Europa

Economia României – cele mai nefavorabile perspective din ECE, din cauza lipsei investițiilor și a reformelor structurale

Contribuția precară a investițiilor, cea negativă a exportului net și creșterea costului muncii sunt argumentele cele mai puternice ale reducerii creșterii economice a României, în… Mai mult

16.09.2018

Europa

Summitul celor 3 Mări: 12 state semnează la București scrisoarea de intenție peuntru înființarea unui Fond comun de Investiții

Nouă șefi de stat, doi preşedinţi de parlamente naţionale, un premier şi un ministru al Afacerilor Externe, alături de Jean Claude Juncker, se vor afla… Mai mult

15.09.2018

Chestiunea

Calitatea creșterii economice? Să privim la productivitatea resurselor

România a urcat anul trecut pe penultimul loc între statele membre UE la productivitatea resurselor în economie, după Bulgaria, potrivit datelor comunicate de Eurostat. Scorul… Mai mult

12.09.2018

Chestiunea

Ce (nu) s-a schimbat în cei 10 ani de la declanşarea marii crize financiare globale. În lume şi în România

Analiştii din lumea întreagă şi, în România, numai cei responsabili, compară pericolele prezente cu care se confruntă economiile, cu cele care, acum 10 ani,  au… Mai mult

11.09.2018

Planul UE de armonizare fiscală poate avea efecte negative asupra României. Bucureștiul – total nepregătit

de Adrian N Ionescu , 9.4.2018

Autorităţile europene întreprind demersuri tot mai decisive de armonizare fiscală a celor 27 de sisteme rămase în UE, dar noile măsuri pot avea efecte negative asupra economiei și societății românești, care ar putea fi prinse nepregătite.

Mai ales propunerea de directivă privind baza comună consolidată de impozitare a profiturilor (CCCTB – recent aprobată de Parlamentul  European) ar putea avea un impact negativ, din perpectiva algoritmului de calcul, potrivit experţilor consultaţi de cursdeguvernare.ro.

Problema autorităților române este cu atât mai mare cu cât  doar 50 dintre cei mai mari 500 de exportatori din România sunt companii cu capital privat românesc. Ceea ce demonstrează cât de dependentă este economia românească de firmele cu capital străin, potrivit PIAROM.

Baza de impozitare a multinaţionalelor

„Adoptarea bazei comune consolidate de impozitare a profiturilor (CCCTB) va duce la o schimbare fundamentală a regulilor de impozitare a profiturilor companiilor. (…) Discuția a ajuns și la noi, dar într-o formă diluată și, din păcate, neadaptată la realitățile românești”, ne spune Alin Chitu, director servicii fiscale la Deloitte România.

Deși, în teorie, propunerea CCCTB „reprezintă o armonizare a regulilor, astfel încât să fie eliminate lacunele și diferențe de tratament între legislațiile naționale, care permit companiilor să le folosească pentru a obține o povară fiscală mai redusă, în practică e destul de posibil ca unele state, în special cele cu economii mai mici, să fie afectate negativ”, adaugă expertul citat.

România ar putea suferi în mod similar cu cel relevat de unul dintre puţinle studii de impact făcute în ţările UE (Slovacia), răspunde Ramona Jurubiţă (FOTO), Deputy Senior Partner şi şefa departamentului Tax & Legal la KPMG, la întrebările cursdeguvernare.ro.

„Nu există un studiu empiric de nivel academic care să-şi fi propus să afle impactul bugetar al acestei noi revoluţii fiscale. Cercetătorii din Slovacia, care s-au încumetat la o asemenea încercare, în 2013, pe date din economia slovacă din 2009 şi 2010, au avut supriza să constate că impactul fiscal ar fi negativ în ţara lor. Semnificativ negativ, cu o potenţială scădere de aproape 30% a veniturilor din impozitul pe profit”, spune expertul KPMG.

Motivul? „Formula de alocare proporționala a bazei impozabile comune utilizează ca factor și cuantumul salariilor plătite în țara respectivă, iar salariile din Slovacia erau semnficativ mai mici decât cele din alte ţări).

România este în aceeaşi situatie, deci la ce ne putem aştepta în mod rezonabil? Un impact pozitiv l-ar putea avea, în cazul României, o creştere a certitudinii impunerii, însă doar fiindcă nu s-ar mai schimba regulile cu viteza şi frecvenţa cu care se shimbă acum, aceasta fiind principala problemă cu fiscalitatea din România identificată de mediul de afaceri”, explică Ramona Jurubiţă .

Rată de impozit stabilită la Bucureşti, pe o cotă de profit brut decisă la Bruxelles

Parlamentul European a aprobat, săptămâna trecută, propunerea de directivă a Comisiei Europene prin care se stabileşte modul în care se calculează baza de impozitare CCCTB a profiturilor companiilor care operează în mai multe ţări membre.

Baza de impozitare se va consolida la nivelul grupului de companii, iar fiecare jurisdicţie fiscală va aplica propria rată de impozit pe profit asupra unei părţi a bazei de impozitare, în funcţie de volumul activităţii grupului în ţara respectivă, măsurată prin proporţiile vânzărilor, activelor şi costurilor cu forţa de muncă ale entităţilor din ţara respectivă.

(DOCUMENT: Descărcaţi de AICI – LINK Rezoluția Parlamentului European asupra propunerii CE privind CCCTB)

Astfel, fiecare ţară ar urma să beneficieze prin taxare de o parte din profitul consolidat al unei companii mutinaţionale, după o formulă uniformă în toată Uniunea.

„Ceea ce se defalcă prin mecanismul formulei de alocare proporţională nu este impozitul, ci baza impozabilă. Cota de impozit aplicabilă şi alocarea propriu-zisă rămân în jurisdicţia naţionala, aşa cum este şi cazul cu TVA acum”, explică Ramona Jurubiţă, de la KPMG.

„Propunerea are deja o istorie, a fost inițiată în 2011, respinsă, a suferit transformări și a revenit pe agendă în 2016. Acum observăm o accelerare a procesului legislativ care vine într-un context mai larg, alături de propunerile Comisiei Europene și ale OECD de a taxa economia digitală”, aminteşte Alin Chiţu (FOTO), de la Deloitte România.

Există o preocupare „clară și tot mai fermă a autorităților europene, dar mai ales a statelor membre vechi de a găsi soluții pentru a impozita profiturile pe alte reguli decât cele actuale. Explicația este că fiscalitatea are câteva zeci de ani vechime, iar economia s-a schimbat, au apărut modele noi de business datorită tehnologiei”, spune expertul citat.

Pârghia stimulentelor fiscale, slăbită

Principala cauză pentru care va suferi România, ca și alte țări cu economii mai mici este tocmai aceea că, „va avea loc o alocare pe anumite criterii către bugetele statelor naționale” și, „în același timp, dreptul restrâns și în prezent al statelor de a oferi stimulente și facilități fiscale va dispărea”, spune Alin Chițu.

Rata impozitului pe profit va rămâne o prerogativă națională, dar marja de aplicare va fi tot mai limitată de constrângerile comunitare.

„Trebuie avut în vedere că, inclusiv într-o uniune, există o competiție fiscală de atragere a investițiilor, așa că România ar trebui să examineze atât beneficiile, cât și dezavantajele implementării CCCTB și să le pună în balanță pentru a se asigura că în pozițiile pe care le exprimă îmbină interesul propriu cu al comunității europene”, spune expertul citat.

Problema este că, la întrebarea „cum va fi România afectată? nu avem răspunsuri cantitative, ci doar aprecieri rezonabile”, constată Ramona Jurubiță.

Astfel că „o analiză a autorităților ar fi cu atât mai necesară cu cât, dincolo de principii și asocierea noilor reguli cu tema evitării taxelor, nu există un studiu de impact european care să arate efectele de la țară la țară”, remarcă Alin Chițu.

ANAF stimulat prin constrângeri

În plus, se deschide calea recursului la instanţa comunitară (CJUE) „pentru a corecta potențiale interpretări eronate ale legislației comunitare în materia impozitului pe profit de catre autoritatile fiscale românești” – ceea ce ar fi partea bună a constrângerilor, potrivit Ramonei Jurubiță.

„În prezent, așa funcționează cadrul de aplicare al legislației privind TVA. Extinderea cadrului de aplicare și în materia impozitului pe profit promite să aducă un plus de rigoare, claritate și stabilitatea din partea autorităților fiscale române în relatia cu contribuabilul”, spune Ramona Jurubiță.

Iar Comisia Europeană (CE) se grăbește și vrea ca nopul sistem să între în vigoare peste doi ani, în 2020.

Dacă într-o strategie anterioară „CE propunea o abordare în 2 pași (într-o primă fază să se armonizeze determinarea bazei impozabile, iar într-o a doua, să devină obligatorie consolidarea la nivel european, Parlamentul European, iată, s-a decis să revoluționeze impozitarea profiturilor tuturor companiilor multinaționale active în UE într-un orizont de timp foarte apropiat”, spune expertul citat.

Iniţial, măsura viza doar marile grupuri multinaţionale, cu venituri de peste 750 de milioane de euro anual. Acum va fi vizat orice grup de intreprinderi, în maximum 7 ani de la data implementarii directivelor.

CE are, de-acum, și sprijinul Parlamentului European, mai râmânând să obțină și aprobarea Consiliului European, unde guvernele țărilor membre vor avea un cuvânt geru de spus.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.4.2018

Un raspuns

  1. Klopo_Tare
    10.4.2018, 2:29 pm

    Yyyyha! ANAF-ul își halește dictatura! Iar jmekerii care taxau la greu multinaționalele, acum s-ar putea să capete o felie mai mică din taxele acestora!
    Iar lipsa de viziune a Partidului-Stat Unic PCR-FSN-PDSR-PSD va costa tot mai scump România….

Lăsați un comentariu


Stiri

Decizie majoritară a CEx PSD: Liviu Dragnea a primit votul de încredere. Tabăra contestatarilor a adunat 10 voturi și o abținere

Victor Bratu

Comitetului Executiv al PSD de vineri s-a încheiat cu un vot de încredere pentru Liviu Dragnea, scrutin la care majoritatea a votat pentru susţinerea preşedintelui… Mai mult

Stiri

CEx PSD / Liviu Dragnea, pe cale să câștige bătălia internă cu contestatarii

Razvan Diaconu

De la anunțul deciziei de convocare a CEx și până la data organizării acestuia, Liviu Dragnea a negociat ”cu funcțiile pe masă” cu unii dintre… Mai mult

Stiri

Ritmul creșterii salariului minim brut încetinește față de programul de guvernare: câte 150 de lei, anual, până în 2022

Mariana Bechir

Salariul minim garantat pe economie va crește anul viitor cu 150 de lei, până la 2.050 de lei, a anunțat joi premierul Viorica Dăncilă, la… Mai mult

Stiri

Energie regenerabilă: România – pe locul 7 în UE la ponderea în consumul total

Adrian N Ionescu

România a avut a şaptea cea mai mare pondere din UE a energiei din surse regenerabile (42,7%), în consumul final brut, în 2016, potrivit unui raport al Oficiului european de… Mai mult

Stiri

Protestul Diasporei / Șefii Jandarmeriei, chemați la Parchetul General. În calitate de suspecți

Mariana Bechir

Patru șefi ai Jandarmeriei Române implicați în organizarea și coordonarea acțiunii în forță împotriva participanților la mitingul de protest din 10 august, au fost citați la… Mai mult

Europa

Marine Le Pen, obligată prin ordin judecătoresc să consulte un psihiatru

Iulian Soare

Lidera extremei drepte franceze, Marine Le Pen, a protestat vineri față de decizia unui judecător care i-a impus un control psihiatric, după ce aceasta a… Mai mult

Stiri

Guvernul simplifică procedura de adopție, stimulente financiare pentru familiile care adoptă copii

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat joi proiectul legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției, reglementare ce accelerează procedura de obținere a statutului de… Mai mult