Politica salariului minim în UE – o discuție iminentă. Propuneri și probleme. Unde e România

De Mariana Bechir | 23.10.2013 .

Condiția pe care Partidul Social-Democrat (SPD) din Germania o pune CDU-CSU pentru a face parte din viitoarea coaliție de guvernare – anume reintroducere salariului minim orar în economie – e pe cale să relanseze una din cele mai evitate subiecte ale crizei: o politică europeană comună în privința salariului minim în economiile naționale.

România are un salariu minim, dar peste 15% dintre salariile din România ar trebui să crească, dacă Uniunea Europeană ar reglementa la nivel comunitar un salariu minim echivalent cu 60% din salariul median din fiecare stat membru, potrivit draftului unui Raport al Eurfound (agenţie tripartită a Comisiei Europene).

Raportul analizează impactul pe care l-ar avea în statele UE o eventuală reglementare care să oblige toate cele 28 de state să impună un salariu minim pe economie stabilit pe o formulă identică, fie că este vorba de 50% din salariul mediu din fiecare ţară, fie 60% din salariul median naţional.

Salariul median este cel peste care se plasează jumătate din salarii şi sub care se situează tot 50% din salarii. Valoarea acestuia este mai mică decât cea a salariului mediu pe economie.

În 2011, salariul minim pe economie în România reprezenta 47,7% din salariul median.

Raportul foloseşte date din 2009 şi 2010 şi se bazează pe informaţiile din Ancheta europeană privind structura câştigurilor salariale (SES, se realizează o dată la patru ani şi cuprinde informaţii colectate de la unităţile cu peste 10 angajaţi şi din toate domeniile economice, fără administraţie) şi Ancheta europeană privind veniturile şi condiţiile de viaţă (EU-SILC, se realizează o dată la patru ani).

Existenţa salariului minim este justificată moral – se spune în raport – chiar dacă retribuţia este stabilită într-o economie de piaţă ca urmare a unei negocieri între angajator şi angajat, o societate poate fixa un plafon sub care nu se poate coborî, chiar dacă cele două părţi doresc acest lucru.

Tipurile de salariu minim existente 

  • un singur salariu minim, impus prin lege: Franţa, Luxemburg, Olanda, Irlanda, Marea Britanie, Malta, Spania, Portugalia, Croaţia, Cehia, Ungaria, Letonia, Lituania, România, Slovenia
  • un singur salariu minim, stabilit prin acorduri colective: Belgia, Estonia şi Grecia (acorduri bipartite), Bulgaria, Polonia şi Slovacia (tripartite)
  • salarii minime sectoriale sau ocupaţionale fixate prin lege: Cipru
  • salarii minime sectoriale sau ocupaţionale stabilite prin acorduri colective: Austria, Germania, Italia, Danemarca, Finlanda, Suedia. 

Cum a schimbat criza discuţia

Criza izbucnită în 2008 a pus în discuţie competitivitatea statelor de la periferie, iar diminuarea salariilor a devenit metoda imediată de a rezolva această problemă. Treptat, instituţiile europene (Comisia şi Banca Centrală, în special), au început să intervină indirect (Six Pack, Euro Plus Pact) în politicile naţionale privind salariile, impunând măsuri de austeritate în acest domeniu.

Germania

Ideea unui salariu minim calculat în acelaşi fel în toată Uniunea nu este nouă, dar abordarea ei foarte aplicată a fost respinsă de fiecare dată, mai ales că art. 153, alin. 5 din Tratatul de la Lisabona precizează clar că salariile (retribuţiile) nu se reglementează la nivelul UE.

Autorii raportului au considerat că este totuşi importantă realizarea unei evaluări a impactului pe care l-ar avea acest această ipotetică formulă unică de stabilire a salariilor minime naţionale şi şi-au propus ca prin analiza lor să furnizeze argumente şi informaţii utile dezbaterii.

Ultima noutate europeană în materie vine din Germania, unde Partidul Social – Democrat (SPD) a pus condiţia stabilirii unui salariului minim la nivel naţional pentru a intra la guvernare alături de CDU – CSU, după alegerile de luna trecută.

Valoarea acestui salariu ar urma să fie de 8,5 euro pe oră, adică aproximativ 1.400 euro pe lună.

Demersurile pentru introducerea acestui salariu ajunseseră deja departe înainte de alegeri, după ce, la 1 martie 2013, Budensratul (camera superioară a parlamentului german) aprobase deja introducerea acestui salariu, exact la valoarea discutată acum. Cel mai înverşunat oponent al reglementării s-a dovedit a fi Banca Federală Germană, care a dus şi argumente sociale, pe lângă cele referitoare la costuri: un salariu minim ar diminua şansele şomerilor de lungă durată şi slab pregătiţi de a-şi găsi un job. 

Argumentele pentru o politică UE comună  privind salariul minim

  • ar creşte nivelul de trai al persoanelor care au cele mai mici venituri
  • ar reduce inegalităţile salariale
  • ar creşte motivarea lucrătorilor prost plătiţi
  • ar stimula cererea
  • ar opera ca o ancoră împotriva deflaţiei în perioade de criză
  • ar diminuae sărăcia şi cheltuielile statului 
  • ar reduce excluderea socială şi segmentarea pieţei muncii
  • introducerea în toate statele UE ar diminua efectele negative ale competitivităţii şi ale angajării
  • ar limita unele probleme ale integrării pieţei, precum “social dumping” (se referă la fenomenul relocării, la avantajul competitiv pe care îl au unele state în curs de dezvoltare datorită costului mai redus cu forţa de muncă) 

Argumente contra unei politici comunitare unice

  • creşterile de salariu trebuie să fie legate doar de productivitate
  • ar creşte şomajul în rândul tinerilor şi al persoanelor slab pregătite
  • ar afecta competitivitatea firmelor în sectoarele cu salarii mici
  • ar submina sistemul negocierilor colective
  • ar fi dificilă adoptarea unei politici unice care să răspundă la nevoi diferite
  • ar necesita modificarea actualelor tratate, ceea ce ar fi foarte dificil 

Câţi muncitori ar fi vizaţi de o astfel de reglementare

Cea mai afectată ar fi Germania, procentul celor vizaţi de o astfel de reglementare fiind de aproape 25%. Urmează Letonia şi Lituania

România se află pe locul 10, cu puţin peste 15% din muncitori care au salarii sub pragul de 60% din salariul median.

În România, efectul ar fi mai mare în rândul familiilor sărace, deoarece are un procent mult peste media europeană de angajaţi care trăiesc în sărăcie – media europeană a gospodăriilor sărace în care există angajaţi este de 39%, în timp ce în Malta şi România procentul depăşeşte 50%

Distribuţia salariilor de sub acest virtual prag de 60% din salariul median este diferită de la o ţară la alta, iar România se numără printre ţările unde sunt mai multe salarii aflate la distanţă mare de acest prag (de exemplu, la 35% sau 40% din salariul median), astfel încât sumele necesare aplicării unei astfel de reglementări ar fi mai mari (nu în termeni ansoluţi), decât în ţările care nu numai că au un procent mai mic de salarii sub 60% din retribuţia mediană, dar acestea se şi apropie foarte mult de acest nivel (predomină, de exemplu, salariile de peste 50% din salariul median naţional). 

Profilul salariatului european care ar intra sub incidenţa unei asemenea reglementări

  • majoritatea angajaţilor aflaţi sub nivelul de 60% din salariul median lucrează în firme mici (40% din angajaţii unităţilor cu mai puţin de 10 angajaţi şi 70% din personalul unităţilor cu până la 50 de lucrători)
  • lucrează în servicii (20% din retail, 13% din sănătate, 8% din angajaţii Horeca)
  • aproape două treimi din totalul persoanele vizate sunt femei tinere: 56% din ele au sub 40 de ani, iar 35%, sub 29 ani.

Domenii

  • ar intra sub incidenţa unei astfel de reglementări o treime din personalul Horeca, din agricultură, o treime din persoanele care lucrează în domeniul arte şi entertainment
  • în domeniul financiar n-ar fi vizaţi decât 5% din totalul angajaţilor

Publicat la data de 23.10.2013 .

2 comentarii

  1. Harald
    25.10.2013, 12:01 am

    Nu salariul minim al angajatului este problema reală în societate, ci veniturile persoanei.

    Economia se autoreglează, iar impunerea unui salariu minim duce fie la evaziune, cu pierderea aferentă de încasări la buget; fie la outsourcing, cu pierderea aferentă de locuri de muncă. Însă impunerea unui salariu minim aduce voturi partidelor socialiste, iar asta e ”de neprețuit”, ar spune Mastercard :P

  2. Laurentiu
    25.10.2013, 10:49 am

    Stabilirea oricărui salariu minim este o falsă soluție. Piața muncii nu se echilibrează stabilind salarii minime.

    Germania însăși ne arată modul corect de rezolvare a problemelor muncii: sistem centralizat de șomaj. Germanii din Est și din Vest primesc aceleași ajutoare de șomaj. Punct.

    Stabilirea aceluiași sistem de protecție împotriva șomajului la nivel european este soluția, adică un ajutor de șomaj european, plătit din fondurile UE. Asta ar fi de fapt un pas adevărat spre ‘piața comună’. Degeaba impune UE aceleași prețuri la energie în țările membre, aceleași accize, degeaba ar impune aceleași salarii. Trebuie aceleași măsuri de protecție socială în Germania și în Grecia, plătite din banii UE.

    În acest moment UE este dezechilibrată pentru că fiecare stat membru aplică individual și diferit măsurile de protecție socială.

    De exemplu în Olanda 35% din populație stă în locuințe sociale! La fel stau 20% din nemți. Am un prieten din Suedia care tună și fulgeră contra socialismului, dar stă în locuință dată de primărie, cu 500 euro/lună chirie, încălzirea inclusă, o nimica toată pentru Suedia.

    Evident atunci că state precum Spania, unde majoritatea populației este datoare la bănci pentru case, unde nu prea există locuințe sociale, au o solvabilitate redusă a populației ==> criză.

    Eu nu cer un anumit ajutor de șomaj, nu sunt socialist. Dar cer să fie același ajutor de șomaj în toată Europa. Eventual să fie zero, să nu fie deloc, dar să fie la fel în toate statele membre ale UE. Dacă este bine să nu fie ajutor de șomaj, atunci să nu fie în niciun stat membru.

    Eventual să nu fie deloc locuințe sociale, dar să fie la fel în toată UE. Altfel e concurență neloială ce se întâmplă acum și se ajunge la aberații, de genul Olanda care cere Greciei să-și privatizeze porturile, dar portul Rotterdam, cel mai mare din lume, este proprietate de stat comună a guvernului olandez și a municipalității Rotterdam.

    Ajunge cu ipocrizia în UE. Din cauza asta UE nu dă deloc înainte. Ori toată lumea privatizează porturile, ori să rămână de stat peste tot. Ori debandada de astăzi în care fiecare încearcă să concureze neloial celelalte state ale UE cu tot felul de ajutoare sociale ascunse (locuințe sociale, alocații pentru copii etc), ori același ajutor de șomaj, aceleași locuințe sociale, ajutoare sociale în toată EU, toate plătite dintr-un buget comun al UE.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Brexit – sau democrație versus populism: Câteva ”cifre”

Belgium EU Britain Democrația fără educație și informare nu prea funcționează. Este morala pentru noi a referendumului tranșat în favoarea ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. Unde...Citeste mai departe »

Marin Pana

Evoluția productivității muncii în Europa și rezultatul ei după abilitatea fiecărei țări

productivitate România conduce detașat în clasamentul european al creșterii productivității muncii pe ora lucrată întocmit pe ultimii cinci ani, potrivit datelor furnizate de către Eurostat....Citeste mai departe »

Marin Pana

Rata de activitate și rata de înlocuire în România. Contextul european și explicațiile

someri- România a ocupat anul trecut penultimul loc între statele UE în ceea ce privește rata de activitate a celor cu vârsta cuprinsă între 20...Citeste mai departe »

Marin Pana

Gospodăria românească în 2015: Probleme mari pe partea de cheltuieli și în structura acestora

venit-familie Veniturile lunare ale unei familii românești au crescut în anul 2015 la 2.687 lei pe gospodărie și 1.011 lei pe persoană, potrivit rezultatelor Anchetei...Citeste mai departe »

Marin Pana

Alegeri locale în cele 2 ”țări” din România: Ruralul și Urbanul. Cifrele campioanei europene la decalajele dintre sat și oraș

oras-mic România ocupa anul trecut primul loc între statele membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește decalajul dintre orașe și sate, potrivit datelor comunicate...Citeste mai departe »
radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Radu Crăciun / Despre Brexit la cald

Dupa cum stiti, prima mea dragoste a fost constructia de avioane. Motiv pentru care in unele dintre comentariile precedente am plecat de la paralele...Citeste mai departe »

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Problemele congenitale ale UE și lecția din care nu va învăța nimeni nimic. Regândirea Europei

O Europă disfuncțională pentru că se bazează pe slăbiciunile popoarelor, și nu pe ce au ele mai bun * Ieșirea UK din UE poate...Citeste mai departe »

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Let it be! Brexitul şi lecţia suficienţei politice, la Londra şi la Bruxelles

Nu mai e nimic de făcut, decât să se numere voturile. Toate argumentele şi contra-argumentele Brexitului sunt acum pe masă. Ce era de spus,...Citeste mai departe »

Comentarii

Radu Crăciun / Despre Brexit la cald

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Dupa cum stiti, prima mea dragoste a fost constructia de avioane. Motiv pentru care in unele dintre comentariile precedente am plecat de la paralele...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problemele congenitale ale UE și lecția din care nu va învăța nimeni nimic. Regândirea Europei

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O Europă disfuncțională pentru că se bazează pe slăbiciunile popoarelor, și nu pe ce au ele mai bun * Ieșirea UK din UE poate...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Let it be! Brexitul şi lecţia suficienţei politice, la Londra şi la Bruxelles

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Nu mai e nimic de făcut, decât să se numere voturile. Toate argumentele şi contra-argumentele Brexitului sunt acum pe masă. Ce era de spus,...Citeste mai departe »

Manualul de fizică

mp21

Marin Pana

Dată fiind activitatea mea de aproape 30 de ani, împărțită cam fifty-fifty înte sectorul bugetar și sectorul privat, am avut obligația patriotică de a...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Capitalul autohton și ajutorul statului autohton: O problemă și câteva soluții

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Textul analiză de mai jos, privind problema capitalului autohton, îndrăznește să spere din 3 motive : 1-, Spre deosebire de toți predecesorii săi –...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Modele economice de dezvoltare şi influenţarea percepţiei publice

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Într-o prezentare recentă făcută de o echipă a FMI (“How to Get Back on the Fast Track?”) se găseşte un grafic care spune mai...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România paralelă: rahatul în care a călcat guvernul Cioloș

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Scandalul dezifectanților dialuați suprapus pe raportările false ale infecțiilor din spitale – precum și monopolul de facto pe care firma Hexi îl are pe...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / În apărarea Europei: De ce şi cum trebuie combătut euroscepticismul

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos au fost inspirate de un studiu lansat recent de Institutul European din România, intitulat “Combaterea euroscepticismului, extremismului/radicalizării şi consolidarea încrederii...Citeste mai departe »

Măsura uitată a Guvernului Boc: supraimpozitarea economisirii asemeni speculațiilor financiare. Efecte

mp21

Marin Pana

În goana după banii necesari procesului de echilibrare bugetară, Guvernul Boc a redus cu 25% salariile bugetarilor, a majorat TVA de la 19% la...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Autodiscreditarea SRI și Europa teroristă

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O problemă falsă și perfidă – în spațiul de discuție european : renunțăm la ”confort și libertăți individuale” (să se observe că pe primul...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Reversul medaliei investițiilor străine

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Cei care sunteti familiarizati cu comentariile mele stiti ca sunt un avocat al cresterii atractivitatii Romaniei pentru investitiile straine directe. Nu este de conceput...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Lumea dobânzilor ultra-mici; dobânzi negative ?

Daniel-Daianu-

Daniel Daianu

Traim vremuri exceptionale. Sunt date in economia globala ce deconcerteaza. Sa ne gandim la dinamica unor variabile cheie ca inflatie, volum de lichiditati/injectii masive...Citeste mai departe »

Ionuț Dumitru / „Darea în plată” – populism vs. rațiune

ionut-dumitru

Ionut Dumitru

* Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului si nu implica institutiile cu care acesta este asociat La sfarsitul lunii noiembrie 2015 s-a adoptat...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / Clasa săracă merge-n paradis, clasa avută – în paradisuri fiscale și la Davos. Clasa de mijloc merge la bancă

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Represiunea financiară. Noua realitate economică și clasa de mijloc Represiunea financiară prezentă este o consecință a hiper-monetarismului global emis de marile bănci centrale, într-un...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu-

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Justiția mea și justiția celorlalți

Dumnezeu să-l odihnească pe Gil. Cu vocea aia a lui minunată cu tot. ”Cristi, nu mă pot băga oficial, mă termină ăștia. Dar vreau...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română