Comisia Europeană (CE) a constatat că, în cazul a cinci state membre – Belgia, Franța, Portugalia, Slovenia și Spania, „proiectele de planuri bugetare prezintă un risc de neconformitate cu Pactul de stabilitate și de creștere în 2019”.
În cazul Italiei, Comisia „confirmă existența unui caz deosebit de grav de neconformitate”, și consideră că „se justifică o procedură aplicabilă deficitelor excesive bazată pe nivelul datoriei”, spune comunicatul CE emis miercuri referitor la Semestrul European – pachetul de toamnă.
Severitatea Comisiei îşi găseşte o explicaţie în faptul că, pentru prima oară, un document al Executivului de la Bruxelles avertizeză ţările membre să-şi pregătească bugetele anuale viitoare pentru o viitoare recesiune.
Un caz „deosebit de grav”- Italia
CE a răspuns aspru la menținerea de către guvernul italian a planurilor de deficit bugetar și de îndatorare criticate anterior de Bruxelles.
Așa cum era de așteptat, CE a ridicat problema nesustenabilității datoriei publice Italiei, la un deficit bugetar planificat de 2,7% din PIB, chiar dacă acesta este sub pragul maxim de 3%.
Cu un nivel de 131,2 % din PIB în 2017, echivalentul a 37 000 EUR pe cap de locuitor, datoria publică a Italiei „depășește valoarea de referință de 60 % din PIB prevăzută în tratat” (Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene, n.r.).
Comisia a ajuns la concluzia că „planurile guvernului implică un regres semnificativ față de reformele structurale care favorizau creșterea în trecut, în special reformele anterioare în domeniul pensiilor”, după ce a identificat „neconformitatea deosebit de gravă pentru 2019 cu recomandarea adresată Italiei de către Consiliul European la 13 iulie 2018”.
”Prin ceea ce a pus pe masă acest guvern italian, noi vedem un risc ca ţara să se adâncească orbeşte în instabilitate (…). Deschiderea unei «proceduri de deficit excesiv» pe baza datoriei este justificată”, a anunţat miercuri vicepreşedintele Comisiei Europene Valdis Dombrovskis.
Probleme MTO în Zona Euro
Proiectele de planuri bugetare ale Belgiei, Franței, Portugaliei şi Sloveniei „ar putea duce la o abatere semnificativă de la traiectoriile de ajustare care vizează atingerea obiectivului lor bugetar pe termen mediu” (MTO), spune CE.
Spania, care ar urma să iasă din procedura aplicabilă deficitelor excesive pentru că deficitul său va scădea sub 3% anul viitor, va face obiectul componentei preventive a Pactului de stabilitate. Totuşi, „s-a constatat că proiectul de plan bugetar prezentat de Spania prezintă un risc de neconformitate cu Pactul de stabilitate și de creștere în 2019” .
Constatarea „se bazează pe previziunile economice din toamna anului 2018 care preconizează o abatere importantă de la traiectoria de ajustare necesară în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu și anunță nerespectarea criteriului de referință tranzitoriu privind reducerea datoriei în 2019”.
Ungaria, la fel ca România
În cazul Ungariei, Comisia a stabilit că nu au fost luate măsuri efective ca răspuns la recomandarea Consiliului din iunie 2018 și propune Consiliului să ceară Ungariei o ajustare structurală anuală de „cel puțin 1 % din PIB în 2019”.
Este o propunere similară cu cea făcută în cazul României, în scopul corectării abaterii „semnificative la traiectoria de ajustare vizând atingerea obiectivului bugetar pe termen mediu”.
(Citiţi şi: Semestrul european / Comisia Europeană cere României să-și corecteze cu 1% din PIB deficitul structural pe termen mediu)
Diferenţa faţă de România este că, dacă în cazul acesteia, cererea de ajustare de deficitului structural a urcat de la 0,5%, la 0,8% şi apoi direct la „cel puşin 1%” într-un an, în cazul Ungariei era deja de 1%, şi a apărut doar nota suplimentară de severitate prin remarca „cel puțin”.
Deficitul public a crescut în Ungaria de la -1,6 % în 2016 la -2,4 % în 2018 și se preconizează că acesta va rămâne ușor sub nivelul de -2 % în următorii doi ani.
Pregătirea pentru recesiune
„Comisia recomandă îmbunătățirea calității și a compoziției finanțelor publice și refacerea rezervelor bugetare pentru a avea o marjă de manevră mai mare în cursul viitoarei recesiuni”, avertizează documentul citat.
Statele membre cu deficite de cont curent ar trebui să încerce să sporească productivitatea și să reducă datoria externă.
Raportul privind mecanismul de alertă (RMA), care servește drept mecanism de detectare a potențialelor dezechilibre macroeconomice, a identificat 13 state membre care vor face obiectul unor bilanțuri aprofundate în 2019. Acestea sunt: Bulgaria, Croația, Cipru, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Țările de Jos, Portugalia, Spania, Suedia, Grecia și România.
