reducerea incidentei fumatului.

Vor sti delegatii romani la Moscova sa vada gri acolo unde pare alb sau negru?

E nevoie de multa luciditate si curaj sa expui un punct de vedere complex, atunci cand da bine sa sustii politici antifumat, oricare ar fi consecintele acestor politici. Asa cum s-a vazut, in ultimul timp, poate si in lumina deciziei OMS de a organiza lucrarile FCTC la Moscova, Rusia a dat tonul unor politici antifumat extrem de restrictive.