Politica salariului minim în UE – o discuție iminentă. Propuneri și probleme. Unde e România

de Mariana Bechir | 23.10.2013 .

Condiția pe care Partidul Social-Democrat (SPD) din Germania o pune CDU-CSU pentru a face parte din viitoarea coaliție de guvernare – anume reintroducere salariului minim orar în economie – e pe cale să relanseze una din cele mai evitate subiecte ale crizei: o politică europeană comună în privința salariului minim în economiile naționale.

România are un salariu minim, dar peste 15% dintre salariile din România ar trebui să crească, dacă Uniunea Europeană ar reglementa la nivel comunitar un salariu minim echivalent cu 60% din salariul median din fiecare stat membru, potrivit draftului unui Raport al Eurfound (agenţie tripartită a Comisiei Europene).

Raportul analizează impactul pe care l-ar avea în statele UE o eventuală reglementare care să oblige toate cele 28 de state să impună un salariu minim pe economie stabilit pe o formulă identică, fie că este vorba de 50% din salariul mediu din fiecare ţară, fie 60% din salariul median naţional.

Salariul median este cel peste care se plasează jumătate din salarii şi sub care se situează tot 50% din salarii. Valoarea acestuia este mai mică decât cea a salariului mediu pe economie.

În 2011, salariul minim pe economie în România reprezenta 47,7% din salariul median.

Raportul foloseşte date din 2009 şi 2010 şi se bazează pe informaţiile din Ancheta europeană privind structura câştigurilor salariale (SES, se realizează o dată la patru ani şi cuprinde informaţii colectate de la unităţile cu peste 10 angajaţi şi din toate domeniile economice, fără administraţie) şi Ancheta europeană privind veniturile şi condiţiile de viaţă (EU-SILC, se realizează o dată la patru ani).

Existenţa salariului minim este justificată moral – se spune în raport – chiar dacă retribuţia este stabilită într-o economie de piaţă ca urmare a unei negocieri între angajator şi angajat, o societate poate fixa un plafon sub care nu se poate coborî, chiar dacă cele două părţi doresc acest lucru.

Tipurile de salariu minim existente 

  • un singur salariu minim, impus prin lege: Franţa, Luxemburg, Olanda, Irlanda, Marea Britanie, Malta, Spania, Portugalia, Croaţia, Cehia, Ungaria, Letonia, Lituania, România, Slovenia
  • un singur salariu minim, stabilit prin acorduri colective: Belgia, Estonia şi Grecia (acorduri bipartite), Bulgaria, Polonia şi Slovacia (tripartite)
  • salarii minime sectoriale sau ocupaţionale fixate prin lege: Cipru
  • salarii minime sectoriale sau ocupaţionale stabilite prin acorduri colective: Austria, Germania, Italia, Danemarca, Finlanda, Suedia. 

Cum a schimbat criza discuţia

Criza izbucnită în 2008 a pus în discuţie competitivitatea statelor de la periferie, iar diminuarea salariilor a devenit metoda imediată de a rezolva această problemă. Treptat, instituţiile europene (Comisia şi Banca Centrală, în special), au început să intervină indirect (Six Pack, Euro Plus Pact) în politicile naţionale privind salariile, impunând măsuri de austeritate în acest domeniu.

Germania

Ideea unui salariu minim calculat în acelaşi fel în toată Uniunea nu este nouă, dar abordarea ei foarte aplicată a fost respinsă de fiecare dată, mai ales că art. 153, alin. 5 din Tratatul de la Lisabona precizează clar că salariile (retribuţiile) nu se reglementează la nivelul UE.

Autorii raportului au considerat că este totuşi importantă realizarea unei evaluări a impactului pe care l-ar avea acest această ipotetică formulă unică de stabilire a salariilor minime naţionale şi şi-au propus ca prin analiza lor să furnizeze argumente şi informaţii utile dezbaterii.

Ultima noutate europeană în materie vine din Germania, unde Partidul Social – Democrat (SPD) a pus condiţia stabilirii unui salariului minim la nivel naţional pentru a intra la guvernare alături de CDU – CSU, după alegerile de luna trecută.

Valoarea acestui salariu ar urma să fie de 8,5 euro pe oră, adică aproximativ 1.400 euro pe lună.

Demersurile pentru introducerea acestui salariu ajunseseră deja departe înainte de alegeri, după ce, la 1 martie 2013, Budensratul (camera superioară a parlamentului german) aprobase deja introducerea acestui salariu, exact la valoarea discutată acum. Cel mai înverşunat oponent al reglementării s-a dovedit a fi Banca Federală Germană, care a dus şi argumente sociale, pe lângă cele referitoare la costuri: un salariu minim ar diminua şansele şomerilor de lungă durată şi slab pregătiţi de a-şi găsi un job. 

Argumentele pentru o politică UE comună  privind salariul minim

  • ar creşte nivelul de trai al persoanelor care au cele mai mici venituri
  • ar reduce inegalităţile salariale
  • ar creşte motivarea lucrătorilor prost plătiţi
  • ar stimula cererea
  • ar opera ca o ancoră împotriva deflaţiei în perioade de criză
  • ar diminuae sărăcia şi cheltuielile statului 
  • ar reduce excluderea socială şi segmentarea pieţei muncii
  • introducerea în toate statele UE ar diminua efectele negative ale competitivităţii şi ale angajării
  • ar limita unele probleme ale integrării pieţei, precum “social dumping” (se referă la fenomenul relocării, la avantajul competitiv pe care îl au unele state în curs de dezvoltare datorită costului mai redus cu forţa de muncă) 

Argumente contra unei politici comunitare unice

  • creşterile de salariu trebuie să fie legate doar de productivitate
  • ar creşte şomajul în rândul tinerilor şi al persoanelor slab pregătite
  • ar afecta competitivitatea firmelor în sectoarele cu salarii mici
  • ar submina sistemul negocierilor colective
  • ar fi dificilă adoptarea unei politici unice care să răspundă la nevoi diferite
  • ar necesita modificarea actualelor tratate, ceea ce ar fi foarte dificil 

Câţi muncitori ar fi vizaţi de o astfel de reglementare

Cea mai afectată ar fi Germania, procentul celor vizaţi de o astfel de reglementare fiind de aproape 25%. Urmează Letonia şi Lituania

România se află pe locul 10, cu puţin peste 15% din muncitori care au salarii sub pragul de 60% din salariul median.

În România, efectul ar fi mai mare în rândul familiilor sărace, deoarece are un procent mult peste media europeană de angajaţi care trăiesc în sărăcie – media europeană a gospodăriilor sărace în care există angajaţi este de 39%, în timp ce în Malta şi România procentul depăşeşte 50%

Distribuţia salariilor de sub acest virtual prag de 60% din salariul median este diferită de la o ţară la alta, iar România se numără printre ţările unde sunt mai multe salarii aflate la distanţă mare de acest prag (de exemplu, la 35% sau 40% din salariul median), astfel încât sumele necesare aplicării unei astfel de reglementări ar fi mai mari (nu în termeni ansoluţi), decât în ţările care nu numai că au un procent mai mic de salarii sub 60% din retribuţia mediană, dar acestea se şi apropie foarte mult de acest nivel (predomină, de exemplu, salariile de peste 50% din salariul median naţional). 

Profilul salariatului european care ar intra sub incidenţa unei asemenea reglementări

  • majoritatea angajaţilor aflaţi sub nivelul de 60% din salariul median lucrează în firme mici (40% din angajaţii unităţilor cu mai puţin de 10 angajaţi şi 70% din personalul unităţilor cu până la 50 de lucrători)
  • lucrează în servicii (20% din retail, 13% din sănătate, 8% din angajaţii Horeca)
  • aproape două treimi din totalul persoanele vizate sunt femei tinere: 56% din ele au sub 40 de ani, iar 35%, sub 29 ani.

Domenii

  • ar intra sub incidenţa unei astfel de reglementări o treime din personalul Horeca, din agricultură, o treime din persoanele care lucrează în domeniul arte şi entertainment
  • în domeniul financiar n-ar fi vizaţi decât 5% din totalul angajaţilor

Publicat la data de 23.10.2013 .

2 comentarii

  1. Harald
    25.10.2013, 12:01 am

    Nu salariul minim al angajatului este problema reală în societate, ci veniturile persoanei.

    Economia se autoreglează, iar impunerea unui salariu minim duce fie la evaziune, cu pierderea aferentă de încasări la buget; fie la outsourcing, cu pierderea aferentă de locuri de muncă. Însă impunerea unui salariu minim aduce voturi partidelor socialiste, iar asta e ”de neprețuit”, ar spune Mastercard 😛

  2. Laurentiu
    25.10.2013, 10:49 am

    Stabilirea oricărui salariu minim este o falsă soluție. Piața muncii nu se echilibrează stabilind salarii minime.

    Germania însăși ne arată modul corect de rezolvare a problemelor muncii: sistem centralizat de șomaj. Germanii din Est și din Vest primesc aceleași ajutoare de șomaj. Punct.

    Stabilirea aceluiași sistem de protecție împotriva șomajului la nivel european este soluția, adică un ajutor de șomaj european, plătit din fondurile UE. Asta ar fi de fapt un pas adevărat spre ‘piața comună’. Degeaba impune UE aceleași prețuri la energie în țările membre, aceleași accize, degeaba ar impune aceleași salarii. Trebuie aceleași măsuri de protecție socială în Germania și în Grecia, plătite din banii UE.

    În acest moment UE este dezechilibrată pentru că fiecare stat membru aplică individual și diferit măsurile de protecție socială.

    De exemplu în Olanda 35% din populație stă în locuințe sociale! La fel stau 20% din nemți. Am un prieten din Suedia care tună și fulgeră contra socialismului, dar stă în locuință dată de primărie, cu 500 euro/lună chirie, încălzirea inclusă, o nimica toată pentru Suedia.

    Evident atunci că state precum Spania, unde majoritatea populației este datoare la bănci pentru case, unde nu prea există locuințe sociale, au o solvabilitate redusă a populației ==> criză.

    Eu nu cer un anumit ajutor de șomaj, nu sunt socialist. Dar cer să fie același ajutor de șomaj în toată Europa. Eventual să fie zero, să nu fie deloc, dar să fie la fel în toate statele membre ale UE. Dacă este bine să nu fie ajutor de șomaj, atunci să nu fie în niciun stat membru.

    Eventual să nu fie deloc locuințe sociale, dar să fie la fel în toată UE. Altfel e concurență neloială ce se întâmplă acum și se ajunge la aberații, de genul Olanda care cere Greciei să-și privatizeze porturile, dar portul Rotterdam, cel mai mare din lume, este proprietate de stat comună a guvernului olandez și a municipalității Rotterdam.

    Ajunge cu ipocrizia în UE. Din cauza asta UE nu dă deloc înainte. Ori toată lumea privatizează porturile, ori să rămână de stat peste tot. Ori debandada de astăzi în care fiecare încearcă să concureze neloial celelalte state ale UE cu tot felul de ajutoare sociale ascunse (locuințe sociale, alocații pentru copii etc), ori același ajutor de șomaj, aceleași locuințe sociale, ajutoare sociale în toată EU, toate plătite dintr-un buget comun al UE.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Tomografia sistemului de Sănătate: Aparatura medicală în România – ”decât mult și fără rost, mai bine puțin și prost”

România este statul membru UE în care se regăsesc cele mai puține și cel mai prost utilizate aparate de imagistică medicală, potrivit datelor publicate...Citeste mai departe »

Marin Pana

O analiză: Ce înseamnă, de fapt, Brexitul. Atât pentru economia UE cât și pentru britanici

Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, prescurtat Brexit, va duce la scăderea PIB-ului UE cu circa o șesime dar va mări semnificativ excedentul balanței...Citeste mai departe »

Marin Pana

Salariul mediu brut a trecut de 3000 de lei: dispunerea câștigurilor pe domenii de activitate

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna noiembrie 2016 a depășit pragul psihologic de 3.000 de lei cu cinci lei, după ce...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenție la industrie! Și mai ușor cu redistribuirea unei creșteri prezumate – să ne uităm la Germania

Într-o perioadă în care toată atenția s-a concentrat publică s-a canalizat asupra redistribuirii beneficiilor unei creșteri economice robuste, prezumate a veni de la sine,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Premieră istorică: ponderea salariului a depășit 60% din venituri. Unde s-au dus banii economisiți la alimente

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2016 arată că veniturile românilor au ajuns la nivelul de 1.125 lei lunar pe persoană și 2.927...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.4973 lei
4.1880 lei
5.2215 lei

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Inaugurarea erei Trump: un discurs pentru neliniștea noastră. S-ar bate oare acest președinte pentru noi?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 20 ianuarie 2017. S-a intrat oficial în era Trump, deschisă de votul americanilor din 8 noiembrie 2016 și făcută posibilă de un...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / De capul nostru sau cu un frate mai mare ?

Radu Crăciun

Stiti, acela de la care poti acumula experienta de viata mult mai repede decat a facut-o el, evitand greselile lui. Acela care te ia...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română