Analiză

Sectorul de transport – oportunitatea insuficient exploatată pentru echilibrarea contului curent

România s-a situat anul trecut pe locul 5 între statele membre UE, în ceea ce priveşte ritmul de creştere a transportului de mărfuri, potrivit datelor… Mai mult

27.11.2018

Chestiunea

Fiscalitatea 2019 / Dacă nu puteți nici măcar lucrurile basic, lăsați-o așa, încurcată: Nu luați lumea prin surprindere și anul viitor

Chiar știi. Experiența naște, în mintea antreprenorului și managerului român, o întrebare simplă în fața spectacolului de improvizații și măsuri disperate de pe scena administrației:… Mai mult

26.11.2018

Analiză

Consumul individual efectiv, criteriu de aderare la euro? Consum cu ce?

Potrivit indicatorului de consum individual efectiv (prescurtat AIC, de la Actual Individual Consumption în lb.engleză) România a ajuns în 2017 la 68% din nivelul de… Mai mult

26.11.2018

La obiect

IMM-urile: o hartă a specificului românesc desenată de UE

IMM-urile din România generează jumătate din valoarea adaugată şi aproape două treimi din locurile de muncă din economia „non-financiară”. În perioada 2013-2017, valoarea adaugată a… Mai mult

25.11.2018

Cronicile

PIB nou, probleme noi

de Marin Pana 11.9.2017

“Ca urmare a luării în considerare a creșterii economice de 5,6%, față de 5,2% cât a fost avut în vedere la elaborarea legii bugetului la începutul acestui an și a unui PIB de 837,1 miliarde lei, față de 815,2 miliarde cât s-a estimat inițial prin proiectul de act normativ, se propune o suplimentare a cheltuielilor”, a declarat, vineri, ministrul Ionuț Mișa, într-o conferință de presă susținută la sediul ministerului. (Agerpres)

Înainte ca instituţia specializată din subordinea Guvernului, CNP, să anunţe prognoza de toamnă privind evoluţia economiei româneşti, a fost avansată o nouă valoare pentru PIB-ul acestui an, mai mare cu circa 22 de miliarde de lei. Motivul invocat fiind o estimare în creştere a avansului economic în preţurile perioadei de bază (2016) de la 5,2% la 5,6%.

Ce rezultă de aici, dincolo de surpriza de a vedea că ministrul nu foloseşte drept dată primară ( 815,2 miliarde lei) aceeaşi valoare cu cea avansată în prognoza de primăvară de către CNP, prezentă şi pe execuţia bugetară din colţul stânga sus (816,5 miliarde lei) chiar pe site-ul ministerului şi utilizată la calculul ponderilor de venituri şi cheltuieli publice prezentate pentru primele şapte luni din 2017 ?

1.Ritmul de creştere economică va rămâne peste cel estimat iniţial la 5,2% dar se va reduce în partea a doua a anului de la 5,8% undeva spre 5,4% (ponderile celor două semestre nu sunt egale), pentru a ieşi media de 5,6% avansată.

2. Cele aproximativ 22 de miliarde de lei în plus trebuie foarte serios examinate, mai ales că seamănă ( coincidenţă interesantă) cu o poveste de acum câţiva ani, când PIB-ul pe 2011 a fost prezentat de CNP în baza calculelor efectuate de INS ( desigur, pe baza estimărilor succesive semnal, provizoriu, semidefinitiv la un an, valoare definitivă de-abia după doi ani) după cum urmează:

3.Dacă se reface ponderea veniturilor încasate de stat la 7 luni pe noul PIB anunţat, valoarea relativă de 17,3% din PIB (141.223 milioane lei) devine 16,98% din PIB. Adică nu mai avem o creştere faţă de cele 17,0% prezentate oficial pentru aceeaşi perioadă din 2016. Respectiv, nu avem o încasare mai bună a veniturilor în raport cu creşterea economică.

4.Cele 22 de miliarde de lei în plus duc la modificarea deflatorului (indicele de preţ pentru întreaga economie) de la simplu la dublu, respectiv de la 1,9% la 4,0%, dacă se face raportarea la cele 761,5 miliarde lei consemnate ( date provizorii, varianta 2) pentru anul trecut. Ceea ce constituie o modificare destul de consistentă.

5.Nu la fel de consistent dar suficient de semnificativ este spaţiul creat pe această cale pentru încadrarea în deficitul de 2,96% din PIB vizat de Executiv. Este vorba despre un minus bugetar suplimentar de 642 milioane lei sau cam 140 milioane euro. Minus ce va putea fi accesat în noile condiţii cu ocazia rectificării bugetare ( fie ea pozitivă sau negativă, în funcţie de interpretări).

6.În fine, rămâne să vedem şi la ce nivel va fi anunţat PIB-ul pe 2017 exprimat în euro. Practic, nu poate fi păstrată valoarea de 181,9 miliarde euro anunţată iniţial, pentru că ar rezulta un curs de schimb mediu de 4,60 lei/euro, după ce media pe primele opt luni a fost 4,5417 lei/euro. Asta pentru că o ecuaţie matematică de şcoală generală ar da, în acest caz, un curs mediu de 4,72 lei/euro pe ultimele patru luni ale anului.

Una peste alta, va trebui ţinut cont şi urmărită cu maximă atenţie ( şi nu doar în acest an !) modificarea unor date economice esenţiale, date în funcţie de care se vor putea lua sau nu decizii social-politice. Tocmai pentru că ne-am dus cu execuţia bugetară pe muchie de cuţit, într-un an de creştere economică robustă, în loc să lăsăm spaţiu pentru eventuale manevre de prevenire a derapajelor.

P.S. :

Potrivit unor surse de maximă încredere, nivelul PIB în euro va fi de circa 183,6 miliarde euro ( aproape un procent mai mult faţă de valoarea avută în vedere la prognoza de primăvară) la un curs de schimb mediu anual de 4,56 lei/euro. De unde, la o medie de 4,5417 lei/euro rezultă că valoarea medie a cursului de schimb avută în vedere pe cele patru luni care mai sunt până la finele anului în curs este 4,5966 de lei/euro, adică sub pragul de 4,60 lei/euro.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 11.9.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Ședința CSAT a fost suspendată și se reia pe 19 decembrie

Razvan Diaconu

Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a fost suspendată marţi, după mai mult de patru ore de discuții, urmând ca subiectele aflate pe… Mai mult

Stiri

Călin Popescu Tăriceanu: Nu am fost informat despre OUG pentru Codurile penale

Razvan Diaconu

Președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, spune că nu a fost informat despre intenția Guvernului de a da o ordonanță de urgență pentru modificările aduse Codurilor… Mai mult

Stiri

Parlamentul European cere Consiliului UE să decidă ”rapid” primirea României și Bulgariei în Schengen. O rezoluție similară a mai fost votată cu 7 ani în urmă

Iulian Soare

Parlamentul European a adoptat marți o rezoluție prin care solicită Consiliului UE ”să adopte o decizie rapidă și afirmativă” în ceea ce privește includerea României… Mai mult

Stiri

Renault numește un nou director general la Automobile Dacia

Vladimir Ionescu

Groupe Renault a anunţat, marţi, numirea actualului director executiv al Uzinei Vehicule Dacia, Christophe Dridi, în funcţia de director general al Automobile Dacia şi al… Mai mult

Stiri

5 motive pentru care Guvernul nu poate emite OUG de modificare a codurile penale – argumentele judecătorului Cristi Danileț

Vladimir Ionescu

Judecătorul Cristian Danileț enumeră, într-o postare pe pagina sa de Facebook, cinci motive datorită cărora Guvernul nu poate da OUG doar pe articolele constituționale dintr-o lege.… Mai mult

Europa

Ford începe concedierile în Germania după ce a renunţat la fabricarea modelului C Max

Vladimir Ionescu

Ford a început negocierile cu reprezentanţii angajaţilor la fabrica din Saarlouis (Germania) privind concedierile consecutive deciziei de a renunţa la fabricarea modelului Ford C-Max. „Putem… Mai mult

Stiri

CCR: Legea privind prescrierea conflictului de interese după 3 ani de la faptă nu respectă tehnica legislativă

Vladimir Ionescu

Textul Legii privind prescrierea conflictului de interese după trei ani de la faptă “este deficitar din punctul de vedere al tehnicii legislative, ceea ce conduce… Mai mult