Parlamentul European a adoptat, miercuri, o nouă Directivă împotriva spălării banilor, prin care băncile, auditorii, avocaţii sau agenţii imobiliari sunt obligaţi să raporteze tranzacţii suspecte efectuate de clienţii lor, statele având la dispoziţie doi ani pentru transpunerea Directivei în legislaţiile naţionale.
Statele membre UE sunt obligate, în premieră, să creeze registre centrale cu informaţii privind proprietarii finali ai companiilor sau ai altor persoane juridice, precum şi ai trusturilor.
Reguli pentru ”persoanele expuse politic”
Plenul Parlamentului European a adoptat, miercuri, la Strasbourg, cea de a patra Directivă privind combaterea spălării banilor, prin care se doreşte intensificarea luptei împotriva infracţiunilor fiscale şi a finanţării terorismului.
Textul clarifică regulile privind „persoanele expuse politic”, adică acele persoane care au un risc mai mare de corupţie din cauza poziţiilor politice pe care le deţin, cum ar fi şefii de stat, membri ai guvernului, judecători de instanţă supremă, membri al parlamentului, precum şi membrii familiilor lor.
„Acolo unde există relaţii de afaceri de risc înalt cu astfel de persoane, trebuie aplicate măsuri suplimentare, cum ar fi identificarea sursei averii şi a sursei fondurilor implicate”, se arată în Directivă.
Totodată, eurodeputaţii au aprobat şi un regulament privind „transferul fondurilor”, care are ca scop îmbunătăţirea urmăririi celor care efectuează şi care primesc plăţi, precum şi a bunurilor lor.
Statele membre au la dispoziţie doi ani pentru a transpune Directiva privind combaterea spălării banilor în legislaţiile naţionale.
Regulamentul privind transferul de fonduri se va aplica direct în toate statele membre, 20 de zile după publicarea sa în Jurnalul Oficial al UE.
Acces condiționat al mass-media la informațiile conținute de Registrele centrale
Textul mai stabileşte şi obligaţii specifice de raportare pentru bănci, auditori, avocaţi, agenţi imobiliari şi cazinouri, printre alţii, în cazul unor tranzacţii suspecte efectuate de clienţii lor.
„Registrele centrale vor fi accesibile pentru autorităţi şi pentru unităţile lor de investigaţii financiare (fără nicio restricţie), pentru «entităţile obligatorii» (cum ar fi băncile în cadrul aplicării măsurilor de precauţie privind clientela), precum şi pentru public ( accesul publicului poate fi acordat doar pe baza unei înregistrări online a persoanei care doreşte să acceseze registrul şi a achitării unei taxe care să acopere costurile administrative)”, se arată într-un comunicat al Parlamentului European.
Pentru a accesa un registru, o persoană sau o organizaţie (de exemplu, jurnaliştii de investigaţie sau ONG-urile) va trebui să demonstreze „interesul legitim” în ceea ce priveşte spălarea de bani sau finanţarea terorismului suspectate, precum şi în alte infracţiuni care ar putea contribui la finanţarea acestora, cum ar fi corupţia, infracţiunile fiscale şi frauda.
Aceste persoane pot accesa informaţii cum ar fi numele, data naşterii, naţionalitatea, ţara de rezidenţă a persoanei care deţine compania respectivă, precum şi detalii privind proprietatea.
Orice excepţie de la acces acordată de statele membre va fi posibilă doar „de la caz la caz, în circumstanţe excepţionale”, conform comunicatului PE.
