Liderii grupurilor politice din Parlamentul European au stabilit ca în octombrie să fie adoptată o rezoluție privind respectarea statului de drept în România.
Anunțul a fost făcut joi, de europarlamentarul Siegfried Mureșan, pe Facebook:
Avem noutăți despre dezbaterea privind situația din România care va avea loc în Parlamentul European: dezbaterea în plen va avea loc în prima sesiune plenară din luna octombrie (1-4 octombrie).
Parlamentul European va adopta o rezoluție despre situatia din România în cea de-a doua sesiune plenară din luna octombrie (22-25 octombrie).
Prim-ministrul Guvernului României va fi invitat la dezbaterea de la începutul lunii octombrie.
Inițial, era prevăzută o simplă dezbatere pe acest subiect, însă, după cazul Ungariei, liderii de grupuri au ajuns la concluzia că nu este suficientă. Rezoluțiile nu au un caracter obligatoriu, însă documentul va fi un semnal puternic pentru România că ar putea deveni al treilea stat membru împotriva căruia se declanșează art. 7 din Tratatul UE, care poate duce chiar la suspendarea dreptului de vot în Consiliul European.
Polonia este prima țară împotriva căreia se folosește acest mecanism, inițiatorul demersului fiind Comisia Europeană.
Joi, Parlamentul European a aprobat o măsură similară pentru Ungaria, acuzată că a îndepărtat din funcții judecătorii independenți, a redus la tăcere presa liberă și a adoptat reglementări împotriva societății civile.
Premeirul maghuar, Viktor Orban, a sperat că va avea în Parlamentul European susținerea grupului popularilor, însă rezultatul votului – 448 pentru, 197 împotrivă, 48 abțineri – a demonstrat că i-au mai rămas foarte puțini aliați.
Europarlamentarii români care au votat împotrivă:
- Renate Weber și Norica Nicolai, de la ALDE
- Traian Radu Ungureanu (PNL)
- Iuliu Winkler și Csaba Sogor, UDMR
Theodor Stolojan (PNL) și Ramona Mănescu (ex-PNL) s-au abținut de la vot.
Propunerea pentru o decizie a Consiliului în cazul Ungariei va fi transmisă statelor membre ale UE. Acestea pot, cu o majoritate de patru cincimi, să determine existenţa unui risc clar pentru încălcarea valorilor europene în Ungaria. Înainte de a lua o decizie, Consiliul trebuie să audă poziţia autorităţilor din Ungaria iar Parlamentul va trebui să îşi dea consimţământul. Statele UE pot, de asemenea, să adreseze recomandări Ungariei pentru a contracara riscul.
Într-o etapă ulterioară, Consiliul European poate decide, în unanimitate şi cu consimţământul Parlamentului, existenţa încălcării grave şi persistente a statului de drept, democraţiei şi drepturilor fundamentale în Ungaria. Aceasta ar putea conduce la sancţiuni precum suspendarea dreptului de vot în Consiliu.
