La obiect

Educaţia – 4 indicatori esenţiali la care stăm foarte slab

În contextul abordărilor prioritare la nivel european privind dezvoltarea sustenabilă, Eurostat a publicat un set sintetic de indicatori uniformizat ca metodologie pentru fiecare ţară, indicatori… Mai mult

10.02.2019

Interviu

România consumului văzută prin ochii unui superretailer. O viziune care ar putea deveni politici publice

Textul de mai jos e o compilație de mici fragmente din interviul pe care Iulian Stanciu – CEO al e-mag – l-a acordat pentru numărul 99… Mai mult

07.02.2019

Analiză

Câteva grafice: Haosul desăvârșit din Bugetele României. O analiză pe 4 ani a diferenței dintre Lege și Execuție

Deși la prima vedere sunt greu de întocmit, Bugetele publice ale României sunt, de fapt, o înșiruire de indicatori și liste de venituri și cheltuieli care… Mai mult

06.02.2019

Analiză

Efectele împrumutului FMI-UE-BIRD din 2009 asupra bugetului pe 2019

În urmă cu zece ani, pe fondul crizei economice, România a accesat un împrumut de aproape 20 de miliarde de euro din partea FMI, UE… Mai mult

06.02.2019

Cronicile

PIB nou, probleme noi

de Marin Pana 11.9.2017

“Ca urmare a luării în considerare a creșterii economice de 5,6%, față de 5,2% cât a fost avut în vedere la elaborarea legii bugetului la începutul acestui an și a unui PIB de 837,1 miliarde lei, față de 815,2 miliarde cât s-a estimat inițial prin proiectul de act normativ, se propune o suplimentare a cheltuielilor”, a declarat, vineri, ministrul Ionuț Mișa, într-o conferință de presă susținută la sediul ministerului. (Agerpres)

Înainte ca instituţia specializată din subordinea Guvernului, CNP, să anunţe prognoza de toamnă privind evoluţia economiei româneşti, a fost avansată o nouă valoare pentru PIB-ul acestui an, mai mare cu circa 22 de miliarde de lei. Motivul invocat fiind o estimare în creştere a avansului economic în preţurile perioadei de bază (2016) de la 5,2% la 5,6%.

Ce rezultă de aici, dincolo de surpriza de a vedea că ministrul nu foloseşte drept dată primară ( 815,2 miliarde lei) aceeaşi valoare cu cea avansată în prognoza de primăvară de către CNP, prezentă şi pe execuţia bugetară din colţul stânga sus (816,5 miliarde lei) chiar pe site-ul ministerului şi utilizată la calculul ponderilor de venituri şi cheltuieli publice prezentate pentru primele şapte luni din 2017 ?

1.Ritmul de creştere economică va rămâne peste cel estimat iniţial la 5,2% dar se va reduce în partea a doua a anului de la 5,8% undeva spre 5,4% (ponderile celor două semestre nu sunt egale), pentru a ieşi media de 5,6% avansată.

2. Cele aproximativ 22 de miliarde de lei în plus trebuie foarte serios examinate, mai ales că seamănă ( coincidenţă interesantă) cu o poveste de acum câţiva ani, când PIB-ul pe 2011 a fost prezentat de CNP în baza calculelor efectuate de INS ( desigur, pe baza estimărilor succesive semnal, provizoriu, semidefinitiv la un an, valoare definitivă de-abia după doi ani) după cum urmează:

3.Dacă se reface ponderea veniturilor încasate de stat la 7 luni pe noul PIB anunţat, valoarea relativă de 17,3% din PIB (141.223 milioane lei) devine 16,98% din PIB. Adică nu mai avem o creştere faţă de cele 17,0% prezentate oficial pentru aceeaşi perioadă din 2016. Respectiv, nu avem o încasare mai bună a veniturilor în raport cu creşterea economică.

4.Cele 22 de miliarde de lei în plus duc la modificarea deflatorului (indicele de preţ pentru întreaga economie) de la simplu la dublu, respectiv de la 1,9% la 4,0%, dacă se face raportarea la cele 761,5 miliarde lei consemnate ( date provizorii, varianta 2) pentru anul trecut. Ceea ce constituie o modificare destul de consistentă.

5.Nu la fel de consistent dar suficient de semnificativ este spaţiul creat pe această cale pentru încadrarea în deficitul de 2,96% din PIB vizat de Executiv. Este vorba despre un minus bugetar suplimentar de 642 milioane lei sau cam 140 milioane euro. Minus ce va putea fi accesat în noile condiţii cu ocazia rectificării bugetare ( fie ea pozitivă sau negativă, în funcţie de interpretări).

6.În fine, rămâne să vedem şi la ce nivel va fi anunţat PIB-ul pe 2017 exprimat în euro. Practic, nu poate fi păstrată valoarea de 181,9 miliarde euro anunţată iniţial, pentru că ar rezulta un curs de schimb mediu de 4,60 lei/euro, după ce media pe primele opt luni a fost 4,5417 lei/euro. Asta pentru că o ecuaţie matematică de şcoală generală ar da, în acest caz, un curs mediu de 4,72 lei/euro pe ultimele patru luni ale anului.

Una peste alta, va trebui ţinut cont şi urmărită cu maximă atenţie ( şi nu doar în acest an !) modificarea unor date economice esenţiale, date în funcţie de care se vor putea lua sau nu decizii social-politice. Tocmai pentru că ne-am dus cu execuţia bugetară pe muchie de cuţit, într-un an de creştere economică robustă, în loc să lăsăm spaţiu pentru eventuale manevre de prevenire a derapajelor.

P.S. :

Potrivit unor surse de maximă încredere, nivelul PIB în euro va fi de circa 183,6 miliarde euro ( aproape un procent mai mult faţă de valoarea avută în vedere la prognoza de primăvară) la un curs de schimb mediu anual de 4,56 lei/euro. De unde, la o medie de 4,5417 lei/euro rezultă că valoarea medie a cursului de schimb avută în vedere pe cele patru luni care mai sunt până la finele anului în curs este 4,5966 de lei/euro, adică sub pragul de 4,60 lei/euro.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 11.9.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Trei asociații ale magistraților îi cer președintelui să sesizeze urgent Comisia de la Veneția

Mariana Bechir

Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție solicită președintelui României să sesizeze de urgență Comisia de… Mai mult

Europa

Conducerea Parchetului European: UE, de la dreapta la stânga, se mobilizează pentru susținerea Codruței Kovesi, Bucureștiul sabotează candidatura

Razvan Diaconu

Pe măsură ce autoritățile din România ridică obstacole în cursa Laurei Codruța Kovesi la conducerea Parchetului European (EPPO), oficiali europeni și lideri politici marcanți din UE,… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis, Parchetul General, Secția pentru procurori din CSM și asociații de magistrați, reacționează ferm după ordonanța care modifică din nou legile justiției

Vladimir Ionescu

OUG adoptată marți pentru modificarea legilor Justiției este neconstituțională,  ”este de natură să afecteze grav activitatea parchetelor” și poate face ca Ministerul Public să ajungă “în situația… Mai mult

Stiri

Daniel Suciu şi Răzvan Cuc, nominalizaţi de PSD pentru funcţiile de ministru al Dezvoltării şi ministrul al Transporturilor

Razvan Diaconu

Comitetul Executiv al PSD a votat, marţi, după patru ore de discuţii, nominalizarea lui Daniel Suciu ca vicepremier şi ministru al Dezvoltării şi a lui… Mai mult

Stiri

25 de ONG-uri sesizează Comisia Europeană după ce o instanță din România a achitat membrii unei rețele de trafic de persoane

Razvan Diaconu

Un grup de 25 de ONG-uri acuză statul român de complicitate la traficul de persoane și solicită Comisiei Europene ”să facă România responsabilă pentru obligațiile… Mai mult

Stiri

Legile Justiției, modificate din nou prin OUG: judecătorii care au fost cândva procurori pot fi numiți șefi de parchete

Vladimir Ionescu

Guvernul a aprobat marți o OUG, care nu a fost pusă în dezbatere publică, ce modifică mai multe prevederi referitoare la procurori cuprinse în legile… Mai mult

Stiri

Secția pentru investigarea magistraților a cerut de la DNA, fără a avea competențe, dosarul Tel Drum

Vladimir Ionescu

Secția pentru investigarea infracțiunilor comise de magistrați a cerut DNA, de trei ori, transferarea dosarului Tel Drum în care Liviu Dragnea este urmărit penal pentru… Mai mult