Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele trei trimestre din acest an un deficit de 2,661 miliarde de euro, performanță de două și jumătate ori mai slabă decât cea de -1,099 miliarde de euro înregistrată în aceeași perioadă din 2015.
Paradoxal, această contraperformanță vine pe fondul unui avans economic accelerat de la 4,3% în trimestrul unu până la 6% în trimestrul al doilea.
În pofida creșterii foarte bune a PIB, pe fondul majorării semnificative a veniturilor populației, deficitul din comerțul cu bunuri s-a înrăutățit de la circa 5 miliarde euro în primele 9 luni din anul trecut până la 6,4 miliarde euro pe aceeași perioadă din anul acesta.
Compensarea parțială a venit pe segmentul serviciilor, unde situația s-a îmbunătățit semnificativ (+13%) față de anul precedent și a redresat balanța cu 5,66 miliarde euro. De reținut, însă, așa cum iarna nu-i ca vara, nici 2016 nu mai e ca 2015, iar soldul pozitiv din servicii a început să nu mai facă față sodului negativ de pe segmentul de bunuri.
Astfel, influența determinantă pentru adâncirea deficitului de cont curent a venit pe zona comerțului cu bunuri (88% din creșterea de deficit), industria autohtonă nefiind capabilă să preia suficient de rapid cererea suplimentară din partea populației și neavând nici o cerere externă prin care să compenseze per total balanța de bunuri.
De reținut și, modificarea de circa 30% a minusului cronic de pe segmentul veniturilor primare (a se citi venituri din investițiile directe și de portofoliu făcute anterior, adică recuperarea banilor aduși în țară sub formă de profituri transferate către străinătate). Care a determinat o influență considerabilă, de 54% din sporul de deficit ( suma dintre 88% și 54% a fost atenuată de influența pozitivă de 41% a serviciilor).
Per total, din forțarea creșterii economice pe baza consumului intern inflamat și efectul aferent de creștere a importurilor a rezultat un minus de 1,6% din PIB estimat pentru anul în curs al contului curent după primele nouă luni. Adică un rezultat egal deja cu estimările oficiale făcute pentru întreg anul 2016, ceea ce se va mai adăuga pe ultimul trimestru fiind deja o ”depășire de plan”.
În context, ar mai fi de reținut și faptul că depozitele pe termen lung ale nerezidenților s-au redus considerabil în ultimele șase luni (-17%), de la 4,88 miliarde euro la finele anului trecut până la 4,05 miliarde euro. Plățile aferente acestor depozite au însumat 1,77 miliarde de euro, sumă care a determinat două treimi din deficitul de cont curent. Astfel, a continuat în ritm susținut procesul de retragere a unor capitaluri plasate anterior în lei pentru o fructificare superioară.
Soldul balanței de plăți a fost susținut prin investițiile directe ale nerezidenților, care au totalizat în primele nouă luni din acest an 3.143 milioane euro. Această sumă a rezultat din compunerea participațiilor la capital de 2.750 milioane euro cu soldul ( din fericire revenit pe plus ) creditelor intragrup de +393 milioane euro.
În aceste condiții, datoria externă totală a crescut semnificativ în ultimul trimestru și a urcat la 90,68 miliarde euro, peste nivelul de 90,43 miliarde euro consemnat la finele anului 2015. Serviciul total al datoriei externe pe primele nouă luni din acest an s-a situat la 39,80 miliarde euro. Situația financiară s-a înrăutățit ușor și pe partea de obligații către exterior asumate pe termen scurt, unde a crescut de la 19,88 miliarde euro la 20,51 miliarde euro.
Dintre veștile bune, ar fi de reținut rata serviciului datoriei externe pe termen mediu și lung, care a fost de numai 26,3% în perioada ianuarie – septembrie 2016, față de 38,5% în același interval din 2015, în timp ce gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii s-a menținut la 6,4, nivelul de la finele anului trecut.
Din păcate, gradul de acoprire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare la BNR la finele lunii septembrie a scăzut la 94,2%, de la 97,9% la 31 decembrie 2015, fapt ce reflectă o evoluție nefavorabilă.
