luni

22 aprilie, 2024

14 august, 2014

Conform primelor estimări ale Institutului Național de Statistică, Produsul Intern Brut în trimestrul II 2014 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1,0% comparativ cu trimestrul I 2014 (date ajustate sezonier).

Faţă de acelaşi trimestru din anul 2013, Produsul Intern Brut a înregistrat o creştere cu 1,2% pe seria brută şi cu 1,4% pe seria ajustată sezonier .

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Este prima diminuare a PIB trimestrială de după trimestrul al treilea din 2012, când producția agricolă mai slabă a fost cauza principală, ceea ce nu este cazul acum.


Menținerea unui ritm pozitiv de creștere, în raport cu același trimestru din anul precedent ( moderat dar, atenție, peste cel din primul trimestru al lui 2014 față de primul trimestru al lui 2013) sugerează o stabilizare a cifrelor și o repliere spre nivelul mediu din acest an.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Per total, în prima jumătate a lui 2014, PIB a crescut față de semestrul I 2013 cu 2,4% în serie brută şi cu 2,6% pe seria ajustată sezonier.

Creșterea economică înregistrată până în prezent pe 2014 se reduce, astfel , la o valoare apropiată de cea de 2,5% prognozată pentru finalul anului. În acest sens, rezultatele din trimestrul al treilea vor fi hotărâtoare.

Experiența arată că, istoric, s-au înregistrat diferențe foarte mici între rezultatele după primele nouă luni și cele consemnate ulterior pentru întreg anul.


Coincidență semnificativă, datele semnal pentru creșterea economică pe trimestrul trei și cea pe primele nouă luni vor fi anunțate ( dacă actualele date prevăzute pentru scrutinul prezidențial se mențin la 2 noiembrie și 16 noiembrie) exact înaintea turului doi de scrutin.

Nu în ultimul rând, trebuie subliniat că aceste cifre reprezintă un compromis între operativitate și acuratețe, oferind mai degrabă o imagine calitativă a sensului în care evoluează economia. De-abia peste o lună se vor da publicității rezultatele provizorii, pentru ca prelucrarea datelor să ofere rezultate semidefinitive să mai dureze un an iar cele definitive să apară după doi ani.

Deocamdată,  primele date arată că schimburile comerciale cu exteriorul au rămas un important motor de creștere. Partea care mai trebuie recuperată la intern pe segmentul nivelul de trai al populației, pentru a reveni la reperul constituit de anul 2008, se va vedea și în funcție de ponderea consumului gospodăriilor populației la creșterea economică.

 consum asociat cu sectorul serviciilor și mai puțin cu sectorul industrial, care a mers destul de bine în prima parte a anului. Teoretic, acesta dă tonul în întreaga economie. Or, în semestrul I 2014, comparativ cu semestrul I 2013, producţia industrială a crescut ca serie brută cu 9,1%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 10,4%.

Și mai important, acest avans a fost susţinut de industria prelucrătoare (+12,1%), în timp ce industria

extractivă şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au scăzut cu 1,2%, respectiv cu 1,1%, ceea ce indică o eficientizare a consumurilor energetice ( producție semnificativ mai mare cu consum energetic mai redus).

Mai rămâne de făcut transmiterea rezultatelor dinspre partea de producție înspre partea de consum. Respectiv corelarea performanțelor din activitatea depusă nu atât cu revirimentul pe zona de achiziții de produse (unde deja se vede o anumită creștere) cât mai ales pe segmentul serviciilor. Nu doar private (unde nu se vede mare lucru) dar și cele oferite de stat, măsurate statistic după nivelul salariilor oferite.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. Nu este de mirare, cu un guvern care este preocupat mai mult de maximizarea numarului de voturi din toamna, decat de problemele mediului de afaceri. Pentru a dispune de bani pentru ajutoare sociale destinate celor care nu muncesc, guvernul trebuie sa creasca povara fiscala asupra celor care muncesc, reducandu-le si mai mult competitivitatea. Daca la aceasta se adauga si taierea investitiilor publice, care ar fi putut avea un efect multiplicator in economie, avem explicatia acestei scaderi a economiei.
    Eu, in locul primului-ministru, l-as destitui din nou pe presedintele INS.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. Nu este de mirare, cu un guvern care este preocupat mai mult de maximizarea numarului de voturi din toamna, decat de problemele mediului de afaceri. Pentru a dispune de bani pentru ajutoare sociale destinate celor care nu muncesc, guvernul trebuie sa creasca povara fiscala asupra celor care muncesc, reducandu-le si mai mult competitivitatea. Daca la aceasta se adauga si taierea investitiilor publice, care ar fi putut avea un efect multiplicator in economie, avem explicatia acestei scaderi a economiei.
    Eu, in locul primului-ministru, l-as destitui din nou pe presedintele INS.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Acest text se adresează în primul rând tinerilor, adică celor

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: