În primul trimestru al acestui an, pensia medie lunară s-a majorat cu 6,2% în termeni nominali și cu 5,1% în termeni reali față de aceeași perioadă a anului trecut. Creșteri peste medie au înregistrat pensiile anticipate ( +10,6% nominal și +9,5% real) și pensiile de urmaș (+7,9% nominal și 6,8% real, după ajustarea cu inflația anuală medie de 1,05%).
În schimb, datele comunicate de Institutul Național de Statistică arată că pensiile anticipate parțiale și pensiile de invaliditate s-au mărit cu doar 3,2% și, respectiv, 3,3%. Iar asta pe fondul diminuării numărului de beneficiari, în primul caz prin descurajarea ieșirii din activitate prin mijloace adimistrative și în cel de-al doilea ca urmare a controalelor întreprinse de autorități.
Cert este că după indexarea cu 3,75% pe anul 2014 a punctului de pensie, majorarea medie consemnată de INS a fost semnificativ mai mare. Chiar și în condițiile diminuării numărului de beneficiari cu aproximativ 1,2%, majorarea fondului necesar pentru plata pensiilor a fost de circa 5% și nu de 3,75%, cum s-ar fi părut la o estimare superficială.
Altfel spus, statul a trebuit să aloce mai mulți bani pentru plata pensiilor a mai puțini pensionari deoarece pensia medie a crescut cu 65% mai repede decât indexarea acordată de stat (6,2% față de 3,75%). Fenomen ce ar trebui avut în vedere, împreună cu tendința de creștere rapidă a pensionărilor anticipate ( deocamdată în stadiu incipient), segment pe care avem și cea mai mare pensie medie.
Raportul dintre pensia medie pentru limită de vârstă ( nu neapărat și vechime completă) și venitul salarial mediu net pe economie a crescut la 57,8% în trimestrul 1 2014 față de 57,2% în trimestrul 1 2013. Acest fapt indică o evoluție a redistribuirii dinspre salariați spre pensionari și o accentuare a deficitului primar al bugetului asigurărilor sociale.
De reținut că numărul celor care beneficiază de ajutor social de completare pentru a atinge nivelul de venituri de 350 lei pe lună ( așa-zisa ”pensie socială”) a scăzut considerabil ( -14%), diminuarea fiind concentrată pe segmentul beneficiarilor proveniți din fostul sistem pentru agricultori (-25%).
Lăsând la o parte ”ieșirea pe cale naturală din sistem”, s-ar impune indexarea cuantumului acestui venitului minim.
De reținut că valorile prezentate nu includ, potrivit metodologiei oficiale, și pensiile speciale, care au valori mult mai mari decât cele ale pensionarilor ”de rând”. După cum nici valoarea medie a venitului salarial mediu net nu include firmele cu mai puțin de patru salariați, în schimb asimilează cu plata în numerar beneficiile de natură salarială cuantificate în contul retribuirii muncii.
În plus, pensia medie nu include facilitățile ”de natură pensională” de care beneficiază cetățenii seniori.
Așadar, valoarea de circa 60% a raportului dintre pensia pentru limită de vârstă și salariu, așa cum apare el în primă instanță, fără ajustările menționate, este semnificativ subevaluată. Dacă se mai face trimitere și la situația normală a vechimii integrale, atunci acest raport trece probabil de 70% ( în iunie 2010, ultima lună în care au fost furnizate date oficiale pentru pensionarii ”adevărați ”, care au și vârsta legală și vechimea integrală, raportul dintre pensie și salariu era de 71,5%).
În tot acest tablou statistic, lipsește un element esențial, care ar trebui urmărit strict de autorități: numărul pensionarilor care lucrează. Unii dintre aceștia obțin venituri chiar mai mari din salarii decât din pensii și, în destul de multe cazuri, nu au nici vârsta legală de pensionare. De aceea, încadrarea lor rămâne discutabilă, iar raportul real dintre salariați și pensionari ar trebui reevaluat.
Una peste alta, ar fi necesară stimularea muncii și descurajarea obținerii de beneficii sociale la limita prevederilor legale (vezi pensia anticipată cumulată deseori cu salariul) , inclusiv prin fiscalizarea pe baza veniturilor totale obținute de o persoană și nu în funcție de sursa de proveniență, pensie sau salariu. Iar politica de protecție socială ar trebui să se facă strict după venitul pe persoană și nu după alte criterii.
