Zeci de percheziţii au loc, miercuri dimineaţă, la mai multe adrese din judeţul Timiş şi din Germania, pentru destructurarea unei reţele care ar fi asigurat tranzitul ilegal, din Turcia până în vestul Europei, a peste 2.000 de migranţi.
DIICOT precizează că la sediul Eurojust a fost constituit un centru de coordonare pentru acţiunea simultană desfăşurată în comun cu autorităţile judiciare din Germania.
La Timişoara, percheziții au avut loc la locuinţa liderului grupării din România, care ar fi închiriat un apartament în Calea Aradului, precum și la mai multe pensiuni unde erau cazaţi migranţi.
Reţeaua acţiona cu scopul asigurării tranzitului spre germania al unor migranţi din Orientul Mijlociu şi Asia care se aflau în Turcia.
Pentru a ajunge în vestul Europei, fiecare migrant plătea între 4.000 şi 5.000 de euro, bani care erau daţi în tranşă membrilor reţelei.
Până în acest moment, reţeaua ar fi traficat peste 2.000 de migranţi.
„Reţeaua şi-a dezvoltat cu timpul segmente naţionale în fiecare dintre statele de tranzit de pe ruta tradiţională de migraţie, respectiv Turcia – Bulgaria – Serbia – România – Ungaria – Austria – Germania”, se arată într-un comunicat al DIICOT.
Cum funcționa rețeaua
- Migranţii erau introduşi fraudulos în România din Serbia şi transportaţi până în Timişoara, unde erau cazaţi la diferite pensiuni din zonă, până la momentul organizării trecerii frontierei cu Ungaria şi transportării acestora mai departe către destinaţiile finale, în special Germania.
- Membrii reţelei foloseau dispozitive tehnice avansate atât pentru comunicare, cât şi pentru deplasarea uşoară în teren şi identificarea locaţiilor unde se află migranţii, iar pentru transport erau utilizate autoturisme înmatriculate în alte ţări, pentru a face deosebit de dificilă verificarea acestora.
- Fiecare dintre segmentele naţionale ale reţelei de trafic de migranţi era coordonat de un lider zonal, cetăţean de origine arabă. Legăturile erau asigurate exclusiv de către liderii segmentelor din fiecare ţară, iar contactele se realizau doar prin intermediul aplicaţiilor online, fiind evitate orice contacte telefonice directe.
- Liderii din Serbia şi România stabileau în prealabil data şi ora aproximativă când un grup de migranţi urma să fie trecut peste frontieră, pe fâşia verde. Liderul reţelei din România lua atunci legătura cu unul dintre inculpaţii cu rol în coordonarea activităţii de transport, pentru ca aceştia să aibă un transportator pregătit să se deplaseze în zona frontierei cu Serbia, de unde să preia migranţii.
- Ulterior, după ce grupul de migranţi era trecut ilegal în România, membrii reţelei din Serbia trimiteau locaţia exactă unde se aflau migranţii, identificată prin GPS, datele fiind transmise pe aplicaţiile online.
- Pe baza informaţiilor exacte primite, transportatorii grupării se deplasau la locul indicat, de unde îi preluau pe migranţi şi îi transportau la Timişoara, în puncte prestabilite.
- Migranţii erau instruiţi să-şi închidă telefoanele mobile în timp ce tranzitau frontiera, pentru a evita identificarea ulterioară traseului parcurs, iar în cazul în care erau depistaţi de autorităţi erau învăţaţi să-şi reseteze terminalele mobile.
- Migranţii erau cazaţi la diferite pensiuni din Timişoara, unde nu le erau solicitate documente de identitate. Situaţia nu prezenta niciun risc pentru migranţi, chiar şi în ipoteza în care ar fi fost depistaţi de către autorităţi. Aceasta întrucât migranţii erau în prealabil învăţaţi ce atitudine să adopte în astfel de cazuri: să solicite azil în România, să ceară un interpret de limbă maternă (ştiut fiind faptul că pentru limbile rare, gen urdu, pashtu etc nu se găsesc interpreţi, ceea ce îngreunează cercetările), să facă declaraţii lacunare despre modul în care au ajuns în România”, mai arată anchetatorii.
- În aşteptarea soluţionării cererilor de azil, proces care poate dura şi câteva luni, membrii grupării aveau timp să organizeze mai multe tentative de trecere ilegală a frontierei către Ungaria. Pentru aceste servicii, migranţii plăteau sume de până la 5.000 de euro de persoană, veniturile obţinute de membrii grupării în urma activităţii infracţionale fiind considerabile.
Bilanțul Poliției de Frontieră, discutabil
Ancheta pune într-o altă lumină bilanțul pe 2017 al Poliției de Frontieră. Raportul nu conține nicio estimare privind numărul celor care au reușit să iasă ilegal din România.
(Citiți și: Țară de tranzit: Numărul imigranților care au încercat să iasă ilegal din țară, mai mare decât al celor care au intrat ilegal)
Potrivit datelor oficiale, anul trecut au fost depistate 738 grupuri de migranţi si 239 călăuze, cetăţeni români şi străini, implicate în sprijinirea migranţilor în încercarea de a trece ilegal frontiera.
De asemenea:
- 5.846 cetăţeni străini care au încercat să treacă ilegal frontiera
- dintre aceștia, 2.840 pe sensul de intrare în ţară
- și 3.006 pe sensul de ieşire
