Stat tot mai slab, cu obligații tot mai mari: Microexcedentul bugetar de moment explicat pe scurt

de Marin Pana | 28.3.2017 .

Bugetul general consolidat a încheiat primele două luni din anul 2017 cu un microexcedent de 0,05% din PIB-ul estimat pentru anul în curs, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, veniturile publice au scăzut cu aproape 500 de milioane de euro iar cheltuielile au fost diminuate cu circa 100 de milioane de euro.

Dacă se selectează cele mai importante componente ale veniturilor bugetare, se poate vedea sintetic efectul politicilor economice prezentate în campania electorală şi implementate ulterior, unde combinaţia menită să stimuleze creşterea economică, de reducere a TVA concomitent cu creşterea veniturilor, a dat deja următorul rezultat:

Desigur, se poate pune problema la ce mai foloseşte creşterea economică, din perspectiva societăţii, dacă ea aduce mai puţini bani la bugetbani care ar fi foarte necesari pentru asigurarea unor servicii sociale dar şi pentru investiţiile care să transfere durabil şi sustenabil costurile de producţe dinspre compensarea neajunsurilor cu infrastructura către compensarea decalajelor salariale faţă de Occident.

Stat tot mai slab, cu obligaţii tot mai mari

Pentru a sesiza dispunerea excedentelor şi deficitelor în bugetul general consolidat, am făcut o selecţie sugestivă de sumă nulă în execuţie a principalelor componente ale acestuia. Atenţie mare, însă, la ponderea veniturilor bugetului de stat în totalul finanţelor publice, care a coborât la mai puţin de 40%, în timp ce cheltuielile trec de 50%.

Mai pe româneşte, avem de-a face cu un stat tot mai slab ca forţă financiară, care îşi asumă (pe bază de deficite nesustenabile în timp) obligaţii tot mai mari. Deşi datele arată clar că nu şi le poate permite, nici măcar în condiţii de creştere economică robustă ( oare ce vom face atunci când vom intra, inevitabil, în recesiune ?).

Două treimi din deficitul deja foarte mare al bugetului de stat s-au dus în prima şesime a anului în curs pentru susţinerea bugetului asigurărilor sociale, care nu se poate susţine din fondurile colectate cu această destinaţie, dar trebuie să fi echilibrat prin lege. Aici, am putea veni şi cu o interpretare a legii potrivit căreia echilibrarea să se facă TRANSPARENT, prin nivelul contribuţiilor, şi nu OPAC, prin subvenţii venite din banii pe care, de fapt, bugetul de stat nu îi are.

Situaţia se repetă pe o scară mai mică la fondul naţional de asigurări de sănătate. Care nu trebuie echilibrat prin lege şi atunci merge să figureze per total şi cu un stupefiant plus de aproape 300 de milioane de lei deşi lipsurile din sistemul sanitar (lipsa unor medicamente critice pentru supravieţuire sau a vaccinurilor care expune o generaţie întreagă la pericolul de a cotracta boli grave) sunt evidente.

Dacă se adaugă şi bizarul excedent de la bugetul asigurărilor pentru şomaj (familiile de şomeri au cel mai ridicat risc de sărăcie şi excluziune socială), unde gradul de acoperire a cheltuielilor cu veniturile colectate a ajuns la 215% (!), obţinem, doar din sumele excedentare la sănătate şi şomaj, mai mult decât întregul excedent bugetar social-democrat, ceea ce ar trebui să constituie o contradicţie în termeni.

Salarii şi pensii în loc de investiţii

O selecţie a cheltuielilor efectuate în primele două luni ale anului arată şi efectele filosofiei de creştere a salariilor bugetarilor ( cea deja efectuată, nu cea care urmează !), în acelaşi timp cu majorarea pensiilor şi a unor beneficii sociale (desigur, cele deja efectuate şi nu cele care urmează !!). Pe scurt, nu s-au mai făcut o serie de investiţii  pentru viitor pentru a trimite bani în consumul din prezent.

Interesant, bugetarii şi beneficiarii de asistenţă socială şi-au împărţit câştigul rezultat după alegeri fifty-fifty (1,24 miliarde lei fiecare categorie) în termeni nominali, dar find mai aproape de sediul puterii, primii au marcat o creştere procentuală cu peste 40% mai mare. Revanşa în această cursă iresponsabilă a majorărilor va veni la mijlocul anului, când pensiile se vor mai majora (să vedem de unde) cu încă 9%.

Publicat la data de 28.3.2017 .

3 comentarii

  1. Cristache Mihai
    29.3.2017, 5:30 am

    1. Analiza Superficiala si tendentioasa.
    2. In primul tabel sunt comparati anii 2015 si 2016 cand de fapr sunt anii 2016 si 2017.
    3. Nu spuneti nimic de faptul ca aproape doua luni Romania nu a avut buget atat la nivel central cat si la nivel local si care au fost efectele acestei situatii.
    4. La proiectele cu finantare externa nerambursabila nu precizati ca in 2016 valorile realizate au fost urmare a proiectelor desfasurate de guvernul anterior ( de fapt decontari de proiecte finantate din exercitiul bugetar UE incheiat in 2013 ).
    5.Fiind specialist in economie stiti bine ca o analiza aprofundata se poate face doar dupa cca 6 luni ( inertia unui sistem economic ). In acest moment pot fi facute constatari si mai putin emiterea unor judecati de valoare.

    In final un sfat : Nu calcati pe urmele D-lui Ionut Dumitru. Pastrati-va rigoarea profesionala.

    • cititor9
      3.4.2017, 1:39 pm

      3.Unde e relevanta bugetului neaprobat in veniturile realizate de catre stat? Oricum, bugetul a intarziat din culpa exclusiva a celor care l-au facut.
      4.In 2016 banii de la UE au intrat pe proiecte incepute de guverul Boc – vezi infrastructura. Lipsa banilor de la UE in 2017 e tocmai lipsa proiectelor generata de guvernul Ponta si mai apoi de Ciolos. Acele autoritati de management nu au fost acreditate nici de Ponta, nici de Ciolos si nici in cele 3 luni de Grindeanu, desi exercitiul financiar a inceput in 2015.
      6.Nu cred ca si-a propus nimeni o analiza aprofundata, vedem evident doar tendinte. Nu prea bune, din pacate.

  2. hm
    29.3.2017, 7:25 am

    Pai daca in ianuarie a fost scadere de 5.7% la venituri si per total in primele doua luni e scadere de doar 1.4%, am calculat si mi-a iesit ca in februarie a fost o crestere de 4.5%. Pe cifre absolute, nu pe aritmetica cu procente.
    Mai exista aici si probleme de distorsiuni si sezonalitate. TVA a scazut de 2 ori in perioada comparata si impozitul pe venit o data. Mai trebuie sa luam in calcul si numarul de zile lucratoare, a fost 20 in ianuarie 2016 si tot 20 in ianuarie 2017, dar una din zilele libere a fost 24 ianuarie care nu sunt sigur cat de “libera” a fost in mai multe unitati. As specula ca au fost in realitate cam 20.3-20.5 zile lucratoare. Deh, o sa vina executia bugetara pe martie si o sa avem diferenta de zile lucratoare pe februarie, de la 21 la 20. O sa vedem.
    Oricat mi-as dori eu ca P$D sa crape si sa dea cu bugetul de gard, inca nu e scapat total de sub control. Senzatia mea este ca “o mana invizibila” (sic) face eforturi sustinute ca sa tina bugetul in frau si mai multe maini foarte vizibile fac tot posibilul sa il dea de gard.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Cât de prost e distribuit costul salarial în România – țara cu cea mai mare creștere a costurilor cu munca în 2016

România conduce detașat în topul creșterii costurilor cu forța de muncă la nivelul statelor UE, potrivit datelor pentru 2016 publicate de Eurostat. Cu o...Citeste mai departe »

Marin Pana

O analiză chiar de la bază: Activele şi pasivele gospodăriilor româneşti, în context european

România ocupă ultimul loc între statele atât în ceea ce priveşte activele cât şi pasivele gospodăriilor populaţiei raportate la PIB, potrivit celor mai recente...Citeste mai departe »

Marin Pana

4 din cele 8 regiuni ale României – încadrate în baremul european de sărăcie. Bucureştiul figurează peste Madrid şi Berlin

Numărul regiunilor de dezvoltare cu care România intră în topul 20 al celor mai sărace zone din Uniunea Europeană a rămas la patru anul...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenţie la cursul de schimb! Influența asupra bugetului, politicii salariale și creșterii economice reale

Tot eşafodajul de indicatori previzionaţi de Comisia Naţională de Prognoză, aflată în subordinea Guvernului, se sprijină pe prezmuţia unei întăriri a cursului leului faţă...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenție la gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt. Excedent de cont curent după prima lună din 2017- explicaţii

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe prima lună a anului în curs din un excedent de 416 milioane euro, rezultat de...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5250 lei
4.1556 lei
5.3254 lei

OPINII & EDITORIAL

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Macron va fi Preşedintele Franţei, dar transformarea politicii în Europa continuă

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În absenţa unei „lebede negre” în următoarele două săptămâni, candidatul pro-european de centru, Emmanuel Macron, va fi ales pe 7 mai Preşedintele...Citeste mai departe »

Care e treaba cu disputa privind banii din pilonul II

Marin Pana

Aproape 7 milioane de români au acumulat până acum circa 7 miliarde de lei în cadrul aşa-numitului pilon II al sistemului de pensii, respectiv...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Cele două Turcii vor intra într-o lungă perioadă conflictuală. Dar este ceva și mai grav

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Rezultatul în sine al referendumului din Turcia nu este surprinzător. Eu m-aș fi așteptat la o diferență chiar mai mare decât 51,4%...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Zona euro – iluzii europene, iluzii românești

Radu Crăciun

Privind in trecut, inca refuz sa cred ca un proiect de complexitatea zonei euro a fost demarat ca un proiect politic. Adica, un proiect...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Start-up nation: un mare viciu de construcție

Andreea Paul

Cel mai mare viciu de construcție al programului START-UP NATION este acordarea fondurilor de la stat antreprenorilor debutanți în proporție de 100%, fără contribuții...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problema (mare, foarte mare) a Serviciilor secrete: Rezolvați-o odată!

Cristian Grosu

Problema Serviciilor secrete în România Nu ține doar de drepturile omului – așa cum știm/credem că se petrece în democrațiile consolidate, ci e una...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Trump-Merkel: O întâlnire transatlantică ratată şi o ridicolă „factură” a unei „datorii” care schimbă paradigma de securitate a Europei

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Zilele trecute, întâlnirea şefilor executivelor din cele mai importante două puteri ale lumii occidentale, Statele Unite şi Germania, ne-a lăsat un gust...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Din miezul noii faze istorice a (de)capitalizării României: Fenomenul ”Cocotierul” și efectul ”Bombonica”

Cristian Grosu

La ora la care scriu aceste rânduri, sistemul judiciar din România tocmai turnează încă un episod penibil, dintr-un șir tot mai lung de episoade...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română