Stat tot mai slab, cu obligații tot mai mari: Microexcedentul bugetar de moment explicat pe scurt

de Marin Pana | 28.3.2017 .

Bugetul general consolidat a încheiat primele două luni din anul 2017 cu un microexcedent de 0,05% din PIB-ul estimat pentru anul în curs, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, veniturile publice au scăzut cu aproape 500 de milioane de euro iar cheltuielile au fost diminuate cu circa 100 de milioane de euro.

Dacă se selectează cele mai importante componente ale veniturilor bugetare, se poate vedea sintetic efectul politicilor economice prezentate în campania electorală şi implementate ulterior, unde combinaţia menită să stimuleze creşterea economică, de reducere a TVA concomitent cu creşterea veniturilor, a dat deja următorul rezultat:

Desigur, se poate pune problema la ce mai foloseşte creşterea economică, din perspectiva societăţii, dacă ea aduce mai puţini bani la bugetbani care ar fi foarte necesari pentru asigurarea unor servicii sociale dar şi pentru investiţiile care să transfere durabil şi sustenabil costurile de producţe dinspre compensarea neajunsurilor cu infrastructura către compensarea decalajelor salariale faţă de Occident.

Stat tot mai slab, cu obligaţii tot mai mari

Pentru a sesiza dispunerea excedentelor şi deficitelor în bugetul general consolidat, am făcut o selecţie sugestivă de sumă nulă în execuţie a principalelor componente ale acestuia. Atenţie mare, însă, la ponderea veniturilor bugetului de stat în totalul finanţelor publice, care a coborât la mai puţin de 40%, în timp ce cheltuielile trec de 50%.

Mai pe româneşte, avem de-a face cu un stat tot mai slab ca forţă financiară, care îşi asumă (pe bază de deficite nesustenabile în timp) obligaţii tot mai mari. Deşi datele arată clar că nu şi le poate permite, nici măcar în condiţii de creştere economică robustă ( oare ce vom face atunci când vom intra, inevitabil, în recesiune ?).

Două treimi din deficitul deja foarte mare al bugetului de stat s-au dus în prima şesime a anului în curs pentru susţinerea bugetului asigurărilor sociale, care nu se poate susţine din fondurile colectate cu această destinaţie, dar trebuie să fi echilibrat prin lege. Aici, am putea veni şi cu o interpretare a legii potrivit căreia echilibrarea să se facă TRANSPARENT, prin nivelul contribuţiilor, şi nu OPAC, prin subvenţii venite din banii pe care, de fapt, bugetul de stat nu îi are.

Situaţia se repetă pe o scară mai mică la fondul naţional de asigurări de sănătate. Care nu trebuie echilibrat prin lege şi atunci merge să figureze per total şi cu un stupefiant plus de aproape 300 de milioane de lei deşi lipsurile din sistemul sanitar (lipsa unor medicamente critice pentru supravieţuire sau a vaccinurilor care expune o generaţie întreagă la pericolul de a cotracta boli grave) sunt evidente.

Dacă se adaugă şi bizarul excedent de la bugetul asigurărilor pentru şomaj (familiile de şomeri au cel mai ridicat risc de sărăcie şi excluziune socială), unde gradul de acoperire a cheltuielilor cu veniturile colectate a ajuns la 215% (!), obţinem, doar din sumele excedentare la sănătate şi şomaj, mai mult decât întregul excedent bugetar social-democrat, ceea ce ar trebui să constituie o contradicţie în termeni.

Salarii şi pensii în loc de investiţii

O selecţie a cheltuielilor efectuate în primele două luni ale anului arată şi efectele filosofiei de creştere a salariilor bugetarilor ( cea deja efectuată, nu cea care urmează !), în acelaşi timp cu majorarea pensiilor şi a unor beneficii sociale (desigur, cele deja efectuate şi nu cele care urmează !!). Pe scurt, nu s-au mai făcut o serie de investiţii  pentru viitor pentru a trimite bani în consumul din prezent.

Interesant, bugetarii şi beneficiarii de asistenţă socială şi-au împărţit câştigul rezultat după alegeri fifty-fifty (1,24 miliarde lei fiecare categorie) în termeni nominali, dar find mai aproape de sediul puterii, primii au marcat o creştere procentuală cu peste 40% mai mare. Revanşa în această cursă iresponsabilă a majorărilor va veni la mijlocul anului, când pensiile se vor mai majora (să vedem de unde) cu încă 9%.

Publicat la data de 28.3.2017 .

3 comentarii

  1. Cristache Mihai
    29.3.2017, 5:30 am

    1. Analiza Superficiala si tendentioasa.
    2. In primul tabel sunt comparati anii 2015 si 2016 cand de fapr sunt anii 2016 si 2017.
    3. Nu spuneti nimic de faptul ca aproape doua luni Romania nu a avut buget atat la nivel central cat si la nivel local si care au fost efectele acestei situatii.
    4. La proiectele cu finantare externa nerambursabila nu precizati ca in 2016 valorile realizate au fost urmare a proiectelor desfasurate de guvernul anterior ( de fapt decontari de proiecte finantate din exercitiul bugetar UE incheiat in 2013 ).
    5.Fiind specialist in economie stiti bine ca o analiza aprofundata se poate face doar dupa cca 6 luni ( inertia unui sistem economic ). In acest moment pot fi facute constatari si mai putin emiterea unor judecati de valoare.

    In final un sfat : Nu calcati pe urmele D-lui Ionut Dumitru. Pastrati-va rigoarea profesionala.

    • cititor9
      3.4.2017, 1:39 pm

      3.Unde e relevanta bugetului neaprobat in veniturile realizate de catre stat? Oricum, bugetul a intarziat din culpa exclusiva a celor care l-au facut.
      4.In 2016 banii de la UE au intrat pe proiecte incepute de guverul Boc – vezi infrastructura. Lipsa banilor de la UE in 2017 e tocmai lipsa proiectelor generata de guvernul Ponta si mai apoi de Ciolos. Acele autoritati de management nu au fost acreditate nici de Ponta, nici de Ciolos si nici in cele 3 luni de Grindeanu, desi exercitiul financiar a inceput in 2015.
      6.Nu cred ca si-a propus nimeni o analiza aprofundata, vedem evident doar tendinte. Nu prea bune, din pacate.

  2. hm
    29.3.2017, 7:25 am

    Pai daca in ianuarie a fost scadere de 5.7% la venituri si per total in primele doua luni e scadere de doar 1.4%, am calculat si mi-a iesit ca in februarie a fost o crestere de 4.5%. Pe cifre absolute, nu pe aritmetica cu procente.
    Mai exista aici si probleme de distorsiuni si sezonalitate. TVA a scazut de 2 ori in perioada comparata si impozitul pe venit o data. Mai trebuie sa luam in calcul si numarul de zile lucratoare, a fost 20 in ianuarie 2016 si tot 20 in ianuarie 2017, dar una din zilele libere a fost 24 ianuarie care nu sunt sigur cat de “libera” a fost in mai multe unitati. As specula ca au fost in realitate cam 20.3-20.5 zile lucratoare. Deh, o sa vina executia bugetara pe martie si o sa avem diferenta de zile lucratoare pe februarie, de la 21 la 20. O sa vedem.
    Oricat mi-as dori eu ca P$D sa crape si sa dea cu bugetul de gard, inca nu e scapat total de sub control. Senzatia mea este ca “o mana invizibila” (sic) face eforturi sustinute ca sa tina bugetul in frau si mai multe maini foarte vizibile fac tot posibilul sa il dea de gard.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Costurile RĂMASE DE PLATĂ ale împrumutului de stabilizare macroeconomică din 2009. Poate învăţăm ceva din greşelile trecutului

România va trebui să aloce anul acesta 0,71% din PIB pentru achitarea obligaţiilor aferente pachetului de asistență externă contractat în 2009 prin acordul cu...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cifrele care să ne trezească / Cât de mult contează mărimea: Ce fac Cehia, Polonia, Ungaria cu creșterea lor economică mică

România a bifat la finele primului trimestru din 2017 nu doar cea mai mare creştere economică dintre ţările UE ( 5,7% brut şi 5,6%...Citeste mai departe »

Marin Pana

Marile probleme ale unei creșteri mari. Alles gute? Oh, Nein!

Creşterea economică de 5,7% brut şi 5,6% ajustat sunt cifrele comunicate de INS care au făcut guvernanţii să desfacă mediatic şampania sucesului timpuriu, după...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cu pixul pe cea mai mare modificare de estimare din toate timpurile: Creşterile salariale – de unde nu-i, nici Dumnezeu nu ar trebui să ceară

Prognoza de primăvară 2017 a Comisiei Naţionale de profil, aflată în subordinea Guvernului, a reevaluat de la simplu la dublu creşterea salariului real pentru...Citeste mai departe »

Marin Pana

Un indicator esențial în (mare) suferință: Observații și soluții la procentul angajaților cu muncă temporară

România mai bifează un indicator la care suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană, respectiv procentajul angajaţilor care prestează o muncă temporară. Nivelul de...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5573 lei
4.0641 lei
5.2287 lei

OPINII & EDITORIAL

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / După alegerile germane, începe reforma UE. Riscuri și oportunități pentru România. Să grăbim anunțarea datei pentru trecerea la Euro!

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După primăvara electorală cu Happy End din Europa, Berlinul și Parisul au convenit recent, practic a doua zi după instalarea noului președinte...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Noile fracturi europene – locuri de muncă mai multe sau mai bune?

Radu Crăciun

In ultimul deceniu, piata muncii din Uniunea Europeana a fost o oglindire destul de exacta a realizarilor si esecurilor UE. In aceeasi masura in...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Lecțiile alegerilor franceze. Eșecul partidelor, nevoia unei noi generații de lideri, cum poate fi învins extremismul, supraviețuirea Uniunii Europene

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 66%-34% este mai mult decât scorul electoral între candidații Emmanuel Macron și Marine Le Pen, este reflectarea în sinteză a unei realități...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Deficitul bugetar între legitățile economice, nevoile sociale și matematica elementară

Dan Bădin

Agenda publică este dominată în ultima vreme de discuțiile despre impozite, salarii și buget. Relaxarea fiscală, urmată de o majorare substanțială a cheltuielilor, a...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

Care e treaba cu disputa privind banii din pilonul II

Marin Pana

Aproape 7 milioane de români au acumulat până acum circa 7 miliarde de lei în cadrul aşa-numitului pilon II al sistemului de pensii, respectiv...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Zona euro – iluzii europene, iluzii românești

Radu Crăciun

Privind in trecut, inca refuz sa cred ca un proiect de complexitatea zonei euro a fost demarat ca un proiect politic. Adica, un proiect...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Start-up nation: un mare viciu de construcție

Andreea Paul

Cel mai mare viciu de construcție al programului START-UP NATION este acordarea fondurilor de la stat antreprenorilor debutanți în proporție de 100%, fără contribuții...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problema (mare, foarte mare) a Serviciilor secrete: Rezolvați-o odată!

Cristian Grosu

Problema Serviciilor secrete în România Nu ține doar de drepturile omului – așa cum știm/credem că se petrece în democrațiile consolidate, ci e una...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Trump-Merkel: O întâlnire transatlantică ratată şi o ridicolă „factură” a unei „datorii” care schimbă paradigma de securitate a Europei

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Zilele trecute, întâlnirea şefilor executivelor din cele mai importante două puteri ale lumii occidentale, Statele Unite şi Germania, ne-a lăsat un gust...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Țoapele și viermii: Scandalul de la Podul Constanța și gradul său de multiplicare

E o problemă pe care o ignorăm zilnic: cea de atitudine. În business, în relația cu administrația, în viața de zi cu zi. Până...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română
<
cheap ray ban sunglasses outlet cheap oakley outlet sale cheap Ray Ban sunglasses online cheap Ray Ban sunglasses outlet uk Cheap Ray Bans Outlet cheap ray bans sale cheap ray ban glasses Ray ban sunglasses for cheap cheap ray ban sunglasses cheap ray ban glasses outlet cheap ray ban glasses cheap oakley sunglasses outlet Wholesale oakley sunglasses cheap oakley sunglasses online occhiali da sole ray ban clubmaster oakley Italia ray ban italia
fake id california fake id online maker texas id best state for fake id fake id review illinois fake id fake id usa reddit fake id how to get a fake id how to get a fake id buy usa fake id buy fake id fake school id connecticut fake id cheap fake id best fake id fake id maker fake id god fake id website Fake id generator Fake id Fake id maker reddit fake id/ how to make fake id fake drivers license/ best fake id