Philip Gordon, reprezentantul guvernului american, a declarat, luni seară, că SUA susţin cele 11 puncte redactate de CE la adresa autorităţilor de la Bucureşti, precizând că a auzit „ceea ce trebuia” de la oficialii români cu care a discutat, rămânând de văzut dacă aceştia vor respecta ce au spus.
„Ne pasă de România, de viitorul ei, de democraţia ei”, a spus Gordon, citat de Mediafax.
El a precizat că SUA sunt preocupate de recentele evoluţii legate de referendum şi de procesul prin care aceta este revizuit.
„Am venit şi pentru a exprima aceste preocupări. Au existat, aşa cum se ştie, acuzaţii credibile de vot ilegal masiv la referendum, au fost demersuri de schimbare a listelor cu votanţi, care ar schimba cvorumul de vot şi, se pare, încercări de presiune asupra Curţii Constituţionale privind validarea referendumului. Toate aceste acuzaţii au ridicat semne de întrebare privind legitimitatea oricărui rezultat care este aşteptat”, a spus Philip Gordon.
El a mai spus că SUA susţin pe deplin cele 11 puncte exprimate de Comisia Europeană pentru a ajuta România pe calea democratică a acesteia.
„Ambasadorul Gitenstein a exprimat aceste poziţii atât public cât şi privat, iar eu am venit să întăresc faptul că el vorbeşte în numele Washingtonului, în numele administraţiei Obama, când face aceste comentarii publice şi private”, a spus Gordon.
El a ţinut să sublinieze că nu este de partea cuiva şi nu a venit pentru a susţine vreun partid sau vreun lider politic, ci a venit pentru a exprima necesitatea respectării statului de drept şi a funcţionării instituţiilor.
Gordon a spus că guvernele vin şi pleacă, iar ce este important este relaţia dintre cele două ţări, precum şi funcţionarea instituţiilor şi a statului de drept.
Întrebat dacă este mulţumit de răspunsurile primite luni de la oficialii români, Gordon a spus: „Cred că este cinstit să spun că am auzit ce trebuia”.
Oficialul american a precizat că liderii cu care a vorbit şi-au exprimat susţinerea faţă de valorile pe care el le-a prezentat.
„Evident, e mai important ce fac oamenii decât ce spun. Dar tot ceea ce pot să sper, după aceste întâlniri, este că ei conştientizează importanţa acestor lucruri şi că vor respecta aceste principii”, a adăugat oficialul SUA.
El a mai spus că România are instituţiile necesare pentru a trece prin situaţia actuală, dar acestea trebuie utilizate corect.
„E un test. De aceea sunt aici (…) Vrem să ajutăm România să treacă acest test. Nu este în interesul României să pice acest test”, a spus Gordon.
Gordon: Ne aştepăm ca liderii români să sprijine un rezultat care să fie privit ca legitim
Philip Gordon afirmă că partea americană se aşteaptă ca liderii români să sprijine ceea ce ar fi privit ca un rezultat legitim, referindu-se la referendum, şi că SUA doresc parteneriatul cu România, care ar fi însă greu de aplicat dacă ar exista semne de întrebare privind procesele democratice.
Întrebat dacă Parteneriatul Strategic ar putea fi afectat de evenimentele din România, oficialul SUA a declarat, luni, că ţara sa îşi doreşte un parteneriat puternic între cele două state. „Am stabilit recent acest Parteneriat şi vrem să îl vedem funcţionând în continuare”, a spus Gordon.
El a menţionat însă că punerea în aplicare a unui astfel de proiect de anvergură ar fi dificilă dacă ar exista semne de întrebare legate de legitimitatea unor procese democratice.
Oficialul american a mai spus că nu a discutat despre posibilitatea mutării scutului antirachetă din România, iar partea americană doreşte continuarea proiectului de la Deveselu. El a declarat că oficialii de la Bucureşti cu care a discutat au exprimat aceeaşi poziţie, iar nimeni nu doreşte stoparea proiectului.
Gordon a menţionat că a transmis liderilor cu care s-a întalnit că partea americană aşteaptă de la ei respectarea legii şi a independenţei instituţiilor.
„Ne aştepăm la respect pentru instituţiile independente, ne aşteptăm ca acuzaţiile credibile de fraudă şi de imixtiuni să fie anchetate şi rezolvate şi ne aşteptăm ca ei (liderii de la Bucureşti, nr.) să sprijine ceea ce ar fi privit ca un rezultat legitim. Nu trebuie ca eu să spun precis ce înseamnă asta, într-un caz sau în altul, dar lucrurile astea se văd. (…)”, a spus Gordon.
El a subliniat că atunci când lucrurile sunt complicate pe plan intern, este uneori de ajutor să aduci un „validator” extern.
„Câteodată ajută să aduci un validator extern. Am discutat despre acest rol, pe care Comisia de la Veneţia ar putea să îl joace”, a spus Gordon.
Oficialul american a menţionat că a discutat şi cu preşedintele suspendat, Traian Băsescu, despre scenariul în care acesta s-ar întoarce la Cotroceni, menţionând, de asemenea, importanţa respectării independenţei instituţiilor şi a funcţionării statului de drept, indiferent de contextul politic.
Întâlniri cu Băsescu Antonescu, Ponta. Președintele interimar: Oficialii americani aveau informații incorecte
Luni, Philip Gordon, asistentul secretarului de stat Hillary Clinton, s-a întâlnit cu președintele suspendat Traian Băsescu, cu șeful interimar al statului, Crin Antonescu, și cu premierul Victor Ponta, în această ordine.
Înaltul reprezentant al diplomației americane a fost însoțit la întrevederi de ambasadorul SUA la București, Mark Gitenstein.
La discuția cu Băsescu, Philip Gordon s-a arătat interesat de punctul de vedere al președintelui suspendat.
”Sunt nerăbdător să aflu perspectiva dumneavoastră”, a spus oficialul american, în scurtul fragment de înregistrare pus la dispoziția presei de stafful de campanie al președintelui suspendat.
Apoi, la Palatul Cotroceni, Gordon i-a spus lui Crin Antonescu că Statele Unite fac tot ce se poate pentru a susține statul de drept în România și sunt îngrijorate de situația politică de la București.
”Ne pasă de România, țară prietenă şi parteneră, cu care avem un Parteneriat Strategic. Ne pasă de democraţia din România şi facem tot ce se poate pentru a susţine statul de drept, independenţa instituţiilor şi ne preocupă situaţia de aici”, a spus Gordon.
La rândul său, Crin Antonescu s-a declarat bucuros să ofere clarificări părivind situația politică de la București.
“Cred că această întâlnire este foarte necesară pentru a clarifica multe lucruri. Avem o anumită situaţie aici, în România, o situaţie politică. Sunt foarte bucuros să clarific toate aceste lucruri”, i-a spus Antonescu oficialului de la Deparrtamentul de Stat al SUA.
Ulterior, la Antena 3, președintele interimar a declarat că oficialii americani aveau informații greșite în legătură cu situația politică de la București.
”Nu ştiu în ce măsură s-a schimbat opinia domniei sale. După spiritul declaraţiei pe care a dat-o presei la plecare am speranţa că da, dar e clar că şi Departamentul de Stat şi toţi cei din politoca americană care s-au interesat de situaţia României aveau informaţii incorecte, ca – de exemplu – aceea că Guvernul a amânat rezultatul referendumului şi doreşte să facă o renumărătoare”, a spus Antonescu.
El a sugerat că Traian Băsescu l-ar fi dezinformat pe diplomatul american.
”Nu Guvernul a dat un verdict de amânare, ci Curtea Constituţională. E foarte clar, poate şi pentru că discuţia domnului Gordon cu noi a fost după discuţia cu domnul Băsescu, anumite informaţii erau departe de realitatea politică din România”, a mai declarat Crin Antonescu, la Antena 3.
Președintele interimar a precizat că l-a informat pe asistentul secretarului de stat al SUA că eventuala revenire a lui Traian Băsescu la Cotroceni ar putea ”ridica probleme” privind sentimentul de ”umilință” al celor 7,4 milioane de alegători care au votat pentru demiterea președintelui suspendat.
”Nnumărul de voturi care s-au exprimat la acest referendum pare să facă prea puţin preocuparea observatorilor externi. Am făcut o scurtă istorie a cifrei, a numărului de voturi cu care preşedinţii României au fost aleşi după 1990 am arătat că niciunul dintre preşedinţi nu a fost ales cu un număr atât de mare de voturi, 7,4 milioane, exprimate acum pentru demiterea preşedintelui, că această cifră este una cu totul semnificativă, că o revenire a preşedintelui suspendat ar putea ridica sub acest aspect nişte probleme în legătură cu frustrarea, cu sentimentul de umilinţă, de inutilitate, a acestor oameni”, a povestit Crin Antonescu.
La Palatul Victoria, premierul Victor Ponta i-a oferit lui Gordon ”informații relevante” privind situația politică de la București, prim-ministrul condiderând că vizita oficialului SUA contribuie la o mai bună informare asupra ”opțiunilor democratice din România” – a informat Guvernul, printr-un comunicat de presă.
”Premierul Victor Ponta a oferit oficialului american informaţii relevante pentru subiectele ce preocupă partea americană, apreciind că această vizită va contribui la o mai bună informare asupra evoluţiilor şi opţiunilor democratice din România”, a precizat sursa citată.
În context, a fost subliniat ”interesul Guvernului României pentru ca instituţiile în drept să emită cât mai curând posibil decizii privind rezultatul final al referendumului, astfel încât agenda de priorităţi a României în plan economic şi social să poată avansa mai rapid”.
La rândul lui asistentul secretarului de stat al SUA Hillary Clinton și-a exprimat preocupările față de decizia Curţii Constituţionale a României de finalizare a procedurii referendumului de demitere a președintelui suspendat Traian Băsescu.
”Oficialul Departamentului de Stat s-a interesat despre evoluţiile politice recente din România şi a exprimat o serie de preocupări faţă de decizia Curţii Constituţionale a României de finalizare a procedurii referendumului”, se mai arată în comunicat.
Philip Gordon a venit duminică la București, după ce, la istanbul, participase, alături de secretarul de stat al SUA Hillary Clinton, la o serie de discuții cu oficiali turci și opozanți sirieni ai regimului de la Damasc, privind problema din Siria.
Încă din 7 iulie, Departamentul de Stat al SUA și-a exprimat îngrijorarea față de evoluțiile politice de la București, după ce Guvernul USL a emis o serie de ordonanțe de urgență printre care și una care anula prerogativele Curții Constituționale de a decide asupra actelor emise de Parlament.
Și Comisia Europeană a reacționat atunci, iar, în cele din urmă, majoritatea USL a acordat din nou, în legislativ, Curții Constituționale mare parte din prerogativele anulate.
