Analiză

Ce şanse avem (avem?) să ne încadrăm în deficitul limită de 3% din PIB

Datele publicate de Ministerul Finanţelor arată că, în ultimii patru ani, România a păstrat obiceiul de a „da drumul” la deficitul public pe ultimul trimestru,… Mai mult

04.11.2018

Chestiunea

6 indicatori psihoculturali care (de)formează spiritul antreprenorial la români. O comparație cu antreprenorul american

Textul de mai jos e doar un fragment din articolul apărut în revista (exclusiv print) ”CRONICILE Curs de Guvernare (despre ”CRONICI …” – un LINK-AICI),… Mai mult

02.11.2018

Analiză

Problema gravă a împărțirii avuției în societate: Cum au ajuns românii cu cel mai mic venit median din UE

Eurostat a publicat cele mai recente date pentru statele membre UE referitoare la venitul median net pe gospodărie. România figurează pe ultimul loc pentru anul… Mai mult

31.10.2018

Chestiunea

Românii din străinătate au trimis bani în România cât a atras guvernul din fondurile și subvențiile europene

Românii care lucrează în străinătate au trimis în ţară 2,695 de miliarde de euro în primele opt luni ale anului 2018, cât toate fondurile şi… Mai mult

31.10.2018

Cronicile

PIB-ul regional / Vestea bună: cu peste 40.000 de euro/locuitor, Bucureștiul devansează Madridul, Berlinul și Roma. Vestea rea: e rezultatul dezechilibrelor interne

de Marin Pana , 11.3.2018

Potrivit datelor publicate de Eurostat, nivelul de trai din regiunea București-Ilfov a fost în 2016 de 139% din media UE, conform PIB/locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard (ajustat cu nivelul preţurilor naţionale).

Astfel, zona Capitalei a devansat în termeni comparabili zone metropolitane europene precum Madrid (125%), Berlin (118%), Roma (110%) sau Lisabona (102%)

De reţinut, urmare a calculării unui nivel al preţurilor de doar 50,7% din media europeană, cele 20.500 euro/locuitor în valori nominale au echivalat cu 40.400 euro/locuitor ca putere de cumpărare, ambele praguri, cel de 20.000 euro şi cel de 40.000 de euro fiind depăşite în premieră.

Vestea bună este că România mai figurează acum cu doar trei regiuni de dezvoltare în topul celor mai sărace regiuni ale UE, faţă de cinci regiuni în urmă cu doi ani, şi regiunea Vest a reuşit să atingă un obiectiv mai vechi fixat la aderare, cel de 60% din media UE şi acum avem două regiuni care îndeplinesc acest criteriu, teoretic necesar pentru adoptarea euro.

Cresc sever decalajele interne între regiuni

Vestea proastă este că decalajele între zonele mai bogate şi cele mai sărace ale ţării s-au majorat în continuare iar falia dintre capitală şi restul ţării ( nemaivorbind de judeţele apropiate ) s-a majorat considerabil.

Semnificativ, dacă Bucureşti-Ilfov a urcat cu nu mai puţin de zece puncte procentuale în statistica Eurostat în decurs de doi ani, regiunea Sud-Est este singura care a bătut pasul pe loc, cu avans zero.

Cele trei regiuni ale României rămase la coada UE sunt:

  • Regiunea Nord-Est (aflată la 34% din media UE şi pe locul cinci în clasamentul sărăciei europene),
  • Regiunea Sud-Vest Oltenia (cu 42% şi locul 7)
  • Sud-Muntenia (cu 46% şi locul 12-13, alături de nordul Greciei, deşi se află „la o aruncătură de băţ” de Bucureşti)

Desigur, şi alţii „au faliţii lor”, de văzut şi plasarea pe locul secund în clasamentul sărăciei a unei regiuni din Franța, și anume Mayotte, care a înregistrat un nivel al PIB/locuitor de doar 33% din media UE.

În afară de aceasta, au mai apărut la coada celor 276 de regiuni europene analizate cinci regiuni din Bulgaria (din cel mai slab clasate șapte !), tot cinci din Polonia ( dar cu valori ceva mai mari ale PIB relativ) şi patru din Ungaria.

Totodată, se cuvine menţionată sărăcia în creştere, tot mai evidentă din Grecia, ţara care ne-a înlocuit cu două regiuni faţă de situaţia din 2014, ceea ce ar trebui să ne pună în gardă.

Dacă nu suntem atenţi cu politicile economice duse, ce creşte şi nu creşte sustenabil se poate duce şi înapoi în jos.

De altfel, Regiunea Sud a ieşit din topul sărăciei nu pentru că ar fi progresat ea, ci pentru că au regresat grecii.

De remarcat atenuarea uşoară a contrastului discret existent în jumătatea de est a țării (Macroregiunea Doi), între cele 36% ale regiunii Nord-Est ( care a reuşit să treacă pragul de 10.000 de euro pe locuitor la pps). Precum şi avansul destul de bun consemnat de nord-vestul ţării, care a trecut pragul de 50% din media UE şi a depăşit regiunea de pe diagonala naţională, cea de Sud-Est. De unde se vede importanţa infrastructurii, chiar şi a altora, dacă noi nu am fost în stare să înregistrăm progrese clare.

(Citiți și: ”România mare și fracturată: Centenarul Marii Uniri va găsi o țară cu o structură și mai dezechilibrată decât e astăzi”)

O atenţie specială ar merita şi diferența exagerată între aria București-Ilfov și Regiunea Sud-Muntenia din care face parte zona Capitalei.

Aceasta a depăşit raportul de 3 la 1.

Ceea ce implică faptul că o trecere din Giurgiu la București este echivalentă cu cea dintre Călăraşi şi Viena.

Pentru referință, menționăm că recordul nivelului de trai este deținut de Regiunea Inner London – West cu 611% din media UE.

Aceasta este urmată de Luxemburg (257%), Dublin (217%), Bruxelles şi Hamburg (fiecare cu câte 200%), Hamburg (200%). 19 de regiuni ale Uniunii au un nivel de trai cu 50% peste media UE ( dintre care patru în Germania trei în Marea Britanie și două în Austria).

Interesant, fie şi din perspectiva istorică a Imperiului Austro-Ungar, Bratislava (184%) depăşeşte cu puţin Praga (182%), iar ambele s-au distanţat de Viena (153%). Ceea ce nu reprezintă neapărat un lucru bun ci reflectă o dezvoltare dezechilibrată în teritoriu, care se regăseşte şi la noi. Unde dezvoltarea reţelelor de transport urban şi extinderea serviciilor locale ar cam trebui să descongestioneze Capitala.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 11.3.2018

20 comentarii

  1. Totyo
    11.3.2018, 7:41 pm

    Mayotte este un departament de peste mări al Republicii Franceze, în Africa. Este departament insular, situat în partea de nord a canalului Mozambic în Oceanul Indian, între nordul Madagascarului și nordul Mozambicului.

  2. babic
    12.3.2018, 7:46 am

    S-a mai spus cu PIB-ul Bucurestiului : e o falsa statistica, aici se cumuleaza venituri obtinute in toata țara și se raportează ca și cum ar fi realizate in București.

    Exemplu: treceti prin Cluj, Iasi, Constanta, Oradea, Brasov, Timisoara etc Si vedeti benzinarii OMV. Le vedeti? Ei bine, e iluzie optica, ele nu exista acolo !
    Ele toate exista in Bucuresti!

    De-aia n-are ursul coadă și Bucuresti-ul are PIB mare.

    • c
      12.3.2018, 7:08 pm

      Corect , sunt benzinarii OMV , bla ,bla , bla…Cat catsiga cel care iti pune benzina la Cluj in rezervor vs. seful care decide cine si ce se vinde in statie sau alti sefi si mai mari , care bineinteles traiesc in , ai ghicit , Bucuresti. Daca vii si tu in Bucuresti sa pui benzina sa-mi pui benzina in rezervor nu faci mare afacere , ramai la Cluj.

    • Sarcasticul
      13.3.2018, 7:52 am

      Aberezi gratios. Cluujeeean, nu?

      http://www.economica.net/harta-judetelor_80453.html
      http://riscograma.ro/13600/pib-judete/

      Vezi ca ai cifrele fara mari contribuabili, aia de te-a mintit pe tine cineva ca se adauga intotdeauna la Bucuresti si adormi surazand auto si a toate cunoscator, in fiecare seara.

    • Radu Bradu
      13.3.2018, 2:36 pm

      Gresit! multinationalele , Bancile raporteaza separat la directia Marii contribuabili nu la Bucuresti.Asa ca ciocu mic si joc de glezne si la munca !

      • babic
        13.3.2018, 6:53 pm

        Radu Bradu
        Da, am auzit, e directia aia din Caracal, e arhicunoscuta. ☺☺

      • CC
        13.3.2018, 11:16 pm

        Gresit. Impozitele directe cum ar fi cel pe profit se platesc acolo unde compania are sediul social, la fel si impozitele pe salariu al angajatilor merg tot la bugetul central indiferent in ce parte a tarii lucreaza acei salariati. De la bugetul central se aloca cote autoritatilor locale. Ca exemplu, la bugetul sectorului 1 din Bucuresti ajung cote din impozitul pe salarii de la 500mii de angajati, ceea ce iti arata distorsiunea inregistrarii companiilor nationale si multinationale in Bucuresti.

        • Sarcasticul
          14.3.2018, 11:36 am

          Nu va mai dati cu parerea sfertodoct daca habar nu aveti.

          1. impozit profit. In momentul in care o companie, de oriunde ar fi ea, inclusiv Bucuresti, depaseste o cifra de afaceri, este “mutata” la directia de contribuabili mijlocii si mari. Cifrele pentru firmele astea sunt subiectul unor statistici separate. Am dat si link

          2. impozitul pe salarii. Aici aberatia e maxima. Orice firma are un punct de lucru cu > 5 angajati, va plati impozitele LOCAL. Se obtine CIF special in acel judet/ras/sector si se platesc pe acel cif. E chiar atat de greu sa bagi un pic de google sau sa intrebi un prieten? Sau tu preferi doar 50-50 si esti ghinionist cand alegi varianta?

    • george
      19.3.2018, 12:20 pm

      dACA O FIRMA ARE SEDIUL IN bUCURESTI SI FILIALE IN DIVERSE JUDETE, PRODUCTIA DIN JUDETELE RESPECTIVE SE RAPORTEAZA LE JUDETE, NU LA BUCURESTI. LA BUCURESTI SE RAPORTEAZA STRICT CE SE PRODUCE IN BUCURESTI. daca banca transilvania are sediul la cluj si filiale in restul tarii, la Cluj se raporteaza realizarile de la Cluj si cheltuielile administrative ale sediului, ce realizari au filialele se raporteaza in localitatile unde-si au sediul.

  3. babic
    13.3.2018, 10:39 am

    Ce repede au sărit bucureștenii !! ☺☺

    Mai oameni buni, luați-o logic.
    Cand pe un anumit areal (in cazul nostru Romania) avem un PIB/loc in jur de 12.000-13.000 euro, aparitia unei zone insulare in care bang! PIB/loc este 40.000 euro/locuitor, te gandesti care e miracolul, nu?

    Ce s-a intamplat in acea zona?
    – a fost inlocuita populatia de acolo (inclusiv din Ferentari) cu nemti amestecati cu olandezi, plus cateva zeci de mii de japonezi?!
    – a fost transferata in acea zona tehnologia de varf a planetei (Apple, Lookheed Martin, Airbus) astfel incat productivitatea locuitorilor din Pantelimon, Ferentari,Militari etc să sparga tot?!

    S-a intamplat asa ceva, stimati ofensati? Din cate stiu eu, nu?
    Atunci?
    Pai atunci e clar: la Bucuresti sunt contabilizate (din cauza modelului supercentralizat cum este inca gandită țara noastra) fonduri… realizate in alta parte. Si care impartit la numarul de locuitori dau rezultate…hazlii! ☺

    PS. Nu mai reiau acum explicatia cu sediile sociale, unde se depune bilantul. Si vedeti unde au sediile sociale OMV-ul (eu v-am povestit cu benzinariile ca sa intelegeti), Orange, Vodafone, Carrefour, Kaufland, Lidl, Auchan etc sau ..Regia Nationala a Sării- Calea Victoriei 220, et.4… ☺☺

    • MariusP
      13.3.2018, 10:41 pm

      Interesant ca pe acelasi “aliniament” cu Bucurestiul sunt aproximativ cele mai sarace judete din tara: TR, GR, CL, IL. Incerc sa inteleg daca e ceva nativ regiunii sau Bucurestiul actioneaza ca un magnet si le vaduveste de investitii.

      • vali
        14.3.2018, 9:06 pm

        Pentru titlul de „cele mai sarace judete din tara” se bat cele din sud cu cele din Moldova! Si problema este dubla: Bucurestiul este inevitabil un magnet, asa este, dar este de vina si inapoierea voita dinauntrul regiunii. Vezi TR cat de prost sta inclusiv cu infrastructura!

        A se vedea si care este componenta capitalului in toate judetele. Unele dintre judetele din sud au cel mai putin capital strain, astfel incat stagnarea este evidenta.

    • CC
      13.3.2018, 11:22 pm

      Perfect adevarat.

    • Sarcasticul
      14.3.2018, 11:45 am

      Incearca sa te documentezi si vei afla ca nu este cum te minti reciproc cu vecinul de ulita, mangaindu-va reciproc aprobator.

      1. Un “bloc” de programatori poate produce cat un oras. Bloculetele alea se afla de obicei prin sectorul 1, ca tot nu intelegea celalalt. A se vedea si partea cu cif punct lucru plata impozite salarii.
      2. Populatia reala productiva a Bucurestiului este mai mare ca cea din scripte. Asta inseamna ca exista multi oameni care stau si produc aici, desi in acte “domiciliaza” mai stiu eu unde. Si uite asa ai o suma mai mare de bani, produsa de mai multi oameni, dar impartita la mai putini, mult peste medie, oricum. Asta nu inseamna ca banii nu sunt produsi aici, insa.

      Ti-e greu sa citesti si sa intelegi articolul de pe economica.net, unde marii contribuabili sunt SEPARATI, si se vad decalajele fata de alte judete? Sau ti-e greu sa inghiti realitatea?

    • Ovidiu Ene
      21.3.2018, 2:16 pm

      Cel putin o eraore s-a strecurat: LIDL are sediul social in Aricestii-Rahtivani, jud. Prahova. Oare cota locala revine comunei sau totul se raporteaza la marii contribuabili?

  4. babic
    13.3.2018, 7:19 pm

    Deci, informatia este ” marii contribuabili (banci, multinationale) nu sunt repartizati in judete”

    Spunem unde NU sunt repartizate!
    Dar nu spunem …UNDE sunt repartizate !

    Vă spun eu:
    1. Nu sunt repartizate la județe
    2. Sunt repartizate in Bucuresti

    No offence !

    • Silviu
      14.3.2018, 10:03 am

      Domnul meu, gresesti cand spui ca Bucurestiul face prea putin din PIB-ul tarii… ca sa iti exemplific si sa demontam mitul. PIB-ul se calculeaza/estimeaza in principal prin doua cai: metoda pe formare si cea pe utilizare a resurselor.
      Incepem cu cea din urma, fiinca este mai simplu si mai evident. In Bucuresti exista efectiv, documentabil, cam un milion si ceva de salariati din vreo 5 cati are Romania. Astia castiga cu peste o treime mai mult decat media nationala (pe la 3,300 de lei), deci lejer cu 50% mai mare decat media pentru restul tarii daca excludem capitala. Bucurestiul are, asadar, cam o treime din masa salariala lunara, deci putem presupune lejer ca face o treime din consumul la nivel national, nu? Plus ca si mare parte din exporturile de servicii se fac in Bucuresti (Clujul este departe la numarul de “corporatisti). Ca sa tragem linie, o treime din consumul privat, care face 70% din PIB ar insemna spre un sfert din PIB, plus ceva de la exporturi nete si investitii si ne ducem frumos in zona 25-30%.
      Apoi, metoda pe formare (efectiv, dupa ce produc firmele). Pai, nu am zis tocmai ca grosul serviciilor se realizeaza in Bucuresti? Uita-te pe statisticile imobiliare: Bucurestiul are 2,5 milioane metri patrati de spatii moderne de birouri, Clujul are de vreo 10 ori mai putin. Ce iti spune asta despre tot sectorul IT&C si outsourcing? Candva am facut munca asta urata de a ma uita pe fiecare sector in parte pentru a vedea ce ar putea genera Bucurestiul. Da, nu are mare lucru pe industrie – desi exista ceva, ceva si aici, dar pe servicii este sus de tot. OK, poate pe metoda asta nu ti-o iesi 25-30% din PIB ca pe cea de mai sus, dar la 20% ajungi lejer pe estimari conservatoare.

      • babic
        14.3.2018, 7:11 pm

        Silviu,

        Păi eu n-am sustinut ca.. Bucurestiul face prea putin pentru PIB-ul tarii, ci doar ca se exagereaza printr-o statistica hazlie.

        Vorbeai de IT-isti. In Bucuresti sunt 50.000, in Cluj sunt 15.000. Raporteaza la numarul de locuitori si o sa vezi ca Clujul e mai “IT-izat” decat Bucurestiul. Dacă e pe-așa.

        Vorbim, repet de PIB / loc. Si, daca citim titlul articolului, putem face o gluma : inteleg ca la productivitate un bucurestean sa depaseasca pe un italian din Roma, un spaniol din Madrid, un neamt din Berlin (!), dar să depăseasca chiar si un clujean, e peste poate ! ☺☺

        Iti dai seama, la euro/ loc, Bucurestiul depaseste Berlinul!
        Te strâci de râs, nu alta !

  5. paul
    14.3.2018, 12:33 pm

    de unde vine nivelul preturilor de 50.7% din media europeana? e coeficientul pe tara sau pe regiune? Ajustarea ar trebui facuta in functie de nivelul regional al preturilor, pentru ca si acestea difera de la o zona la alta, nu doar PIB-ul

Lăsați un comentariu


Stiri

Impozitarea trecutului / Profiturile Romgaz și Transgaz scad – Statul le cere dividende tot mai mari din anii anteriori

Adrian N Ionescu

Statul cere dividende tot mai mari din rezerve și rezultatele reportate anterioare de Romgaz și Transgaz, chiar dacă profiturile lor pe primele 9 luni din… Mai mult

Europa

Dominic Raab, ministrul pentru Brexit, a demisionat. Exemplul său a fost urmat de alți 3 membri ai cabinetului

Iulian Soare

UPDATE. Din guvernul britanic și-au mai anunțat demisiile ministrul adjunct pentru Brexit, Suella Braverman, ministrul pentru muncă și pensii, Esther McVeym și ministrul adjunct pentru… Mai mult

Stiri

Un primar care participa la un curs pentru combaterea corupției a plecat acasă cu un aparat din hotelul în care a fost cazat

Vladimir Ionescu

Primarul comunei Mihăești, Constantin Bărzăgeanu (PNL), a fost filmat de camerele de supraveghere ale unui hotel din Băile Felix, în care era cazat, în timp… Mai mult

Stiri

Ford caută 1.700 de angajați pentru producția modelului SUV EcoSport

Vladimir Ionescu

Reprezentanţii Ford Craiova s-au întâlnit, miercuri, cu primarii din 30 de localităţi din judeţul Dolj pentru a stimula atragerea celor 1.700 de noi angajați necesari… Mai mult

Stiri

AmCham: Securitatea energetică a României poate fi periclitată de lipsa investițiilor în capacități de generare a energiei electrice

Razvan Diaconu

Camera de Comerț Americană în România (AmCham Romania) urmărește cu atenție evoluția fluxurilor investiționale în economia românească, context în care atrage atenția asupra lipsei de… Mai mult

Stiri

Guvernul britanic a aprobat acordul Brexit – problemele și soluțiile acestora

Victor Bratu

Guvernul britanic a aprobat miercuri, după o şedinţă maraton, acordul pentru Brexit, acord care trasează condițiile ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. Anunţul a fost… Mai mult

Stiri

Festivitatea tristeții: Primăria Sectorului 1 a vrut să premieze elevii de nota 10 la Bac, însă premianții sunt toți deja plecați din țară

Vladimir Ionescu

Primăria Sectorului 1 a organizat, miercuri, o ceremonie pentru premierea elevilor care au obținut media 10 la Evaluarea Națională și la examenul de Bacalaureat sau… Mai mult