Îmbătrânirea populaţiei în Europa ar putea duce la înăsprirea constrângerilor politicilor monetare și, ca urmare, la perioade de recesiune mai lungi şi la recuperări mai slabe.
„Ar trebui să avem o grijă mai mare privind însărcinarea băncilor centrale de a contracara probleme cauzate, în ultimă instanță, de ineficiențe structurale și economice”, a avertizat economistul şef al Băncii Centrale Europene (BCE), Peter Praet, citat de Reuters.
În România situația cu atât mai gravă cu cât, din cauza relaxării fiscale pro-ciclice, în timpul perioadei de creștere economică, rămâne un spațiu de acțiune mai îngust pe panta descendentă a ciclului, potrivit avertismentelor Consiliului Fiscal.
Oficialul BCE a argumentat că, deși instrumentele necopnvenționale de politică monetară au fost eficiente, dobânda neutră (adeseori denumită de echilibru, a scăzut puternic pe măsură ce îmbătrânirea populaţiei a dus la creşterea economiilor, în vreme ce creşterea productivităţii a scăzut, iar raportul dintre pensionari și lucrătorii activi a crescut.
Ca urmare, „recesiunile ar putea să dureze mai mult iar fazele de revenire ar putea fi mai lente şi puţin profunde, cu un risc mai mare de ratare a obiectivului”, a mai spus Peter Praet.
Printre soluțiile amintite de oficialul BCE se numără creșterea vârstei de pensionare și politicile care să încurajeze gradul de participare a forței de muncă, de exemplu prin crșeterea mobiolității acesteia sau prin programe de dezvoltare a competențelor.
Un studiu recent publicat de Banca Reglementelor Internaționale (BIS) a demonstrat că există o relație strânsă între structura de vârstă și inflație: o creștere a populației dependente este în general asociată cu o inflație mai mare”,
Relația dintre inflație și structura pe vârstă este robustă, fiind prezentă atât în perioada de dinainte de război (1870-1913), cât și în cea interbelică (1922-1938), postbelică (1950-1989) și se confirmă și în ultimii ani (1990-2016).
Schimbările demografice care se manifestă pe continent au dus deja la scăderea ratelor dobânzilor, oferind BCE mai puţin spaţiu de acţiune şi crescând riscul ca instituţia să rateze obiectivul privind inflaţia, a mai spus Peter Praet la Madrid.
BCE şi-a depăşit ţinta în ultimii cinci ani, iar inflaţia nu pare să atingă obiectivul bănci,i de aproape 2%, înainte de sfârşitul deceniului, sugerând că politica monetară şi-ar fi pierdut o parte din potenţial, chiar dacă banca a folosit măsuri excepţionale pentru a stimula economia.
