vineri

29 martie, 2024

27 august, 2018

Potrivit datelor actualizate la începutul acestei luni de Eurostat, România s-a menţinut pe primul loc între statele UE în privinţa ponderii angajaţilor care se zbat în sărăcie, potrivit clasificării internaţionale.

Cu 18,9%, ne-am plasat cu mult peste celelalte două ţări de pe podium, Grecia (14,1%) şi Spania (13,1%) şi la mare distanţă de ţara cu cel mai scăzut PIB/locuitor din Uniune, Bulgaria (11,4%).


Ca definiţie tehnică, este vorba despre persoanele cu vârsta de cel puţin 18 ani care, deşi lucrează, au un venit disponibil echivalent sub linia de sărăcie de 60% din valoarea mediană a venitului disponibil echivalent la nivel naţional (după luarea în considerare a transferurilor sociale).

Indicatorul constituie referinţa pentru statisticile europene pentru venit, incluziune socială şi condiţii de viaţă EU – SILC (potrivit abrevierii din limba engleză).

Clasamentul european în materie cu cele mai recente valori disponibile ale ponderii săracilor care lucrează (evident, cu forme legale şi înregistraţi potrivit reglementărilor în vigoare, referinţa fiind cel puţin anul 2016) arată după cum urmează:


Se poate observa că, peste media europeană, apar (cu excepţia Luxemburgului, unde a fi sărac este o noţiune care are cu totul alte conotaţii decât la noi) ţări din sudul şi estul continentului. Ceea ce ar trebui să ne spună ceva în privinţa modului în care sunt aşezate lucrurile în societăţile care mai performante.

Referinţa succesului economic, Germania, apare imediat sub media UE, cu o particularitate inedită. Contrar marii majorităţi a statelor europene, rata de sărăcie a angajţilor de acolo este semnificativ mai mare în rândul femeilor decât în rândul bărbaţilor. Adică exact pe dos decât la noi, unde diferenţa trece de şase procente în defavoarea bărbaţilor.

Dintre colegele noastre de bloc estic, în Ungaria şi Cehia, situaţia este oarecum similară cu cea din Germania, cu valori ceva mai mari la femei decât la bărbaţi iar diferenţele se menţin relativ reduse în majoritatea statelor dezvoltate, indiferent de nivelul total al sărăciei, ceea ce ar trebui analizat ceva mai atent.

Evoluţia sărăciei angajaţilor de la intrarea în UE

În ce priveşte evoluţia ratei angajaţilor săraci din România în decursul anilor, există o veste bună şi una proastă. Vestea bună este că am ajuns să înregistrăm cea mai mică valoare din 2007 încoace, după ce trendul favorabil consemnat din 2014 încoace s-a întărit.

Vestea proastă este că diferenţa faţă de situaţia din urmă cu zece ani este neglijabilă, după ce, pe fondul crizei economice, aderarea nu a redus acest indicator, ci, dimpotrivă.

De reţinut, ponderea maximă a sărăcilor din rândul angajaţilor a fost atinsă exact în anul 2014, cel în care am ieşit din criza economică odată cu revenirea PIB la nivelul din 2008. Ceea ce este foarte sugestiv în privinţa celor pe spatele cărora s-a făcut relansarea economiei şi confirmă aplecarea spre un sistem bizar de stânga – dreapta, în care se stimulează afacerile şi se acordă beneficii sociale, dar nu prea e bine să fii prins la mijloc.

Dacă se face şi corelarea cu poziţia de lider european al ponderii copiilor săraci, rezultă că cea mai nefericită combinaţie este să te angajezi în ţară pe un salariu relativ mic şi să aduci pe lume urmaşi. Care, nefiind (votanţi) deductibili la impozitare decât în foarte mică măsură în raport cu salariaţii şi pensionarii, reduc drastic nivelul de trai al celor care trebuie să îi susţină.

Este şi motivul pentru care munca (în ţară) nu reprezintă un deziderat. Pur şi simplu, cine munceşte cinstit într-o activitate oarecare nu prea are timp să facă suficienţi bani şi nu are o minimă garanţie că va fi ajutat de societatea căreia îi oferă şi viitori susţinători ai sistemului de pensii.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: