La obiect

Dobânda de politică monetară vis-a-vis de inflaţie în mai multe ţări. Unde se află România

România se poziţionează, alături de ţările cu regim valutar similar din regiune (foste colege de bloc socialist ce au aderat la UE dar încă nu… Mai mult

08.05.2018

La obiect

Atenţie la evoluţia dobânzilor! Remunerarea depozitelor a ajuns puternic negativă

În termeni reali ( ajustat cu inflaţia), la începutul acestui an, dobânzile la credite au scăzut foarte mult iar cele la depozite au intrat puternic… Mai mult

07.05.2018

Evenimentul

Anunț oficial: Undă verde pentru ArcelorMittal să vândă combinatul de la Galați. Pârghiile guvernului de gestiune a situației

Comisia Europeană a aprobat luni achiziția companiei italiene Ilva de către ArcelorMittal. Decizia este condiționată de cedarea a mai multor active deținute de Arcelor în… Mai mult

07.05.2018

La obiect

„Dânşii spun ce vrea votul popular, noi spunem ce poate economia”: BNR crește dobânda de referință

Banca Naţională a României (BNR) a suprins, luni, o parte din piaţă cu decizia de a creşte rata dobânzii de politică monetară până la 2,5%… Mai mult

07.05.2018

Stat tot mai slab, cu obligații tot mai mari: Microexcedentul bugetar de moment explicat pe scurt

de Marin Pana 28.3.2017

Bugetul general consolidat a încheiat primele două luni din anul 2017 cu un microexcedent de 0,05% din PIB-ul estimat pentru anul în curs, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, veniturile publice au scăzut cu aproape 500 de milioane de euro iar cheltuielile au fost diminuate cu circa 100 de milioane de euro.

Dacă se selectează cele mai importante componente ale veniturilor bugetare, se poate vedea sintetic efectul politicilor economice prezentate în campania electorală şi implementate ulterior, unde combinaţia menită să stimuleze creşterea economică, de reducere a TVA concomitent cu creşterea veniturilor, a dat deja următorul rezultat:

Desigur, se poate pune problema la ce mai foloseşte creşterea economică, din perspectiva societăţii, dacă ea aduce mai puţini bani la bugetbani care ar fi foarte necesari pentru asigurarea unor servicii sociale dar şi pentru investiţiile care să transfere durabil şi sustenabil costurile de producţe dinspre compensarea neajunsurilor cu infrastructura către compensarea decalajelor salariale faţă de Occident.

Stat tot mai slab, cu obligaţii tot mai mari

Pentru a sesiza dispunerea excedentelor şi deficitelor în bugetul general consolidat, am făcut o selecţie sugestivă de sumă nulă în execuţie a principalelor componente ale acestuia. Atenţie mare, însă, la ponderea veniturilor bugetului de stat în totalul finanţelor publice, care a coborât la mai puţin de 40%, în timp ce cheltuielile trec de 50%.

Mai pe româneşte, avem de-a face cu un stat tot mai slab ca forţă financiară, care îşi asumă (pe bază de deficite nesustenabile în timp) obligaţii tot mai mari. Deşi datele arată clar că nu şi le poate permite, nici măcar în condiţii de creştere economică robustă ( oare ce vom face atunci când vom intra, inevitabil, în recesiune ?).

Două treimi din deficitul deja foarte mare al bugetului de stat s-au dus în prima şesime a anului în curs pentru susţinerea bugetului asigurărilor sociale, care nu se poate susţine din fondurile colectate cu această destinaţie, dar trebuie să fi echilibrat prin lege. Aici, am putea veni şi cu o interpretare a legii potrivit căreia echilibrarea să se facă TRANSPARENT, prin nivelul contribuţiilor, şi nu OPAC, prin subvenţii venite din banii pe care, de fapt, bugetul de stat nu îi are.

Situaţia se repetă pe o scară mai mică la fondul naţional de asigurări de sănătate. Care nu trebuie echilibrat prin lege şi atunci merge să figureze per total şi cu un stupefiant plus de aproape 300 de milioane de lei deşi lipsurile din sistemul sanitar (lipsa unor medicamente critice pentru supravieţuire sau a vaccinurilor care expune o generaţie întreagă la pericolul de a cotracta boli grave) sunt evidente.

Dacă se adaugă şi bizarul excedent de la bugetul asigurărilor pentru şomaj (familiile de şomeri au cel mai ridicat risc de sărăcie şi excluziune socială), unde gradul de acoperire a cheltuielilor cu veniturile colectate a ajuns la 215% (!), obţinem, doar din sumele excedentare la sănătate şi şomaj, mai mult decât întregul excedent bugetar social-democrat, ceea ce ar trebui să constituie o contradicţie în termeni.

Salarii şi pensii în loc de investiţii

O selecţie a cheltuielilor efectuate în primele două luni ale anului arată şi efectele filosofiei de creştere a salariilor bugetarilor ( cea deja efectuată, nu cea care urmează !), în acelaşi timp cu majorarea pensiilor şi a unor beneficii sociale (desigur, cele deja efectuate şi nu cele care urmează !!). Pe scurt, nu s-au mai făcut o serie de investiţii  pentru viitor pentru a trimite bani în consumul din prezent.

Interesant, bugetarii şi beneficiarii de asistenţă socială şi-au împărţit câştigul rezultat după alegeri fifty-fifty (1,24 miliarde lei fiecare categorie) în termeni nominali, dar find mai aproape de sediul puterii, primii au marcat o creştere procentuală cu peste 40% mai mare. Revanşa în această cursă iresponsabilă a majorărilor va veni la mijlocul anului, când pensiile se vor mai majora (să vedem de unde) cu încă 9%.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.3.2017

3 comentarii

  1. Cristache Mihai
    29.3.2017, 5:30 am

    1. Analiza Superficiala si tendentioasa.
    2. In primul tabel sunt comparati anii 2015 si 2016 cand de fapr sunt anii 2016 si 2017.
    3. Nu spuneti nimic de faptul ca aproape doua luni Romania nu a avut buget atat la nivel central cat si la nivel local si care au fost efectele acestei situatii.
    4. La proiectele cu finantare externa nerambursabila nu precizati ca in 2016 valorile realizate au fost urmare a proiectelor desfasurate de guvernul anterior ( de fapt decontari de proiecte finantate din exercitiul bugetar UE incheiat in 2013 ).
    5.Fiind specialist in economie stiti bine ca o analiza aprofundata se poate face doar dupa cca 6 luni ( inertia unui sistem economic ). In acest moment pot fi facute constatari si mai putin emiterea unor judecati de valoare.

    In final un sfat : Nu calcati pe urmele D-lui Ionut Dumitru. Pastrati-va rigoarea profesionala.

    • cititor9
      3.4.2017, 1:39 pm

      3.Unde e relevanta bugetului neaprobat in veniturile realizate de catre stat? Oricum, bugetul a intarziat din culpa exclusiva a celor care l-au facut.
      4.In 2016 banii de la UE au intrat pe proiecte incepute de guverul Boc – vezi infrastructura. Lipsa banilor de la UE in 2017 e tocmai lipsa proiectelor generata de guvernul Ponta si mai apoi de Ciolos. Acele autoritati de management nu au fost acreditate nici de Ponta, nici de Ciolos si nici in cele 3 luni de Grindeanu, desi exercitiul financiar a inceput in 2015.
      6.Nu cred ca si-a propus nimeni o analiza aprofundata, vedem evident doar tendinte. Nu prea bune, din pacate.

  2. hm
    29.3.2017, 7:25 am

    Pai daca in ianuarie a fost scadere de 5.7% la venituri si per total in primele doua luni e scadere de doar 1.4%, am calculat si mi-a iesit ca in februarie a fost o crestere de 4.5%. Pe cifre absolute, nu pe aritmetica cu procente.
    Mai exista aici si probleme de distorsiuni si sezonalitate. TVA a scazut de 2 ori in perioada comparata si impozitul pe venit o data. Mai trebuie sa luam in calcul si numarul de zile lucratoare, a fost 20 in ianuarie 2016 si tot 20 in ianuarie 2017, dar una din zilele libere a fost 24 ianuarie care nu sunt sigur cat de “libera” a fost in mai multe unitati. As specula ca au fost in realitate cam 20.3-20.5 zile lucratoare. Deh, o sa vina executia bugetara pe martie si o sa avem diferenta de zile lucratoare pe februarie, de la 21 la 20. O sa vedem.
    Oricat mi-as dori eu ca P$D sa crape si sa dea cu bugetul de gard, inca nu e scapat total de sub control. Senzatia mea este ca “o mana invizibila” (sic) face eforturi sustinute ca sa tina bugetul in frau si mai multe maini foarte vizibile fac tot posibilul sa il dea de gard.

Lăsați un comentariu


Stiri

Consiliul Europei: alegeri europarlamentare pe 23-26 mai 2019. Brexitul reduce la 705 numărul eurodeputaților

Vladimir Ionescu

Consiliul Europei a confirmat marți data la care vor avea loc alegerile pentru parlamentul UE – ele vor avea loc în perioada 23-26 mai 2019,… Mai mult

Stiri

Guvernul va modifica legislaţia privind evaziunea fiscală. Și, din nou, Codul fiscal

Vladimir Ionescu

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici (foto), a anunţat marți că Guvernul ar putea aproba chiar în următoarea şedinţă de Guvern un memorandum privind modificarea legislaţiei referitoare la… Mai mult

Stiri

Ford va investi 200 mil. euro la Craiova, în producția unui al doilea model

Vladimir Ionescu

Ford va produce un al doilea model în uzina sa din Craiova, pentru care va investi în plus 200 de milioane de euro.  Totatul investițiilor se va… Mai mult

Europa

Italia / Avocatul Giuseppe Conte, propus premier de coaliția populistă

Iulian Soare

Avocatul Giuseppe Conte, un nou venit în politică, este persoana propusă, de formațiunile  populiste Mişcarea Cinci Stele şi Liga Nordului, pentru postul de premier al… Mai mult

Stiri

Dosarul Revoluției / Procurorii au extins ancheta în cazul lui Ion Iliescu

Vladimir Ionescu

Procurorii au extins ancheta în cazul lui Ion Iliescu – acesta era deja acuzat de infracțiuni contra umanității comise în perioada 27-31 decembrie 1989, însă… Mai mult

Stiri

Procurorul – șef al DNA Ploiești – urmărit penal pentru falsificarea unor liste cu martori

Vladimir Ionescu

Lucian Onea (foto), şeful Direcţiei Naţionale Anticorupţiei Ploieşti, a fost pus marți sub urmărire penală într-un dosar deschis ca urmare a unei plângeri penale formulate… Mai mult

Stiri

Competiția fiscală se întețește, România are nevoie și de alte atuuri – analiză Deloitte Romania

Victor Bratu

Opt state membre ale Uniunii Europene (UE) au redus cotele de impozit pe profiturile companiilor începând din 2017, cu scopul de a deveni mai competitive… Mai mult