Analiză

România – pe contrasens în UE cu evoluţia deficitului bugetar

România este singurul stat membru UE care a atins limita de deficit bugetar permisă prin regulile de stabilitate economică stabilite la Maastricht pentru aderarea la… Mai mult

24.10.2017

Analiză

De ce mutarea contribuţiilor e o manevră riscantă: Matematica schimbării

Mutarea contribuţiilor de la angajator la salariat, în forma anunţată de Executiv, ar avea un efect relativ minor asupra încasărilor şi salariilor, din punct de… Mai mult

23.10.2017

Chestiunea

Un paradox care să ne pună pe gânduri: creştere economică rapidă fără întreprinderi care cresc rapid

Deşi ne-am plasat în fruntea UE la creştere economică pe ultimii doi ani în termeni de evoluţie a PIB, această performanţă notabilă primii a fost… Mai mult

22.10.2017

Analiză

Taxa de solidaritate: ce se ascunde, de fapt, în cei 2% și de ce a ales guvernul soluția asta

Guvernul va introduce o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, taxă ce va fi plătită de angajator, a anunțat joi, oficial, ministrul… Mai mult

19.10.2017

PIB nou, probleme noi

de Marin Pana 11.9.2017

“Ca urmare a luării în considerare a creșterii economice de 5,6%, față de 5,2% cât a fost avut în vedere la elaborarea legii bugetului la începutul acestui an și a unui PIB de 837,1 miliarde lei, față de 815,2 miliarde cât s-a estimat inițial prin proiectul de act normativ, se propune o suplimentare a cheltuielilor”, a declarat, vineri, ministrul Ionuț Mișa, într-o conferință de presă susținută la sediul ministerului. (Agerpres)

Înainte ca instituţia specializată din subordinea Guvernului, CNP, să anunţe prognoza de toamnă privind evoluţia economiei româneşti, a fost avansată o nouă valoare pentru PIB-ul acestui an, mai mare cu circa 22 de miliarde de lei. Motivul invocat fiind o estimare în creştere a avansului economic în preţurile perioadei de bază (2016) de la 5,2% la 5,6%.

Ce rezultă de aici, dincolo de surpriza de a vedea că ministrul nu foloseşte drept dată primară ( 815,2 miliarde lei) aceeaşi valoare cu cea avansată în prognoza de primăvară de către CNP, prezentă şi pe execuţia bugetară din colţul stânga sus (816,5 miliarde lei) chiar pe site-ul ministerului şi utilizată la calculul ponderilor de venituri şi cheltuieli publice prezentate pentru primele şapte luni din 2017 ?

1.Ritmul de creştere economică va rămâne peste cel estimat iniţial la 5,2% dar se va reduce în partea a doua a anului de la 5,8% undeva spre 5,4% (ponderile celor două semestre nu sunt egale), pentru a ieşi media de 5,6% avansată.

2. Cele aproximativ 22 de miliarde de lei în plus trebuie foarte serios examinate, mai ales că seamănă ( coincidenţă interesantă) cu o poveste de acum câţiva ani, când PIB-ul pe 2011 a fost prezentat de CNP în baza calculelor efectuate de INS ( desigur, pe baza estimărilor succesive semnal, provizoriu, semidefinitiv la un an, valoare definitivă de-abia după doi ani) după cum urmează:

3.Dacă se reface ponderea veniturilor încasate de stat la 7 luni pe noul PIB anunţat, valoarea relativă de 17,3% din PIB (141.223 milioane lei) devine 16,98% din PIB. Adică nu mai avem o creştere faţă de cele 17,0% prezentate oficial pentru aceeaşi perioadă din 2016. Respectiv, nu avem o încasare mai bună a veniturilor în raport cu creşterea economică.

4.Cele 22 de miliarde de lei în plus duc la modificarea deflatorului (indicele de preţ pentru întreaga economie) de la simplu la dublu, respectiv de la 1,9% la 4,0%, dacă se face raportarea la cele 761,5 miliarde lei consemnate ( date provizorii, varianta 2) pentru anul trecut. Ceea ce constituie o modificare destul de consistentă.

5.Nu la fel de consistent dar suficient de semnificativ este spaţiul creat pe această cale pentru încadrarea în deficitul de 2,96% din PIB vizat de Executiv. Este vorba despre un minus bugetar suplimentar de 642 milioane lei sau cam 140 milioane euro. Minus ce va putea fi accesat în noile condiţii cu ocazia rectificării bugetare ( fie ea pozitivă sau negativă, în funcţie de interpretări).

6.În fine, rămâne să vedem şi la ce nivel va fi anunţat PIB-ul pe 2017 exprimat în euro. Practic, nu poate fi păstrată valoarea de 181,9 miliarde euro anunţată iniţial, pentru că ar rezulta un curs de schimb mediu de 4,60 lei/euro, după ce media pe primele opt luni a fost 4,5417 lei/euro. Asta pentru că o ecuaţie matematică de şcoală generală ar da, în acest caz, un curs mediu de 4,72 lei/euro pe ultimele patru luni ale anului.

Una peste alta, va trebui ţinut cont şi urmărită cu maximă atenţie ( şi nu doar în acest an !) modificarea unor date economice esenţiale, date în funcţie de care se vor putea lua sau nu decizii social-politice. Tocmai pentru că ne-am dus cu execuţia bugetară pe muchie de cuţit, într-un an de creştere economică robustă, în loc să lăsăm spaţiu pentru eventuale manevre de prevenire a derapajelor.

P.S. :

Potrivit unor surse de maximă încredere, nivelul PIB în euro va fi de circa 183,6 miliarde euro ( aproape un procent mai mult faţă de valoarea avută în vedere la prognoza de primăvară) la un curs de schimb mediu anual de 4,56 lei/euro. De unde, la o medie de 4,5417 lei/euro rezultă că valoarea medie a cursului de schimb avută în vedere pe cele patru luni care mai sunt până la finele anului în curs este 4,5966 de lei/euro, adică sub pragul de 4,60 lei/euro.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 11.9.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Autoritatea Bancară Europeană se mută la Paris

Razvan Diaconu

Plecat în runda finală cu a doua șansă, Parisul a câștigat competiția de relocare a Autorității Bancare Europene. La fel ca la desemnarea ofertei câștigătoare… Mai mult

Europa

”Declarația de la Paris” a unui grup de intelectuali neoconservatori: Falsa Europă nu mai cultivă libertatea, ci o omogenitate dirijată

Victor Bratu

Un grup de intelectuali de orientare neo-conservatoare a publicat manifestul intitulat „O Europă în care putem să credem“. Izvorât dintr-o profundă îngrijorare şi deziluzie faţă… Mai mult

Stiri

Al cincilea director într-un an la Tarom: Werner Wolff, fost șef al reprezentanței BMW Timișoara

Vladimir Ionescu

Consiliul de Administraţie al companiei Tarom l-a numit luni în funcţia de director general interimar pe Werner Wolff (foto), cetățean român de origine germană, fost… Mai mult

Stiri

Siegfried Mureșan despre relocarea Agenției Medicamentului: Guvernul și-a dat măsura incompetenței la nivel european. Vor mai urma alte oportunități pierdute

Victor Bratu

Europarlamentarul Siegfried Mureșan atribuie Guvernului susținut de coaliția PSD-ALDE întreaga responsabilitate a eșecului înregistrat în cursa de relocare a sediului Agenției Europene a Medicamentului. ”România… Mai mult

Stiri

Statutul Casei Regale va fi dezbătut în procedură de urgenţă în Parlament

Razvan Diaconu

Iniţiativa legislativă privind statutul Casei Regale va fi dezbătută în procedură de urgenţă în Parlament a decis luni plenul Senatului la solicitarea lui Călin Popescu… Mai mult

Stiri

Agenția Europeană a Medicamentului se mută la Amsterdam. România a ieșit din competiție în primul tur

Razvan Diaconu

UPDATE 3. Amsterdam va fi noua locație a Agenției Europene a Medicamentului. Oferta olandeză a fost declarată câștigătoare printr-o metodă inedită, după ce la al… Mai mult

Stiri

România, din nou “tigrul Europei” – rata copiilor expuși riscului sărăciei, cea mai mare din UE

Vladimir Ionescu

În România existaă 1,8 milioane de copii expuși riscului sărăciei și excluderii sociale, potrivit unei statistici Eurostat. Procentual, aproximativ jumătate dintre minori se aflau în… Mai mult