Aproape 350.000 de porci au fost ucişi de la debutul epidemiei de pestă porcină, sute de oameni şi-au pierdut locurile de muncă, iar dimensiunile fenomenului se amplifică, deși autoritățile pretind că stăpânesc situația.
Confirmarea de sâmbătă a infestării celei mai mari ferme de porci din România (și a doua din Europa, de la Gropeni,Brăila) a dublat statisticile cu un plus de 140.000 de porci de sacrificat și 500 de oameni de concediat, după statisticile negre de la:
- Carniprod (Tulcea) – 45.000 de porci ucişi şi 150 de locuri de muncă desfiinţate,
- Tichileşti (Brăila) – 60.000 porci uciși şi 100 de șomeri,
- Gospodăriile populației – 50.000 porci eutanasiați și pierderea speranței de hrană peste iarnă.
Disperarea îi face pe fermieri să acuze autorităţile că eutanasiază inclusiv porci sănătoşi, pentru că nu au capacitatea să identifice boala la fiecare animal în parte, şi că le refuză crescătorilor posibilitatea de a evacua porcii sănătoşi din zonele confirmate ca fiind focare de pestă porcină africană.
(Citiți și: ”Pesta: porcină sau guvernamentală? Efecte economice după 14 ani de interdicție a exporturilor”)
Mai mult, agresivitatea cu care se răspândeşte boala, îi face pe fermieri să creadă că este necesară intervenţia Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), pentru că ar putea fi vorba atacuri bio-teroriste, potrivit surselor Mediafax.
Fermierii cer preşedintelui Klaus Iohannis să instituie starea de necesitate – care ar face posibile măsuri mai ferme şi urgente şi ar oferi baza juridică pentru rezilierea de contracte sau acordarea de despăgubiri şi de scutiri fiscale, conform sursei citate.
Controversele oficiale
În vreme ce Comisia Europeană spune că nu poate acorda ajutoare peste programele deja în vigoare, Guvernul acuză Președinția că împiedică aprobarea rectificării bugetare, care ar putea asigura despăgubiri pentru proprietarii porcilor, pentru că nu a convocat CSAT.
Convocarea CSAT nu avea, însă, nimic de a face cu pesta porcină, ci cu bugetele Președinției și serviciilor secrete, drastic reduse de guvern la rectificare.
Autoritatea Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) spune că are banii.
„Avem fonduri suficiente (n.n.- pentru gestionarea crizei generate de pesta porcină africană), am primit tot ce am solicitat la rectificarea bugetară – desigur, în raport cu estimările pe care le-am făcut privind evoluţia bolii”, a declarat Geronimo Brănescu, președintele ANSVSA.
Totuși, a fost invocată posibilitatea solicitării declanșăriii schemei europene de ajutor de urgență, eventualitate care a fost negată de Comisia Europeană.
Schema europeană de ajutor de criză nu poate fi accesată de fermierii români afectaţi de pesta porcină africană, pentru că reprezintă o „măsură de ultim resort”, potrivit comisarului european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Phil Hogan.
„Deşi înţeleg situaţia dificilă a crescătorilor de porcine din zonele afectate direct de boală, este imperios ca, întâi de toate, România să ia toate măsurile necesare pentru a ţine epidemia sub control, cu precădere prin folosirea instrumentelor disponibile prin legislaţia privind sănătatea animalelor”, spune Phil Hogan într-o scrisoare adresată europarlamentarului român Laurenţiu Rebega, citată de Mediafax.
Președintele ANSVSA speen că, „pentru gospodăriile afectate, până acum s-au finalizat 93 de dosare care prevăd despăgubiri în valoare totală de 217.700 de lei, dar mai avem în lucru, în diferite faze de analiză şi avizare, încă 1.728 de dosare. Despăgubirile vor fi plătite, de altfel comisiile de evaluare pentru despăgubiri lucrează în plin, noi încercăm ca în interiorul termenului de 90 de zile, prevăzut de legislaţie, să facem aceste plăţi”.
Întretimp, situația a devenit suficient de dramatică și cu efecte chiar asupra deficitului comercial al țării, ca să atragă atenția guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, care a remarcat că importurile masive de carne înregistrate după declanşarea acestei crize sunt „o realitate”.
„Pesta porcină nu am inclus-o în calculele noastre. S-au importat însă cantităţi mari de carne în această perioadă, ceea ce este o realitate”, a spus Mugur Isărescu, după conferinţa de prezentare a noului Raport asupra inflaţiei.
Statisticile
Cele mai recente statistici ale ANSVSA spun că pesta porcină africană evoluează în două zone geografice, fiind confirmate în prezent 727 de focare, situate în 156 de localităţi din 10 judeţe:
- în zona de nord-vest a României, boala evoluează în 3 judeţe, Satu-Mare, Sălaj şi Bihor, prezenţa virusului, confirmată în 14 localităţi.
Au fost ucişi 1.382 de porci domestici şi au fost afectaţi 14 porci mistreţi.
- în zona de sud-est, boala a fost confirmată în 142 de localităţi, din judeţele Tulcea, Constanţa, Brăila, Ialomiţa, Galaţi, Călăraşi şi Ilfov.
Au fost ucişi 46.286 de porci domestici din gospodăriile populaţiei, iar în 8 exploataţii comerciale de mare capacitate, până la data de 22 august 2018, au fost ucişi 70.036 de porci.
Situaţia evoluţiei focarelor de PPA se prezintă astfel:
- Regiunea de nord-vest:
- Judeţul Satu-Mare – 7 focare în gospodăriile populaţiei şi 10 cazuri la mistreţi;
- Judeţul Bihor – 28 de focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţ;
- Judeţul Sălaj – 3 cazuri la mistreţi.
- Regiunea de sud-est:
- Judeţul Tulcea – 514 focare, din care 508 focare în gospodăriile populaţiei, un focar într-o exploataţie comercială de tip A, 4 focare în exploataţii comerciale industriale, un focar într-un abator aparţinând unei exploataţii comerciale şi 17 cazuri la mistreţi;
- Judeţul Brăila – 29 de focare în gopodăriile populaţiei şi 2 în exploataţii comerciale;
- Judeţul Constanţa – 53 de focare în gospodăriile populaţiei;
- Judeţul Ialomiţa – 89 de focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţ;
- Judeţul Galaţi – 2 focare în gospodăriile populaţiei;
- Judeţul Ilfov – un focar într-o anexă a unei stâne;
- Judeţul Călăraşi – 2 focare în gospodăriile populaţiei.
Experții: Problema este bio-securitatea slabă a fermelor
La sfârşitul acestei săptămâni, la sediul central al ANSVSA, profesorul spaniol José Manuel Sánchez-Vizcaíno, expert în virusologie, a expus rezultatele cercetărilor sale asupra virusului pestei porcine africane, dar şi experienţa dobândită în lupta pentru combaterea acestei boli, în ţări precum Spania, Portugalia şi Lituania.
Potrivit analizei expertului spaniol, citate de Mediafax, principalele probleme în ceea ce priveşte pesta porcină africană sunt:
- fermele cu biosecuritate slabă (cu animale crescute în aer liber, cu posibilitate de mişcare şi în afara padocurilor, în curte),
- procesul de identificare a animalelor efectuat necorespunzător, ceea ce creează probleme în transabilitate,
- controlul scăzut al mişcării animalelor şi al dezinfecţiei vehiculelor de transport.
De asemenea, expertul susţine că este nevoie de un program global de eradicare, schimbări în industria porcului şi să se găsească soluţii pentru mişcările din fermele comerciale. Printre factorii de risc, cei mai importanţi au fost menţionaţi importurile ilegale de porci vii şi produsele din carne de porc şi biosecuritatea scăzută în exploataţiile de creştere a porcilor.
A fost subliniat faptul că, în cazul bolilor care prezintă un pericol de răspândire prin intermediul animalelor sălbatice, biosecuritatea reprezintă un instrument esenţial.
În plus, controlul pestei porcine africane întâmpină mari dificultăți: organismul animal nu produce anticorpi pentru neutralizare (motiv pentru care încă nu s-a găsit un vaccin), rezistenţa mare la condiţiile de mediu, variabilitate a genotipurilor mare (24 genotipuri), semnele clinice ale animalelor infectate sunt asemănătoare cu cele ale altor boli, diagnosticul se poate pune doar în urma analizelor de laborator, contaminarea se face pe mai multe căi (insecte contaminate, resturi contaminate, animale purtătoare, condiţii de biosecuritate nerespectate).
Și suferința
„Îmi vine să plâng, să văd zeci de mii de animale sacrificate. Nu ştiu dacă dumneavoastră realizaţi lucrul acesta. Pe partea aia de gard se vede altfel. Pierderea e foarte mare, de ordinul milioanelor de euro. Ferma s-a închis deja. E în şomaj toată lumea, inclusiv eu. Este foarte agresiv virusul. Se distruge zootehnia. Deja s-a distrus o bucată bună de ea. Bănuiesc că tot sud-estul ţării noastre este la pământ şi va fi în continuare la pământ”, a declarat fostul şef al fermei de porci de la Tichileşti, Alexandru Dumitrescu, citat de Mediafax.
„Am ajuns la 29.000 de porci ucişi dintr-un total de 45.000 de porci ce urmează să fie ucişi şi incineraţi. Trebuie să distrugem şi 500-600 de tone de carne de porc din depozite. Suntem într-o zonă critică aici, în apropiere de Delta Dunării. Pe viitor vom achiziţiona carne de porc de la alţi producători“, a spus Nicolae Ciuleac, proprietarul Carniprod Tulcea.
Toţi cei 150 de angajaţi ai complexului de creştere a porcinelor vor rămâne fără serviciu. „Le mai dau luna asta salariu şi apoi Dumnezeu cu mila. Rămânem cu sectorul comercial, terenurile agricole, dar porcii să-i crească alţii“, a spus Nicolae Ciuleac.
