Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a votat marți propunerea de Rezoluție referitoare la statul de drept în România.
Au votat în total 664 de parlamentari europeni- 473 ”pentru”, 151 ”împotrivă” și 40 s-au abținut.
Textul proiectului a fost modificat cu o serie de amendamente formulate de grupurile politice reprezentate în PE.
(Consultați AICI lista amendamentelor)
Parlamentul European îndeamnă Parlamentul şi Guvernul României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, ale GRECO şi ale Comisiei de la Veneţia şi să se abţină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independenţa sistemului judiciar.
De asemenea, Parlamentul European invită Comisia Europeană „să monitorizeze acţiunile întreprinse de autorităţile române pe baza recomandărilor”.
Organismul european condamnă „intervenţia violentă şi disproporţionată” a forţelor de ordine în timpul protestelor de la Bucureşti din august 2018.
Siegfried Mureșan: Rezoluția apără România și pe români de politicienii care vor să controleze justiția
După vot, europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, purtător de cuvânt al PPE, a declarat: ”De doi ani de zile, românii ies în stradă cu steagul Uniunii Europene în spate, cerând sprijinul UE pentru apărarea democrației și a statului de drept din România.
De doi ani de zile, Guvernul PSD – ALDE este surd la ce spun protestatarii și la ce spun partenerii europeni cu privire la legile justiției. De doi ani de zile, obiectivul coaliției de guvernare este unul singur: slăbirea actului justiției pentru a-l face scăpat pe președintele infractor al PSD, Liviu Dragnea.
În data de 10 august, românii au ieșit din nou în stradă pentru a apăra statul de drept. Guvernanții au reacționat prin instituțiile de forță atacând cu gaze pe protestatarii pașnici și pe jurnaliștii care își făceau datoria. Guvernanții au continuat ulterior ofensiva promovând legi care îngrădesc activitatea societății civile și închid gura protestatarilor.
Noi, în Parlamentul European, nu putem trece cu vederea toate aceste lucruri. Trebuie să transmitem un mesaj clar de susținere sutelor de mii de oameni care ies în stradă și protestează pentru statul de drept și pentru valorile europene. Trebuie să transmitem un mesaj clar de susținere zecilor de români care au fost loviți fără milă de autorități.
Despre asta este vorba în rezoluția votată astăzi de Parlamentul European. Este, în primul rând, o poziționare clară de partea oamenilor, a statului de drept și a independenței justiției în lupta cu guvernarea PSD – ALDE care vrea să pună mâna pe justiție.
Parlamentul European condamnă, prin această rezoluție, intervenția violentă și disproporționată a autorităților la protestele din 10 august 2018. Totodată, cerem Parlamentului și Guvernului României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, ale GRECO și al Comisiei de la Veneția privind reformele în justiție, recomandări venite la solicitarea Partidului Național Liberal. Mai cerem Guvernului să se abțină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independența sistemului judiciar.
Rezoluția nu cere nicio sancțiune pentru România, rezoluția apără România și pe români de politicienii care vor să controleze justiția. Noi, PNL, am criticat dintotdeauna toate demersurile de slăbire a legilor justiției. Votul de astăzi în favoarea rezoluției și de susținere a oamenilor care vor justiție independentă este poziția firească ca urmare a demersurilor PNL de doi ani de zile de a se împotrivi tuturor atacurilor PSD – ALDE la valorile democratice europene.”
Recomandările adresate României
1. subliniază că este de importanță fundamentală să se asigure respectarea deplină a valorilor europene comune enumerate la articolul 2 din TUE și să se garanteze drepturile fundamentale prevăzute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;
2. este profund preocupat de revizuirea legislației judiciare și penale din România, îndeosebi din cauza posibilității ca aceasta să ducă la subminarea structurală a independenței sistemului judiciar și a capacității acestuia de a combate eficient corupția din România, precum și la slăbirea statului de drept;
3. condamnă intervenția violentă și disproporționată a poliției în timpul protestelor de la București din august 2018;
4. invită autoritățile române să instituie garanții prin care să asigure o bază transparentă și legală pentru orice tip de cooperare instituțională și să evite orice ingerință care dereglează mecanismele de verificare și de echilibrare; solicită întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor de informații;
5. îndeamnă autoritățile din România să se opună măsurilor care ar duce la dezincriminarea corupției în rândul funcționarilor de stat și să aplice strategia națională anticorupție;
6. recomandă insistent să se reconsidere legislația privind finanțarea, organizarea și funcționarea ONG-urilor în ceea ce privește potențialul acesteia de a intimida societatea civilă și de a intra în conflict cu principiul libertății de asociere și cu dreptul la viața privată; consideră că această legislație trebuie aliniată pe deplin la cadrul UE;
7. își exprimă profunda îngrijorare față de restricțiile politice aplicate libertății presei și față de propunerile legislative care ar incrimina denigrarea României în străinătate și ar reintroduce defăimarea în Codul Penal;
8. îndeamnă Parlamentul și Guvernul României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția și să se abțină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independența sistemului judiciar; îndeamnă la purtarea unui dialog constant cu societatea civilă și subliniază că trebuie abordate chestiunile menționate mai sus pe baza unui proces transparent și incluziv; încurajează solicitarea din proprie inițiativă a avizelor Comisiei de la Veneția cu privire la măsurile legislative în cauză înainte de aprobarea lor definitivă;
9. solicită guvernului român să coopereze cu Comisia Europeană în conformitate cu principiul cooperării loiale prevăzut de tratat;
10. își reiterează regretul cu privire la decizia Comisiei de a nu publica Raportul UE pe 2017 privind combaterea corupției și invită cu insistență Comisia să își reia fără întârziere exercițiul anual de monitorizare a luptei împotriva corupției în toate statele membre; invită Comisia să elaboreze un sistem de indicatori stricți și de criterii uniforme ușor aplicabile, pentru a măsura nivelul corupției din statele membre și pentru a evalua politicile anticorupție ale acestora, în conformitate cu Rezoluția Parlamentului din 8 martie 2016 referitoare la raportul anual pe 2014 privind protejarea intereselor financiare ale UE;
11. susține cu fermitate un proces regulat, sistematic și obiectiv de monitorizare și de dialog, cu participarea tuturor statelor membre, în scopul protejării valorilor de bază ale UE, și anume a democrației, drepturilor fundamentale și statului de drept, proces care să implice Consiliul, Comisia și Parlamentul, astfel cum s-a propus în Rezoluția Parlamentului din 25 octombrie 2016 conținând recomandări adresate Comisiei referitoare la crearea unui mecanism al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale (Pactul pentru DSF); reiterează faptul că acest mecanism ar trebui să cuprindă un raport anual cu recomandări specifice pentru fiecare țară;
12. invită Comisia, în calitatea sa de gardian al tratatelor, să monitorizeze acțiunile întreprinse de autoritățile române pe baza recomandărilor, continuând să ofere sprijin complet României în identificarea unor soluții adecvate;
13. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și Președintelui României.
