Planul de investiţii Juncker: Proiectul legislației pentru implementare. Bruxelles-ul decide o flexibilizare a regulilor bugetare în UE

Comisia Europeană a propus marţi legislaţia pentru implementarea planului de investiţii strategice prin care preşedintele Juncker vrea să fie atrase 315 miliarde de euro în investiţii europene pentru creşterea economiei şi creare de locuri de muncă.

Propunerea legislativă este însoţită şi de noi reguli care oferă o mai mare flexibilitate în privinţa regulilor fiscale, în anumite condiţii şi atunci când fac investiţii.

Legislaţia propusă marţi de Comisie pentru implementarea planului de investiţii Juncker prevede 3 aspecte:

1. înfiinţarea Fondului European pentru Investiţii Strategice (EFSI) – fondul de risc european

2. crearea unui European Investment Advisory Hub – un hub de consultanţă pentru investiţii, pentru identificarea, pregătirea şi dezvoltarea proiectelor

3. un portofoliu de proiecte europene de investiții – care va îmbunătăți informațiile aflate la dispoziția investitorilor cu privire la proiectele existente și cele viitoare.

(Citiţi aici în detaliu despre Planul Juncker de investiții sau new deal al UE: Mecanism, funcționare, timing, părerea economiștilor)

Să le luăm pe rând:

1. Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) – principala modalitate de mobilizare a cel puțin 315 miliarde EUR în investiții suplimentare în economia reală în următorii trei ani.

• Va finanța proiecte cu un profil de risc mai ridicat, maximizând astfel impactul cheltuielilor publice și deblocând investițiile private.
• Fondul va fi instituit în cadrul Băncii Europene de Investiții (BEI), cu care Comisia va lucra în calitate de partener strategic.
• Contribuţiile la fond pot fi făcute de toate statele membre, dar nu numai. Participarea la FEIS este deschisă și părților terțe, cum ar fi băncile naționale de promovare economică sau agențiile publice deținute ori controlate de statele membre, entitățile din sectorul privat și entitățile din afara Uniunii, sub rezerva aprobării respectivei participări de către contribuitorii existenți.

Implicarea unor eventual entităţi din state din afara Uniunii, cum ar fi bănci din China, sau fonduri de investiţii din ţările arabe, nu este încă foarte clară, a recunoscut vicepreşedintele Comisiei, Jyrki Katainen. Când se va pune problema acestui itneres, el va fi analizat şi se vor decide şi condiţiile în care o vor putea face. Pentru că este vorba despre influenţa pe care o au contributorii, stakeholders în Comitetul Director.

Guvernanţa FEIS – Comitet director va decide cu privire la orientarea globală, liniile directoare în materie de investiții, profilul de risc, politicile strategice și alocarea activelor fondului.

Atât timp cât BEI și Comisia sunt singurii contribuitori la FEIS, numărul de membri și de voturi se va aloca în funcție de cuantumul contribuțiilor și toate deciziile se vor adopta prin consens. Atunci când alți contribuitori vor participa la fond, numărul de membri și de voturi va rămâne proporțional cu respectivele contribuții și deciziile se vor adopta cu majoritate simplă, în cazul în care nu există consens.

Nicio decizie nu va putea fi adoptată în cazul în care Comisia sau BEI va vota împotriva acesteia.

În plus, se va înfiinţa un Comitet de investiții, răspunzător în fața Comitetului director, care va analiza proiecte specifice și va decide care dintre acestea vor beneficia de sprijin din partea FEIS. Vicepreşedintele Katainen a subliniat că nu va exista nicio cotă geografică sau sectorială.

„Selectarea proiectelor nu va fi una politică. Va fi făcută de un comitet de profesionişti. Este un lucru foarte important pentru investitorii privaţi”, a subliniat Jyrki Katainen, comisarul european pentru afaceri economice, la conferinţa de presă.

2. Platforma europeană de consiliere în materie de investiții

Al doilea element prevăzut de noua legislaţie este crearea unei Platforme europene de consiliere în materie de investiții.

Va fi ghișeul unic la nivelul UE, care va contribui la identificarea, elaborarea, dezvoltarea și finanțarea proiectelor. De asemenea, va furniza servicii de consiliere privind modul de utilizare a instrumentelor financiare inovatoare și a parteneriatelor public-privat.

3. Comisia are în vedere şi constituirea unui portofoliu transparent de proiecte europene. Scopul acestuia este de a informa investitorii cu privire la proiectele existente disponibile și la potențialele proiecte viitoare.

În prezent, lipsa de informații reprezintă un obstacol major în calea investițiilor, argumentează Comisia.

Portofoliul va fi actualizat periodic, astfel încât investitorii să aibă la dispoziție informații fiabile și actuale pentru a lua decizii privind investițiile. Un grup operativ comun al Comisiei și al BEI a identificat deja aproximativ 2 000 de proiecte potențiale, în valoare de 1,3 mii de miliarde euro.

(Citiţi aici în detaliu despre proiectele propuse de România: DOCUMENT / Proiectele propuse de România în Planul Juncker de investiții: 62 de miliarde – de la magistrale de metrou la autostrăzi)

Propunerea instituie un fond de garantare al UE care va furniza o rezervă de lichidități pentru bugetul Uniunii în cazul unor eventuale pierderi suportate de FEIS în cadrul activității de acordare de sprijin pentru proiecte.

Până în 2020, acest fond va ajunge treptat la 8 miliarde EUR, prin plăți de la bugetul UE.

În acest scop, este necesar să se aducă o modificare bugetului UE pentru 2015 pentru a crea noile linii bugetare necesare și a transfera către acestea credite de angajament în valoare de 1,36 miliarde EUR și credite de plată în valoare de 10 milioane EUR.

Suma de 10 milioane EUR în credite de plată va contribui la acoperirea costurilor administrative ale Platformei europene de consiliere în materie de investiții.

(Citiţi mai multe despre cele 2000 de proiecte propuse de statele membre: EUobserver: 2000 de proiecte propuse de ţările UE pentru planul de investiţii Juncker)

Ce este planul de investiţii Juncker

Jean-Claude Juncker a prezentat un plan de investiţii prin care vrea impulsionarea economiei europene şi crearea de locuri de muncă. Cu 21 de miliarde de euro puse la bătaie de la bugetul european, vrea să atragă de 15 ori mai mulţi bani pentru investiţii în UE: adică pentru fiecare euro se vor investi 15, este ambiţiosul scop al Comisiei.

Proiectele propuse spre finanţare trebuie sîă îndeplinească nişte condiţii:

• proiecte care prezintă o valoare adăugată a UE și care sprijină obiectivele UE;
• viabilitatea și valoarea economică – se acordă prioritate proiectelor cu un grad ridicat de rentabilitate socioeconomică;
• proiectele care pot fi lansate cel târziu în următorii trei ani, adică în cazul cărora se poate așteaptă în mod rezonabil să se efectueze cheltuieli de capital în perioada 2015-17.

În plus, proiectele incluse pe liste ar trebui să aibă potențialul de a mobiliza alte surse de finanțare.

Parcursul legislativ până la implementare

Propunerea de marți a Comisiei trebuie să fie adoptată în cadrul „procedurii legislative ordinare” (codecizie) de către legiuitorii Uniunii, și anume Parlamentul European și Consiliul.

Vicepreşedintele Katainen a precizat că ar dori ca până în vară procedura legislativă să fie parcursă.

Actualizare a regulilor bugetare ale UE

O altă decizie extrem de importantă, care însoţeşte legislaţia pentru implementarea planului de investiţii o reprezintă actualizarea regulilor bugetare, prin flexibilizarea lor. O gură de aer proaspăt necesar pentru Franţa şi Italia, consideră analiştii.

Comisia a precizat deja în luna noiembrie faptul că va asigura un tratament favorabil în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere pentru contribuțiile naționale la FEIS.

Decizia Comisiei arată în mod clar faptul că respectivele contribuții ale statelor membre la FEIS nu vor fi luate în considerare în cadrul evaluării privind ajustarea fiscală.

Această regulă se va aplica tuturor statelor membre, indiferent dacă respectă cei doi parametri ai parcului, deficit sub 3% din PIB, datorie sub 60% din PIB, dar şi celor care nu se înscriu în aceşti parametri.

În cazul țărilor care se încadrează în domeniul de aplicare al așa-numitei „clauze privind investițiile”, cofinanțarea împreună cu FEIS a proiectelor sau a platformelor de investiții va beneficia, de asemenea, de un tratament favorabil în cadrul pactului.

Noile reguli nu au nevoie nici de aprobarea Consiliului, nici de a Parlamentului European.

potrivit vechii interpretări a Comisiei, o ţară cu un nivel mare al datoriei care prezenta „riscuri pronunţate2 de incapacitate de a şi-o plăti trebuia să îşi reducă deficitul structural cu 0,5 punte procentuale din PIB în fiecare an.

Potrivit noilor reglementări adoptate marţi, o ţară în dificultate va trebui să îşi reducă deficitul structural cu doar 0,25 puncte procentuale.

Pentru prima dată Comisia arată că o ţară membră a UE poate să primească îngăduinţă dacă prezintă un plan economic de reformă, un plan aprobat de parlamentul naţional şi cu termene concrete.

Comisia spune explicit de ce poate beneficia un stat dacă face investiţii, şi anume poate devia de la MTO sau de la ajustarea fiscală convenită în anumite condiţii:

• creşterea economică este negativă sau PIB-ul rămâne sub potenţial
• devierea nu duce la încălcarea limitei de 3% din PIB deficit
• nivelul investiţiilor creşte ca urmare a acestor decizii
• investiţiile eligibile sunt cheltuieli naţionale de cofinanţare a fondurilor europene structurale, sau a proiectelor finanţate prin FEIS
• devierea este compensată în perioada de timp stabilită prin programul de stabilitate sau programul de convergenţă

Comisarul Valdis Dombrovskis a subliniat că flexibilitatea nu se aplică ţărilor care nu implementează reforme structurale. iar comisarul Pierre Moscovici a spus că dacă ţinta de 3% este depăşită din cauza ontribuţiei la fondul de ivnestiţii al Comisiei, atunci statele membre nu se vor afla în procedură de deficit excesiv. Însă vor avea la dispoziţie 4 ani să revină în limită.