duminică

17 martie, 2024

27 februarie, 2018

Ultimele date oficiale apropiate de realitate arată că la 1 ianuarie 2016 existau aproape trei milioane de români care locuiau în mod obișnuit într-un alt stat membru.

Numărul este furnizat de Eurostat și a fost calculat pe baza informațiilor primite de la birourile de statistică din celălalte 27 de state membre.


Suntem recordmanii UE, la mare distanță de Polonia, care a produs mai puțin de 2,5 milioane emigranți, la o populație de aproape 38 de milioane persoane.

Cele mai mari comunități de români, potrivit ultimelor date Eurostat sunt în:

  • Italia – 1, 151 milioane
  • Spania – aproape 700.000
  • Germania – aproape 450.000

Pe de altă parte, datele INS gravitează în ultimii ani în jurul aceluiași plafon demult depășit – de 2,5 milioane români plecați în străinătate. Concret, la 1 ianuarie 2016, rezultă din datele INS, numărul era de 2.500.484 persoane.

Haosul din statistica autohtonă și lipsa unor studii privind comunitățile românile din străintate reflectă lipsa de interes a guvernanților pentru acest fenomen care a condus la cea mai gravă criză demografică din România.


Aceasta, în condițiile în care toți indicatorii din domeniu arată că fenomenul revine la proporțiile alarmante de dinainte de criză.

Cu o mențiune: trendul este și mai îngrijorător atunci când ne referim la românii care se stabilesc pentru totdeauna peste hotare. 

Creșterea a numărului de emigrați pentru mai mult de 12 luni: hemoragie masivă a forței de muncă sub 30 de ani

În 2016, un număr de 207.578 de români au plecat la muncă pentru mai mult de 12 luni, comparativ cu 194.718, în 2015.

Aceasta înseamnă o întoarcere în momentul în care criza financiară globală a șters mai multe joburi din statele de destinație ale românilor și a temperat plecările – când numărul emigranților s-a prăbușit de la aproape 250.000 în 2009, la 197.985 în 2010.

Cele mai mari creșteri se observă la categoria tinerilor cu vârste între 25 și 30 de ani: de la 29.057 persoane în 2010, la 47.756 persoane (în 2015) și 35.224 în (2016).

Numai în 2015, peste 40.000 de români și-au luat altă cetățenie ori au emigrat definitiv

În pofida lipsei unor date interne mai detaliate pe marginea migrației, există posibilitatea aproximării celor care se stabilizează în străinătate, combinând doi indicatori, din surse diferite:

  • numărul românilor care obțin cetățenia unui alt stat membru (date Eurostat)
  • numărul emigranților definitivi (INS colectează de la MAI, Serviciul Pașapoarte, informațiile privind emigrările cu schimbarea de domiciliu – adică au locuința principală, din acte, în străinătate).

În cazul ambelor categorii se poate presupune că și-au construit deja o viață stabilă acolo unde se află.

(Citiți și: ”Forța de muncă – disperare după specialiști: Companiile au scos pe piață aproape 18.000 de joburi destinate acestora”)

Cele mai recente date pentru ambii indicatori există din 2015 și arată:

  • 28.400 de cetățenii obținute de români într-un alt stat membru
  • alți 15.235 de români au fost în 2015 emigranți definitivi (au renunțat la domiciliul din România și și-au stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat).

Totalul arată că 43.635 de români s-au aflat într-una din cele două situații.

Din aceștia, ar trebui scăzuți cei 2.600 de români care au obținut cetățenie maghiară, dar despre care nu se știe câți se mută cu adevărat în țara vecină.

Datele pentru 2016 vor depăși plafonul de 50.000 de persoane, ambii indicatori fiind pe trend ascendent.

Cifre șocante: 29% din europenii UE28 care și-au schimbat cetățenia sunt români

Informațiile privind cetățeniile noi în UE, pentru 2016, vor fi disponibile abia în a doua jumătate a acestui an, dar avem deja cifrele referitoare la emigranții definitivi – numărul se apropie de perioada de vârf: 22.807 de români care și-au schimbat în acte domiciliul, cu aproximativ 50% mai mulți decât în 2015.

Este cel mai mare număr înregistrat după aderarea la UE și un nivel ce nu a mai fost atins din 1995:

În ceea ce privește cetățeniile, în 2015, au primit cetățenie într-un stat al Uniunii 727.200 de persoane din țări non-EU și 104.900 persoane provenite din cele 28 de state membre. Din aceste 104.000 de persoane, 28.400 au fost români.

În termeni absoluți, românii au constituit principalul grup de europeni care au dobândit cetățenia unui alt stat membru al UE.

(Citiți și: ”UE – probleme în economie: deficit mare de forță de muncă, rata ocupării a ajuns la un record istoric”)

În Italia, numărul cetățeniilor acordate românilor a crescut de la 6.400 în 2014, la 14.400 români, în 2015.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Economia României a suferit în ultimul deceniu unele dintre cele

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: