Europa

Economia României – cele mai nefavorabile perspective din ECE, din cauza lipsei investițiilor și a reformelor structurale

Contribuția precară a investițiilor, cea negativă a exportului net și creșterea costului muncii sunt argumentele cele mai puternice ale reducerii creșterii economice a României, în… Mai mult

16.09.2018

Europa

Summitul celor 3 Mări: 12 state semnează la București scrisoarea de intenție peuntru înființarea unui Fond comun de Investiții

Nouă șefi de stat, doi preşedinţi de parlamente naţionale, un premier şi un ministru al Afacerilor Externe, alături de Jean Claude Juncker, se vor afla… Mai mult

15.09.2018

Chestiunea

Calitatea creșterii economice? Să privim la productivitatea resurselor

România a urcat anul trecut pe penultimul loc între statele membre UE la productivitatea resurselor în economie, după Bulgaria, potrivit datelor comunicate de Eurostat. Scorul… Mai mult

12.09.2018

Chestiunea

Ce (nu) s-a schimbat în cei 10 ani de la declanşarea marii crize financiare globale. În lume şi în România

Analiştii din lumea întreagă şi, în România, numai cei responsabili, compară pericolele prezente cu care se confruntă economiile, cu cele care, acum 10 ani,  au… Mai mult

11.09.2018

PIB-ul crește, țara se golește: Numărul românilor care își iau cetățenie în alt stat UE sau emigrează definitiv revine la valoarea de dinaine de criză

de Mariana Bechir , 27.2.2018

Ultimele date oficiale apropiate de realitate arată că la 1 ianuarie 2016 existau aproape trei milioane de români care locuiau în mod obișnuit într-un alt stat membru.

Numărul este furnizat de Eurostat și a fost calculat pe baza informațiilor primite de la birourile de statistică din celălalte 27 de state membre.

Suntem recordmanii UE, la mare distanță de Polonia, care a produs mai puțin de 2,5 milioane emigranți, la o populație de aproape 38 de milioane persoane.

Cele mai mari comunități de români, potrivit ultimelor date Eurostat sunt în:

  • Italia – 1, 151 milioane
  • Spania – aproape 700.000
  • Germania – aproape 450.000

Pe de altă parte, datele INS gravitează în ultimii ani în jurul aceluiași plafon demult depășit – de 2,5 milioane români plecați în străinătate. Concret, la 1 ianuarie 2016, rezultă din datele INS, numărul era de 2.500.484 persoane.

Haosul din statistica autohtonă și lipsa unor studii privind comunitățile românile din străintate reflectă lipsa de interes a guvernanților pentru acest fenomen care a condus la cea mai gravă criză demografică din România.

Aceasta, în condițiile în care toți indicatorii din domeniu arată că fenomenul revine la proporțiile alarmante de dinainte de criză.

Cu o mențiune: trendul este și mai îngrijorător atunci când ne referim la românii care se stabilesc pentru totdeauna peste hotare. 

Creșterea a numărului de emigrați pentru mai mult de 12 luni: hemoragie masivă a forței de muncă sub 30 de ani

În 2016, un număr de 207.578 de români au plecat la muncă pentru mai mult de 12 luni, comparativ cu 194.718, în 2015.

Aceasta înseamnă o întoarcere în momentul în care criza financiară globală a șters mai multe joburi din statele de destinație ale românilor și a temperat plecările – când numărul emigranților s-a prăbușit de la aproape 250.000 în 2009, la 197.985 în 2010.

Cele mai mari creșteri se observă la categoria tinerilor cu vârste între 25 și 30 de ani: de la 29.057 persoane în 2010, la 47.756 persoane (în 2015) și 35.224 în (2016).

Numai în 2015, peste 40.000 de români și-au luat altă cetățenie ori au emigrat definitiv

În pofida lipsei unor date interne mai detaliate pe marginea migrației, există posibilitatea aproximării celor care se stabilizează în străinătate, combinând doi indicatori, din surse diferite:

  • numărul românilor care obțin cetățenia unui alt stat membru (date Eurostat)
  • numărul emigranților definitivi (INS colectează de la MAI, Serviciul Pașapoarte, informațiile privind emigrările cu schimbarea de domiciliu – adică au locuința principală, din acte, în străinătate).

În cazul ambelor categorii se poate presupune că și-au construit deja o viață stabilă acolo unde se află.

(Citiți și: ”Forța de muncă – disperare după specialiști: Companiile au scos pe piață aproape 18.000 de joburi destinate acestora”)

Cele mai recente date pentru ambii indicatori există din 2015 și arată:

  • 28.400 de cetățenii obținute de români într-un alt stat membru
  • alți 15.235 de români au fost în 2015 emigranți definitivi (au renunțat la domiciliul din România și și-au stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat).

Totalul arată că 43.635 de români s-au aflat într-una din cele două situații.

Din aceștia, ar trebui scăzuți cei 2.600 de români care au obținut cetățenie maghiară, dar despre care nu se știe câți se mută cu adevărat în țara vecină.

Datele pentru 2016 vor depăși plafonul de 50.000 de persoane, ambii indicatori fiind pe trend ascendent.

Cifre șocante: 29% din europenii UE28 care și-au schimbat cetățenia sunt români

Informațiile privind cetățeniile noi în UE, pentru 2016, vor fi disponibile abia în a doua jumătate a acestui an, dar avem deja cifrele referitoare la emigranții definitivi – numărul se apropie de perioada de vârf: 22.807 de români care și-au schimbat în acte domiciliul, cu aproximativ 50% mai mulți decât în 2015.

Este cel mai mare număr înregistrat după aderarea la UE și un nivel ce nu a mai fost atins din 1995:

În ceea ce privește cetățeniile, în 2015, au primit cetățenie într-un stat al Uniunii 727.200 de persoane din țări non-EU și 104.900 persoane provenite din cele 28 de state membre. Din aceste 104.000 de persoane, 28.400 au fost români.

În termeni absoluți, românii au constituit principalul grup de europeni care au dobândit cetățenia unui alt stat membru al UE.

(Citiți și: ”UE – probleme în economie: deficit mare de forță de muncă, rata ocupării a ajuns la un record istoric”)

În Italia, numărul cetățeniilor acordate românilor a crescut de la 6.400 în 2014, la 14.400 români, în 2015.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.2.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Anunț al PSD: Fostul judecător CCR Toni Greblă va deveni secretarul general al Guvernului

Vladimir Ionescu

Fostul judecător al Curții Constituționale a României (CCR), Toni Greblă, va fi numit în funcţia de secretar general al Guvernului , a declarat secretarul general… Mai mult

Stiri

Curtea de Apel București a respins prima solicitare de anulare a protocoalelor secrete

Vladimir Ionescu

Curtea de Apel București a respins prima solicitare de anulare a protocoalelor secrete dintre Parchetul General și SRI, formulată de Flore Mircea Călin şi Benyatov Vadim… Mai mult

Stiri

WSJ: China repetă la coordonate moderne ”imperialismul” care a dus la conflictele secolului 20

Iulian Soare

Încercarea Chinei de exportare a excedentului de producţie pentru a evita blocarea sistemului economic intern este similară expansiunii imperialiste din secolele 19 și 20 și… Mai mult

Stiri

Primăria Capitalei finanțează cu 348 mil. lei achizițiile a 3 dintre controversatele companii municipale

Vladimir Ionescu

Majorarea de capital social a trei dintre companiile municipale ale Primăriei Bucureștiului, cu 348 de milioane de lei,  urmează să fie supuse aprobării în şedinţa din 26… Mai mult

Stiri

Decizie majoritară a CEx PSD: Liviu Dragnea a primit votul de încredere. Tabăra contestatarilor a adunat 10 voturi și o abținere

Victor Bratu

Comitetului Executiv al PSD de vineri s-a încheiat cu un vot de încredere pentru Liviu Dragnea, scrutin la care majoritatea a votat pentru susţinerea preşedintelui… Mai mult

Stiri

CEx PSD / Liviu Dragnea, pe cale să câștige bătălia internă cu contestatarii

Razvan Diaconu

De la anunțul deciziei de convocare a CEx și până la data organizării acestuia, Liviu Dragnea a negociat ”cu funcțiile pe masă” cu unii dintre… Mai mult

Stiri

Ritmul creșterii salariului minim brut încetinește față de programul de guvernare: câte 150 de lei, anual, până în 2022

Mariana Bechir

Salariul minim garantat pe economie va crește anul viitor cu 150 de lei, până la 2.050 de lei, a anunțat joi premierul Viorica Dăncilă, la… Mai mult