Pe fondul scăderii prețurilor, avem diferențe mari între inflația de uz intern și cea de uz extern. Cum facem ?

de Marin Pana | 11.9.2014 .

Dacă raportarea se face pentru ultimele 12 luni, respectiv față de august 2013, valorile IPC și IAPC diferă din nou destul de mult. IPC (Indicele Preţurilor de Consum) a fost de 0,84%, în timp ce IAPC (Indicele Armonizat al Preţurilor de Consum) a fost mai mare cu aproape o jumătate de punct procentual (1,33%).

Așadar: în primul caz avem de-a face cu o ieftinire generală de șapte ori mai mică în termeni europeni decât în termeni naționali, iar în cel de al doilea inflația (deși foarte redusă ca nivel absolut și poate tocmai din această cauză) apare cu aproape 60% mai mare dacă se apelează la clasificarea europeană a mărfurilor și serviciilor pe 12 categorii decât în varianta simplă națională cu 3 categorii.

Ce-i drept, dacă se urmărește fenomenul în timp, pe parcursul celor ultimelor 12 luni prin intermediul valorilor medii ale inflației anuale, diferența dintre IPC și IAPC se reduce considerabil, de la 1,2% la 1,3%. Or, acesta este indicatorul urmărit pentru încadrarea în criteriile de la Maastricht (un plus de cel mult 1,5% față de cele trei state membre cu cele mai bune performanțe în materie de stabilitatea prețurilor, excluse fiind cele aflate în situații speciale – pentru moment Bulgaria, Grecia și Cipru) iar criteriul este îndeplinit.

Cert este că ar fi util să facem puțină ordine și să întreprindem ceva muncă de educație a populației în materie de creștere a prețurilor, pentru a nu lăsa loc unor interpretări care țin de interese de moment. Mai ales în perspectiva revenirii spre valori mai ridicate ale inflației, odată cu reluarea unei creșteri economice sustenabile și a tentativei de adoptare a euro pe termen mediu.

Altminteri, ne-am putea trezi în situații bizare, dar care ar putea apărea în practică. De pildă, IPC lunar ar putea fi negativ iar IAPC pozitiv și atunci ce se va spune, prețurile au scăzut pentru uz informațional intern dar au crescut pentru uz informațional extern ? Asta ne-ar mai lipsi. Doar de-abia am traversat revizuirea semnului de creștere economică din plus în minus pe primul trimestru, cu corolarul recesiunii tehnice.

Precizările statisticii oficiale

”Metodologia de calcul a IPC în România este armonizată cu metodologia utilizată de Oficiul de Statistică al Uniunii Europene (EUROSTAT) la nivel de clasificări, nomenclatoare, metode de eşantionare şi de calcul. Clasificarea COICOP (Clasificarea Consumului Individual pe Destinaţii) convenită de CEE/EUROSTAT/OECD asigură comparabilitatea indicilor la nivel european. Ultima versiune a acestei clasificări, adoptată în iulie 1999, este structurată pe 12 diviziuni detaliate în 39 grupe şi 93 clase de mărfuri şi servicii şi este utilizată din ianuarie 2000.

Indicii armonizaţi ai preţurilor de consum pe grupe de mărfuri şi servicii conform clasificării COICOP rezultă prin regruparea sortimentelor şi a posturilor cuprinse în nomenclatorul privind calculul indicelui preţurilor de consum la nivel naţional în structura şi conţinutul prevăzut în COICOP.

Din anul 2012 a intrat în vigoare Regulamentul CE 1114/2010 privind standardele minime pentru calitatea ponderilor indicilor armonizaţi ai preţurilor de consum. Implementarea regulamentului, pentru anul 2014, înseamnă utilizarea datelor privind cheltuiala monetară de consum final al gospodăriilor din conturile naţionale aferente anului 2012 şi a cheltuielilor din Ancheta Bugetelor de Familie 2012 pentru calculul ponderilor indicilor armonizaţi. Ponderile astfel calculate sunt apoi actualizate la preţurile lunii decembrie 2013.”

Foarte posibil ca diferențele dintre cele două metodologii, ambele corecte și recunoscute ca atare de Eurostat, să se atenueze în timp, dar nu este și obligatoriu să se întâmple așa, mai ales că noi avem o structură de consum destul de diferită față de media europeană, care nu prea corespunde între Ancheta Bugetelor de Familie și ceea ce rezultă din analiza conturilor naționale.

În plus, nu am terminat șocurile induse de modificarea generală a TVA. Sau, selectiv orientată inevitabil spre alimente, dar în trepte, după cum se va stabili suportabilitatea la nivel bugetar. Mai ales că ponderile din consum, presupus stabile și utilizate cu un decalaj de doi ani în urmă, ar putea evolua în practică ceva mai repede.

Pentru final, am păstrat o întrebare: ce să înțelegem, dacă cineva a avut o creștere a veniturilor de 1,1% în perioada august 2013 – august 2014, acel cineva a înregistrat simultan o creștere a puterii de cumpărare de 0,258% în varianta locală și o scădere de 0,227% în varianta comunicată la Bruxelles ? Doar nu avem și venituri diferite, după metodologii distincte.

Publicat la data de 11.9.2014 .

Lasa un comentariu


Eurobarometru / Românii – cei mai favorabili adoptării euro

Cel mai recent Eurobarometru al Comisiei Europene arată că românii sunt cei mai favorabili adoptării euro dintre toate națiunile rămase deocamdată în afara Eurozonei....Citeste mai departe »

România în contextul UE – deficit, datorie publică și repartizarea cheltuielilor

Date complete pe 2013 – pentru a putea evalua cum se gestionează România în comparație cu alte state din UE : deficitul public a...Citeste mai departe »

Inflația anuală – stabilizată spre limita de jos a intervalului țintit de BNR

Potrivit datelor oficiale comunicate de Institutul Național de Statistică, prețurile au crescut în luna octombrie 2014 cu 0,19% față de luna anterioară dacă luăm...Citeste mai departe »

Estimarea de inflație – scădere rapidă spre încadrarea în Maastricht și stabilizare. Motive și efecte

Pe parcursul acestui an, estimările prvind inflația pe 2014 și 2015 au coborât rapid, ajungând în prezent la 1,5% pentru anul în curs și...Citeste mai departe »

BNR: Subsidiarele din România ale băncilor testate de BCE au capitalizare suficientă

Subsidiarele din România ale băncilor europene care au fost supuse testelor de stres derulate de Banca Centrală Europeană (BCE) în colaborare cu Autoritatea Bancară...Citeste mai departe »

Documente / 25 de bănci au picat testele de stres ale BCE și EBA. Rezultatele complete ale evaluărilor. Capitalizare, termene, soluții.

25 de bănci din euroland, dintre care 5 care activează şi în România, nu au reuşit să treacă testul de stres al Băncii Central...Citeste mai departe »

Aproape 80% dintre polonezi nu susţin adoptarea monedei euro

Mai mult de 76% dintre polonezi se opun adoptării monedei euro, o arată un sondaj făcut public marţi. Preşedintele Bronislaw Komorowski crede că Polonia...Citeste mai departe »

Statele zonei euro şi-au trimis bugetele la analiza Comisiei Europene. Planuri și fricțiuni cu Italia și Franța

Comisia Europeană începe de miercuri analiza oficială a bugetelor statelor din zona euro. 15 octombrie a fost data limită până la care statele care...Citeste mai departe »

BCE lansează programul de credite ieftine adresat băncilor europene

Banca Centrală Europeană (BCE) va începe, joi, să acorde credite ieftine băncilor din zona euro. Potrivit Financial Times, programul de împrumuturi prin care băncile...Citeste mai departe »

Pe fondul scăderii prețurilor, avem diferențe mari între inflația de uz intern și cea de uz extern. Cum facem ?

Dacă raportarea se face pentru ultimele 12 luni, respectiv față de august 2013, valorile IPC și IAPC diferă din nou destul de mult. IPC...Citeste mai departe »

Mugur Isărescu cere o lege pentru ca aderarea la euro să fie ferită de politicile electorale

Guvernatorul Mugur Isărescu consideră că România îndeplineşte toate criteriile de aderare la euro, dar ţinta convenită politic, de 1 ianuarie 2019, ar trebui cuprinsă...Citeste mai departe »

Titlurile de stat – variantă de plasament în perspectiva trecerii la euro

Randamentele plasamentelor pe termen mediu și lung (de la cinci ani în sus) în titluri de stat au ajuns la circa 4% – 5%,...Citeste mai departe »

Eurostat: Datoria guvernamentală raportată la PIB- România şi celelalte state din UE

România a înregistrat în primul trimestru din 2014 o datorie guvernamentală de 39,1% din PIB, a cincea cea mai scăzută procentual din UE. Potrivit...Citeste mai departe »

Aderarea la euro/ Mugur Isărescu: “Criteriile nominale nu pot fi atinse fără stabilitatea financiară şi competitivitate ridicată”

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat joi că la nivel politic există consens că aderarea României la euro ar putea avea loc în 2019...Citeste mai departe »

Studiu Erste: Anul 2019, avansat de guvern pentru adoptarea euro – ”foarte ambiţios”, mai realist un termen după 2021

Obiectivul României de a adera la zona euro în 2019 este “foarte ambiţios”, însă o dată realistă ar fi după 2021, potrivit experţilor Erste...Citeste mai departe »

Data țintă de adoptare a euro stabilită de guvern: 1 ianuarie 2019. Reacţia Guvernatorului BNR

Obiectivul de adoptarea monedei unice europene în 2018 – 2019 nu este în afara realităţii, dar are nevoie de un consens politic puternic şi...Citeste mai departe »

Aderarea la Eurozonă, în viziunile lui Daniel Dăianu și Valentin Lazea: ”Cât mai repede” vs. ”Cifrele arată că peste vreo 10 ani”

România ar trebui să grăbească procesul de aderare la euro și, împreună cu Bulgaria să adere cât mai rapid la spațiul Schengen având în...Citeste mai departe »

Inflația din România – între mit și realitate: Prețurile românești în contextul statelor UE

Inflația anuală consemnată în România pentru 2013 după metodologia unică europeană a fost de 1,3%, sub valoarea de 1,55% anunțată conform metodologiei naționale de...Citeste mai departe »

Mugur Isărescu: PIB-ul pe locuitor ne ține departe de aderarea la euro

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că România are nevoie de încă zece ani pentru a ajunge la 60% din media UE a PIB/locuitor,...Citeste mai departe »

Economistul-şef Raiffeisen: România are nevoie de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro potrivit convergenţei reale

România are nevoie de o perioadă de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro din perspectiva convergenţei reale, însă din punct de vedere...Citeste mai departe »