Peste 1 miliard de euro lunar: atât a ajuns deficitul comercial prin supraturarea consumului

de Marin Pana | 10.10.2017 .

Pe fondul celor mai reduse exporturi din ultimele şapte luni, deficitul comercial lunar a depăşit din nou pragul de un miliard de euro în august 2017. Faţă de luna anterioară, livrările la extern s-au diminuat cu circa 300 de milioane euro şi s-au dus sub reperul de 5 miliarde euro. Importurile au coborât şi ele de puţin sub valoarea de 6 miliarde euro, dar diminuarea a fost semnificativ mai mică ( circa 230 de milioane euro).

Valoarea cumulată a minusului din schimburile comerciale cu exteriorul a avansat până la aproape 7,9 milioane euro, ceea ce înseamnă deja cam 4,3% din PIB-ul estimat pentru anul în curs, şi se îndreaptă spre 12 miliarde euro la finele anului, adică aproximativ şase puncte procentuale şi jumătate raportat la rezultatul economiei interne.

Pe fondul majorării veniturilor populaţiei, cu depăşirea sistematică a nivelului de 1.000 de euro putere de cumpărare în echivalent la preţurile medii europene şi cu majorarea punctului de pensie la 1.000 de lei, exporturile au crescut cu 9,6% dar importurile s-au majorat şi mai mult, ritmul atins fiind de 12,2%.

Singura rază de lumină în acest peisaj dezolant al indicatorilor din comerţul exterior este avansul ceva mai mare al exporturilor faţă de importuri dacă se face trimitere la aceeaşi lună a anului precedent ( „scor” 10,7% – 9,3%). Cu toate acestea, trebuie subliniat că baza şubredă de raportare a dus, oarecum paradoxal, la o creştere a deficitului comercial ( de la 1.025 milioane euro la 1.060 milioane euro).

În traducere, nu doar că avem mari probleme cu deficitul din comerţul exterior dar, dată fiind situaţia cronicizată pe parcursul mai multor ani, s-ar impune un ritm de creştere nu doar CEVA mai mare pentru exporturi faţă de importuri ci MULT mai mare, ÎN FIECARE LUNĂ.

Asta pentru ca o eventuală diferenţa pozitivă de ritm (care nu doar că LIPSEŞTE pe perioada scursă de la începutul anului dar apare exact pe dos) să se traducă într-o diminuare a minusului stabilizat acum undeva pe la un milliard de euro lunar şi să se ducă treptat spre echilibrarea schimburilor comerciale.

În aceste condiţii, gradul de acoperire a importurilor efectuate pe baza exporturilor realizate a păstrat la doar la 87,5% şi alunecă sistematic spre valorile consemnate în perioada de criză economică, deşi creşterea economică înregistrată ar fi trebuit să arate o evoluţie inversă. Poate că ar fi momentul să ne reamintim că România a intrat în criză în perioade de creştere masivă a consumului intern şi a ieşit sistematic din dificultăţi pe baza motorului constituit de exporturi.

Dezechibrul în dozarea turaţiei motoarelor de creştere a venit din supraturarea consumului intern, cu care motorul exporturilor nu a putut ţine pasul, în pofida cererii sporite din UE. Astfel, rezultatul net din comerţul exterior a avut o contribuţie negativă importantă la creşterea economică. Semn că ne-am satisfăcut cererea internă într-o măsură prea mare din exterior, odată virajul exuberant din politica de venituri, cu afectarea stabilităţii viitoare.

Situația la zi a evoluţiei comerțului exterior în intervalul ianuarie 2016 – august 2017 se prezintă după cum urmează:

Cum stăm pe destinaţii

Schimburile cu țările din UE au fost de circa 31 miliarde de euro la export și 37 miliarde euro la import (cu o pondere de aproape 76% din total atât la exporturi cât şi la importuri). Pe partea de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de aproximativ 10 miliarde euro și importuri de 12 miliarde euro (ceva mai mult de 24% din total pe ambele fluxuri de mărfuri).

Ponderile existente în structura comerţului exterior al României s-au menţinut relativ constante, cam la trei sferturi pentru relaţiile cu statele membre UE şi un sfert pe segmentul non-UE.

Poziţionarea similară a deficitelor arată că suntem într-un deficit de competitivitate asemănător şi faţă de colegele din Uniune şi faţă de ţările din afara ei.

Publicat la data de 10.10.2017 .

Un raspuns

  1. Caliman Eugen consultrant ec.
    10.10.2017, 7:18 pm

    Adica, cca. 12 miliarde de Euro ANUAL?
    Acest “succes” trebuia reclamat la FMI – ca unul intradevar istoric, ca rezultat al CRESTERII ECONOMICE consumatoriste!Grecia va ajunge mic copil pe linga Romania la datoria externa, in citiva ani…

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Stabilitatea economică a României: alarmele anului 2017, așa cum se văd din indicatorii europeni

România începe să prezinte tot mai multe semnale de avertizare pentru analiza economică pe termen scurt fundamentată de Eurostat, cu valori situate semnificativ în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avansul salariului real – o listă a anomaliilor: Administrația urcă cu 44% peste Sănătate, Industria prelucrătoare coboară la sub 90% din media pe economie

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna august 2017 a fost de 3.290 de lei cu 1,2% mai mare faţă de luna...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenţie la cursul de schimb, în țara care consumă din import!

Poate că ar fi util să vedem cum au evoluat în timp prognozele referitoare la cursul de schimb euro/leu efectuate de Comisia Naţională de...Citeste mai departe »

Marin Pana

Încă un paradox: Țara cu cea mai mare creștere a prosperității oficiale din care fug cei mai mulți oameni în timp de pace

Populaţia rezidentă a României a fost la 1 ianuarie 2017 de 19.638 mii persoane, în scădere cu 122 de mii de persoane faţă de...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Dobânzile: Ce și cu ce preț va decide BNR în ședința de politică monetară?

Febra legată de creşterea accelerată a dobânzilor interbancare din ultima perioadă nu reclamă vreo decizie dramatică din partea Băncii Naţionale (BNR), potrivit analiștilor consultați de...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Spaniei, Revoluția Identitară Globală și perspectiva separatismului. Va recunoaște Putin Catalonia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Nu mai este nicio îndoială, Spania s-a scufundat brusc într-o criză a statalității de o gravitate fără precedent în istoria ei postbelică...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română