Politica salariului minim în UE – o discuție iminentă. Propuneri și probleme. Unde e România

de Mariana Bechir | 23.10.2013 .

Condiția pe care Partidul Social-Democrat (SPD) din Germania o pune CDU-CSU pentru a face parte din viitoarea coaliție de guvernare – anume reintroducere salariului minim orar în economie – e pe cale să relanseze una din cele mai evitate subiecte ale crizei: o politică europeană comună în privința salariului minim în economiile naționale.

România are un salariu minim, dar peste 15% dintre salariile din România ar trebui să crească, dacă Uniunea Europeană ar reglementa la nivel comunitar un salariu minim echivalent cu 60% din salariul median din fiecare stat membru, potrivit draftului unui Raport al Eurfound (agenţie tripartită a Comisiei Europene).

Raportul analizează impactul pe care l-ar avea în statele UE o eventuală reglementare care să oblige toate cele 28 de state să impună un salariu minim pe economie stabilit pe o formulă identică, fie că este vorba de 50% din salariul mediu din fiecare ţară, fie 60% din salariul median naţional.

Salariul median este cel peste care se plasează jumătate din salarii şi sub care se situează tot 50% din salarii. Valoarea acestuia este mai mică decât cea a salariului mediu pe economie.

În 2011, salariul minim pe economie în România reprezenta 47,7% din salariul median.

Raportul foloseşte date din 2009 şi 2010 şi se bazează pe informaţiile din Ancheta europeană privind structura câştigurilor salariale (SES, se realizează o dată la patru ani şi cuprinde informaţii colectate de la unităţile cu peste 10 angajaţi şi din toate domeniile economice, fără administraţie) şi Ancheta europeană privind veniturile şi condiţiile de viaţă (EU-SILC, se realizează o dată la patru ani).

Existenţa salariului minim este justificată moral – se spune în raport – chiar dacă retribuţia este stabilită într-o economie de piaţă ca urmare a unei negocieri între angajator şi angajat, o societate poate fixa un plafon sub care nu se poate coborî, chiar dacă cele două părţi doresc acest lucru.

Tipurile de salariu minim existente 

  • un singur salariu minim, impus prin lege: Franţa, Luxemburg, Olanda, Irlanda, Marea Britanie, Malta, Spania, Portugalia, Croaţia, Cehia, Ungaria, Letonia, Lituania, România, Slovenia
  • un singur salariu minim, stabilit prin acorduri colective: Belgia, Estonia şi Grecia (acorduri bipartite), Bulgaria, Polonia şi Slovacia (tripartite)
  • salarii minime sectoriale sau ocupaţionale fixate prin lege: Cipru
  • salarii minime sectoriale sau ocupaţionale stabilite prin acorduri colective: Austria, Germania, Italia, Danemarca, Finlanda, Suedia. 

Cum a schimbat criza discuţia

Criza izbucnită în 2008 a pus în discuţie competitivitatea statelor de la periferie, iar diminuarea salariilor a devenit metoda imediată de a rezolva această problemă. Treptat, instituţiile europene (Comisia şi Banca Centrală, în special), au început să intervină indirect (Six Pack, Euro Plus Pact) în politicile naţionale privind salariile, impunând măsuri de austeritate în acest domeniu.

Germania

Ideea unui salariu minim calculat în acelaşi fel în toată Uniunea nu este nouă, dar abordarea ei foarte aplicată a fost respinsă de fiecare dată, mai ales că art. 153, alin. 5 din Tratatul de la Lisabona precizează clar că salariile (retribuţiile) nu se reglementează la nivelul UE.

Autorii raportului au considerat că este totuşi importantă realizarea unei evaluări a impactului pe care l-ar avea acest această ipotetică formulă unică de stabilire a salariilor minime naţionale şi şi-au propus ca prin analiza lor să furnizeze argumente şi informaţii utile dezbaterii.

Ultima noutate europeană în materie vine din Germania, unde Partidul Social – Democrat (SPD) a pus condiţia stabilirii unui salariului minim la nivel naţional pentru a intra la guvernare alături de CDU – CSU, după alegerile de luna trecută.

Valoarea acestui salariu ar urma să fie de 8,5 euro pe oră, adică aproximativ 1.400 euro pe lună.

Demersurile pentru introducerea acestui salariu ajunseseră deja departe înainte de alegeri, după ce, la 1 martie 2013, Budensratul (camera superioară a parlamentului german) aprobase deja introducerea acestui salariu, exact la valoarea discutată acum. Cel mai înverşunat oponent al reglementării s-a dovedit a fi Banca Federală Germană, care a dus şi argumente sociale, pe lângă cele referitoare la costuri: un salariu minim ar diminua şansele şomerilor de lungă durată şi slab pregătiţi de a-şi găsi un job. 

Argumentele pentru o politică UE comună  privind salariul minim

  • ar creşte nivelul de trai al persoanelor care au cele mai mici venituri
  • ar reduce inegalităţile salariale
  • ar creşte motivarea lucrătorilor prost plătiţi
  • ar stimula cererea
  • ar opera ca o ancoră împotriva deflaţiei în perioade de criză
  • ar diminuae sărăcia şi cheltuielile statului 
  • ar reduce excluderea socială şi segmentarea pieţei muncii
  • introducerea în toate statele UE ar diminua efectele negative ale competitivităţii şi ale angajării
  • ar limita unele probleme ale integrării pieţei, precum “social dumping” (se referă la fenomenul relocării, la avantajul competitiv pe care îl au unele state în curs de dezvoltare datorită costului mai redus cu forţa de muncă) 

Argumente contra unei politici comunitare unice

  • creşterile de salariu trebuie să fie legate doar de productivitate
  • ar creşte şomajul în rândul tinerilor şi al persoanelor slab pregătite
  • ar afecta competitivitatea firmelor în sectoarele cu salarii mici
  • ar submina sistemul negocierilor colective
  • ar fi dificilă adoptarea unei politici unice care să răspundă la nevoi diferite
  • ar necesita modificarea actualelor tratate, ceea ce ar fi foarte dificil 

Câţi muncitori ar fi vizaţi de o astfel de reglementare

Cea mai afectată ar fi Germania, procentul celor vizaţi de o astfel de reglementare fiind de aproape 25%. Urmează Letonia şi Lituania

România se află pe locul 10, cu puţin peste 15% din muncitori care au salarii sub pragul de 60% din salariul median.

În România, efectul ar fi mai mare în rândul familiilor sărace, deoarece are un procent mult peste media europeană de angajaţi care trăiesc în sărăcie – media europeană a gospodăriilor sărace în care există angajaţi este de 39%, în timp ce în Malta şi România procentul depăşeşte 50%

Distribuţia salariilor de sub acest virtual prag de 60% din salariul median este diferită de la o ţară la alta, iar România se numără printre ţările unde sunt mai multe salarii aflate la distanţă mare de acest prag (de exemplu, la 35% sau 40% din salariul median), astfel încât sumele necesare aplicării unei astfel de reglementări ar fi mai mari (nu în termeni ansoluţi), decât în ţările care nu numai că au un procent mai mic de salarii sub 60% din retribuţia mediană, dar acestea se şi apropie foarte mult de acest nivel (predomină, de exemplu, salariile de peste 50% din salariul median naţional). 

Profilul salariatului european care ar intra sub incidenţa unei asemenea reglementări

  • majoritatea angajaţilor aflaţi sub nivelul de 60% din salariul median lucrează în firme mici (40% din angajaţii unităţilor cu mai puţin de 10 angajaţi şi 70% din personalul unităţilor cu până la 50 de lucrători)
  • lucrează în servicii (20% din retail, 13% din sănătate, 8% din angajaţii Horeca)
  • aproape două treimi din totalul persoanele vizate sunt femei tinere: 56% din ele au sub 40 de ani, iar 35%, sub 29 ani.

Domenii

  • ar intra sub incidenţa unei astfel de reglementări o treime din personalul Horeca, din agricultură, o treime din persoanele care lucrează în domeniul arte şi entertainment
  • în domeniul financiar n-ar fi vizaţi decât 5% din totalul angajaţilor

Publicat la data de 23.10.2013 .

2 comentarii

  1. Harald
    25.10.2013, 12:01 am

    Nu salariul minim al angajatului este problema reală în societate, ci veniturile persoanei.

    Economia se autoreglează, iar impunerea unui salariu minim duce fie la evaziune, cu pierderea aferentă de încasări la buget; fie la outsourcing, cu pierderea aferentă de locuri de muncă. Însă impunerea unui salariu minim aduce voturi partidelor socialiste, iar asta e ”de neprețuit”, ar spune Mastercard 😛

  2. Laurentiu
    25.10.2013, 10:49 am

    Stabilirea oricărui salariu minim este o falsă soluție. Piața muncii nu se echilibrează stabilind salarii minime.

    Germania însăși ne arată modul corect de rezolvare a problemelor muncii: sistem centralizat de șomaj. Germanii din Est și din Vest primesc aceleași ajutoare de șomaj. Punct.

    Stabilirea aceluiași sistem de protecție împotriva șomajului la nivel european este soluția, adică un ajutor de șomaj european, plătit din fondurile UE. Asta ar fi de fapt un pas adevărat spre ‘piața comună’. Degeaba impune UE aceleași prețuri la energie în țările membre, aceleași accize, degeaba ar impune aceleași salarii. Trebuie aceleași măsuri de protecție socială în Germania și în Grecia, plătite din banii UE.

    În acest moment UE este dezechilibrată pentru că fiecare stat membru aplică individual și diferit măsurile de protecție socială.

    De exemplu în Olanda 35% din populație stă în locuințe sociale! La fel stau 20% din nemți. Am un prieten din Suedia care tună și fulgeră contra socialismului, dar stă în locuință dată de primărie, cu 500 euro/lună chirie, încălzirea inclusă, o nimica toată pentru Suedia.

    Evident atunci că state precum Spania, unde majoritatea populației este datoare la bănci pentru case, unde nu prea există locuințe sociale, au o solvabilitate redusă a populației ==> criză.

    Eu nu cer un anumit ajutor de șomaj, nu sunt socialist. Dar cer să fie același ajutor de șomaj în toată Europa. Eventual să fie zero, să nu fie deloc, dar să fie la fel în toate statele membre ale UE. Dacă este bine să nu fie ajutor de șomaj, atunci să nu fie în niciun stat membru.

    Eventual să nu fie deloc locuințe sociale, dar să fie la fel în toată UE. Altfel e concurență neloială ce se întâmplă acum și se ajunge la aberații, de genul Olanda care cere Greciei să-și privatizeze porturile, dar portul Rotterdam, cel mai mare din lume, este proprietate de stat comună a guvernului olandez și a municipalității Rotterdam.

    Ajunge cu ipocrizia în UE. Din cauza asta UE nu dă deloc înainte. Ori toată lumea privatizează porturile, ori să rămână de stat peste tot. Ori debandada de astăzi în care fiecare încearcă să concureze neloial celelalte state ale UE cu tot felul de ajutoare sociale ascunse (locuințe sociale, alocații pentru copii etc), ori același ajutor de șomaj, aceleași locuințe sociale, ajutoare sociale în toată EU, toate plătite dintr-un buget comun al UE.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

România – pe tobogan la venituri publice ca pondere în PIB: Cum consumi mai mult și trăiești mai prost

România s-a poziţionat în UE drept ţara cu cele mai mici venituri publice raportate la PIB iar în 2017 vom înregistra un nou record...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cea mai bizară, abruptă și mare creștere a costului muncii în UE: specificul trist al României

România s-a situat pe primul loc în UE la creşterea costului muncii în trimestrul doi 2017, la mare distanţă de următoarele state din clasament,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Prognoză caldă: creștere economică de minim 5% până în 2021, când salariul mediu ar urma să fie 700 de euro. ”Cuiele”: cursul euro și inflația

Creşterea economică a României ar urma să se păstreze mult peste pragul de 5% până în anul 2020 iar avansul în euro al PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Ratarea unei șanse istorice: execuția bugetară de la care pleacă rectificarea. Cum am blocat consolidarea

Bugetul general consolidat a înregistrat la finele primelor şapte luni din 2017 un deficit de 5,14 miliarde lei, sumă echivalentă cu 0,63% din PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creșterea pe S1 și lista ei de probleme: nu puteţi produce voi pe cât de repede cheltuim noi

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 5,7% pe primul semestru din acest an față de aceeași perioadă...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Germany First”. Paradoxal, ce ar însemna un guvern Merkel IV fragil?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Când Donald Trump și-a anunțat, în discursul inaugural, Doctrina care-i poartă numele, sub semnul unui teribil de populist slogan America First, am...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română