Analiză

Veniturile bugetare, minim istoric – sub două treimi din media UE ca pondere în PIB. Trend în scădere şi valori reduse pe toată linia

România s-a plasat în 2017 pe penultimul loc între statele membre UE la ponderea veniturilor bugetare în PIB, potrivit datelor Eurostat. Cu doar 25,8%, ţara… Mai mult

02.12.2018

Chestiunea

Responsabilitatea fiscal-bugetară în epoca Marii Uniri: O filosofie și mai multe cifre

Consiliul Superior Economic al României publica, în vara anului 1939, o serie de studii realizate de referenți ai Oficiului de Studii al Consiliului – în… Mai mult

30.11.2018

La obiect

PIB-ul României şi Marea Unire

În urma Marii Uniri din 1918, Produsul Intern Brut al României a crescut cu aproape 63%, de la 8,83 miliarde dolari, media perioadei 1911 –… Mai mult

30.11.2018

Chestiunea

Acord spectaculos pentru asfaltatori și juriști: Guvernul modifică legislația salarială într-o industrie de miliarde. Construcțiile

  O inedită și oarecum bizară decizie a luat joi, 29 noiembrie guvernul, referitoare la maniera în care gestionează salarizarea în economie: Angajaţii din sectorul… Mai mult

29.11.2018

Cronicile

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

de Marin Pana 20.9.2017

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi al sistemului naţional de pensii, fără a crea un scandal de proporţii. Alternativa vehiculată, aceea de a se putea opta pentru plasarea banilor proprii în pilonul unu în loc de pilonul doi ţine de absurd.

Practic, un salariat ar alege să contribuie la pensiile aflate acum în plată, în schimbul promisiunii că va primi undeva peste 20 sau 30 de ani, în schimbul lor, o pensie mai mare decât cea rezultată din plasamentele făcute de administratorii privaţi, ca un soi de randament superior menţionat impropriu de primul-ministru, care nu trebuia şi nici nu avea cum să fie luat ”ad literam”.

În primul-rând, tocmai pentru că statul şi-a dat seama că nu va putea susţine un nivel satisfăcător al pensiilor numai din contribuţiile celor aflaţi în activitate. După ieşirile timpurii la pensie pentru mascarea şomajului real, România a bătut toate recordurile cu raportul de 1 la 1 între salariaţi şi pensionari (de la 4 la 1 în urmă cu doar 27 de ani).

Raport care, pe scurt, asigură un punct de pensie de 45% din salariu doar dacă şi contribuţiile ar fi de 45%. Ceea ar pune pe butuci fondul de salarii şi competitivitatea, ori, tocmai de aceea s-a ajuns la varianta cu aplicarea pilonului doi. Suma venită pe baza pilonului unu urmând să scadă treptat ca pondere în veniturile celor ieşiţi din activitate şi să fie înlocuită treptat de banii proprii, aşa cum au fost înmulţiţi prin management privat.

În al doilea rând, încă nu au apărut procesele, absolut justificate, prin care statul să fie dat în judecată pentru tăierea pensiilor cu 15% (sună cunoscut, inclusiv ca deznodământ, nu ?). Asta deoarece încă nu a venit scadenţa ieşirii la pensie. Reamintim celor implicaţi (peste o treime din populaţia ţării), că 0,9% neplătiţi către fondul personal de pensie administrat privat în ultimii ani din cei 6% care trebuiau daţi conform legii, înseamnă exact 15%.

Rămâne să ne explice distinşii jurişti de la Curtea Constituţională de ce pensiile aflate în plată nu pot fi diminuate ( deşi ele rezultă ca urmare a înmulţirii unui punctaj – acela constituie adevăratul drept la pensie – şi valoarea stabilită prin bugetul anual apunctului de pensie) dar cele care vor fi plătite se pot diminua, cu ÎNCĂLCAREA DREPTULUI LA proprietate PRIVATĂ.

Prin 2040 sau 2050, cam toţi românii vor beneficia de pensii mai mici pentru s-au găsit două guverne prin anii 2015 şi 2016 să le naţionalizeze 15% din contribuţia la PROPRIA PENSIE. Asta nu contează doar pentru că nu s-au prins şi încă nu a venit vremea regretelor pentru că nu au luat poziţie la timpul cuvenit ?

În fine, în al treilea rând, nimeni nu poate garanta nivelul pensiilor de peste 20 sau 30 de ani pentru simplul motiv că nu are de unde să ştie câţi bani se vor mai strânge la bugetul ţării, cum va arăta ea atunci şi la ce nivel se va ajunge cu colectarea cea mai scăzută din Europa din penultimul PIB pe locuitor.

Există, însă, un factor de care ar trebui să ţinem seama în declaraţia privind posibilitatea de a opta între pilonul unu şi pilonul doi. Şi anume că, prin aşa-numitul randament superior la stat faţă de privat, se sugerează că ar fi o legătură esenţială între evoluţia economiei şi evoluţia pensiilor.

Din păcate, în prezent, după cum a confirmat şi decizia aberantă economic dar, probabil, acoperită legal a justiţiei române, pensiile trebuie plătite, cum spune englezul, „no matter what”. Păi dacă sunt decuplate de evoluţia economiei şi se dau după cum are chef un partid votat tocmai de cei care beneficiază de nişte bani pe care nu i-au muncit (nu că n-ar avea dreptul la o recompensare a efortului depus în activitate, pe bază de solidaritate socială) se poate ajunge oriunde. Inclusiv în Grecia, dacă ar fi să facem trimitere la datoria publică pe care o vor suporta copiii celor care plătesc acum CAS-uri pentru pensiile recent majorate cu 9%.

Prin 2030 (şi nu mai e chiar atât de mult până atunci), când „decreţeii” vor începe să treacă din câmpul muncii în câmpul pensiei, efectul va fi ca la volei sau ca la Radio Erevan. Adică enunţul cu randamentul echivalent mai mare la stat decât cel de la privat va fi adevărat, doar că primul va fi negativ iar al doilea pozitiv.

P.S. Atenţie mare la plasamentele făcute de firmele care administrează pilonul II în titluri de stat pe termen lung în lei. Randamentele arată bine în prezent doar dacă nu apare o devalorizare masivă a leului ( ce poate fi indusă, vicios, chiar de majorarea pensiilor actuale), moneda în care se va face la final răscumpărarea  lor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.9.2017

Un raspuns

  1. maria
    22.9.2017, 1:06 pm

    ca de obicei un articol foarte partinitor

Lăsați un comentariu


Stiri

Proiect de lege: Poliţiştii vor putea da amenzi pe baza înregistrărilor video trimise de participanţii la trafic

Vladimir Ionescu

Poliţiştii vor avea posibilitatea de a constata contravenţii pe baza unor înregistrări video realizate de participanţii la trafic, prevede un proiect de lege depus joi de… Mai mult

Stiri

Curtea de Apel a respins cererea de extrădare în Turcia a jurnalistului Kamil Demirkaya

Vladimir Ionescu

Curtea de Apel Bucureşti a respins, vineri, cererea autorităţilor turce de extrădare a jurnalistului Kamil Demirkaya de la publicaţia Zaman România, informează Agerpres. Decizia a… Mai mult

Stiri

Trei spitale din Capitală vor fi relocate

Vladimir Ionescu

Spitalele şi maternităţile din Bucureşti care nu mai corespund cu standardele actuale vor fi relocate. Primele mutate vor fi Maternitatea Giuleşti, Institutul Cantacuzino şi Spitalul… Mai mult

Stiri

Opoziția a depus moțiunea de cenzură

Razvan Diaconu

Opoziția a depus la Parlament, vineri, moțiunea de cenzură împotriva Guvernului. Este pentru a doua oară, de la preluarea mandatului de premier, când Viorica Dăncilă… Mai mult

Stiri

Avocatul Poporului apără dreptul deținuților la viață intimă

Razvan Diaconu

Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională (CCR) în legătură cu un articol din Legea 254/2013 privind executarea pedepselor, care prevede posibilitatea suspendării dreptului deţinuţilor de… Mai mult

Stiri

Întâlnire Klaus Iohannis – Angela Merkel la Bruxelles. ”Suntem recunoscători pentru sprijinul Germaniei”

Razvan Diaconu

Germania va oferi României susținere deplină pe perioada exercitării Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, a transmis cancelarul Angela Merkel la întâlnirea avută joi cu… Mai mult

Stiri

Codul Fiscal va fi modificat din nou. Cele mai importante cinci măsuri

Vladimir Ionescu

O serie de modificări importante vor fi aduse Codului Fiscal, potrivit unei Ordonanţe de Urgenţă aflată în lucru în Comisia de buget-finanţe din cadrul Camerei… Mai mult