Parlamentul dăruiește alegătorilor câte aproape nimic, de 1% din PIB. Premierul: Legea salarizării nu va avea finanțare

de Razvan Diaconu | 1.11.2016 .

parlamentPremierul Dacian Cioloș și-a declarat marți nemulțumirea legată de faptul că Parlamentul votează diferite beneficii sociale fără un minim calcul de impact bugetar.

Premierul a anunțat că ultimele decizii parlamentare costă bugetul 9 miliarde de lei, impact bugetar care poate duce fie la creșterea deficitului, fie la reducerea investițiilor.

“Din ceea ce spunea doamna ministru de Finanțe, din tot ceea s-a votat în ultimele luni în pregătirea campaniei electorale, așa cum, din păcate, ne-a obișnuit Parlamentul, înainte de alegeri votează în toate direcțiile măriri de salarii fără calcule bugetare consistente, s-au cam adunat în jur de 9 miliarde de lei, deci peste un procent din PIB împărțit în diferite direcții. (…) E un impact bugetar care înseamnă sau creșterea deficitului — ceea ce ar fi catastrofal pentru România — sau, dacă nu, dacă vrem să ținem limitele deficitului (…) asta înseamnă reducerea investițiilor.”, a spus Dacian Cioloș la Adevărul Live.

Modificarea Ordonanței salarizării: Impactul  crește de la 2,6 la 5,6 miliarde lei

Chiar în timp ce premierul vorbea, parlamentarii au continuat lista sporurilor. Atât luni seară cât și marți dimineață deputații din comisiile de muncă și buget ale Camerei Deputaților au votat mai multe amendamente, iar săptămâna viitoare ordonanța intră, sub noua formă, în plen.

Noutățile:

  • Salariile tuturor medicilor cresc cu 10%, procent aplicat la salariile existente după august 2016, când a intrat în vigoare OUG 20, potrivit prim-vicepreședintelui Federației Sanitas.
  • Creșteri salariale pentru personalul TESA, funcționarii publici din sistem, medicii din direcțiile județene de sănătate, din creșe și grădinițe
  • Angajații din aparatul propriu al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) primesc de la 1 decembrie 2016 o majorare cu 25% a salariilor de bază
  • tot de la 1 decembrie 2016, personalul din cadrul caselor de asigurări de sănătate judeţene, a municipiului Bucureşti şi din cadrul Casei Asigurarilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti  se stabileşte la nivelul de 85% din salariile stabilite la nivel central pentru personalul CNAS. Cele două măsuri de mai sus, au protestat cei de la Ministerul de Finanțe, vor crește deficitul și așa uriaș al Casei. Bugetul pe 2016 al CNAS este de 26,357 miliarde de lei, din care doar 21,411 de miliarde vin din contribuțiile la Fondul Unic de Sănătate, restul fiind subvenții de la bugetul consolidat.
  • Sporurile sunt calculate, toate, la valoarea salariilor din momentul în care se acordă, nu prin raportare la salariile de bază din 2009, ca până acum (impactul pe această singură măsură este de 1,125 de miliarde de lei, potrivit ministrului Muncii, Dragoș Pîslaru)
  • Gărzile medicilor vor fi decontate tot prin raportare la salariile din momentul în care sunt efectuate
  • Asistenților sociali le crește salariul cu o medie de 10%
  • Personalul din medicină școlară va fi salarizat ca și personalul din unitățile sanitare clinice
  • Se reduce diferența de salarizare dintre medicii din clinic și cei din unitățile neclinice, la circa 300 – 400 de lei, prin creșterea veniturilor celor din neclinic
  • De la 1 ianuarie 2017, salariile de bază ale personalului din învățământ, existente în plată la data de 31 decembrie 2016, se majorează în medie cu 15%. Este vorba de majorări care se aplică tuturor, nu numai personalului didactic. De majorare beneficiază și personalul din inspectoratele şcolare, fiind inclus personalul administrativ.

Creșterile salariale acordate bugetarilor anul acesta ajung, dacă luăm în calcul ce a dat Executivul și ce a adăugat Parlamentul, la un impact de 5,6 miliarde de lei, doar prin OUG 20 cu modificările deputaților.

Primul ministru: Cu aceste decizii legea salarizării bugetare nu va avea finanțare și nu rezolvă problema de bază

Premierul a mai explicat că măririle procentuale de salarii pentru anumite categorii nu fac altceva decât să accentueze inechitățile din sistem și să lase fără finanțare legea privind salarizarea unitară a bugetarilor.

“Avem în continuare oameni care au aceeași formare profesională, aceeași vechime, lucrează în aceleași instituții sau în instituții paralele, cu aceleași responsabilități, dar care au salarii diferite. Măririle procentuale nu rezolvă aceste disfuncționalități, dar pe care noi vrem să le corectăm printr-o lege a salarizării unitare coerentă. Cu aceste decizii, o lege a salarizării bugetare nu va mai avea finanțare, pur și simplu pentru că banii se împart din nou câte un pic la fiecare, a spus Dacian Cioloș.

Dragoș Pîslaru: ”Un Nobel pentru cine face deficitul”

pislaru

Poziția premierului a fost anticipată, luni seara, de ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, care spunea că cel care va construi bugetul pe 2017 va avea o misiune imposibilă: ”Un Nobel pentru cine va face deficitul”.

Declarația a fost făcută după ce deputații din Comisiile de buget și muncă au decis amendarea Ordonanței de Urgență 20, în sensul majorării salariilor unor categorii de personal, Dragoș Pîslaru a afirmat că este un moment trist pentru România, cu miză electorală, rezultatul fiind “ceva nesustenabil”.

“Suntem într-un moment în care poate eu nu am experiența politică să-l interpretez… Este un moment trist pentru România, un moment  cu miză electorală în care ne permitem să ne jucăm cu așteptările și credințele oamenilor. Este vorba de sute de mii de oameni care se uită și așteaptă să aibă o viață mai decentă”, a spus Pîslaru.

El a reafirmat că amendamentele adoptate în comisii au un impact bugetar de 3-4 miliarde de lei.

”Practic, discutăm de o sumă de deziderate puse pe masă (…) Este creștere la creștere la creștere. S-au bătut sindicaliștii cu parlamentarii care să dea mai mult și discutăm în acest moment de ceva nesustenabil. Nu am putut să adoptăm grilele pentru că nu se cunoaște ce versiune de grilă propunem”, a precizat ministrul Muncii.

Amendamentele la OUG 20 au continuat și marți dimineața, astfel încât impactul corecturilor făcute de deputați ar putea fi mai aproape de 4 miliarde de lei.

Lista alocărilor electorale unanim acceptate de Parlament

La scurt timp după instalarea guvernului Cioloș, dar mai ales după începerea ultimei sesiuni parlamentare din actuala legislatură, senatorii și deputații au început să aprobe o serie de proiecte care vizează măriri de salarii, pensii speciale şi sporuri pentru alegători. O scură enumerare a deciziilor care, alăturate măsurilor decise anul trecut în guvernarea Ponta cu aplicabilitate din 2016, pun presiune pe buget:

  • Pensii speciale pentru parlamentari, aprobate anul trecut cu aplicabilitate de la 1 august
  • Pensii speciale pentru ziariști
  • Eliminarea impozitului pe venit la pensii
  • Spor de 15% din salariul de bază pentru deținătorii de titlu doctoral
  • Eliminarea plafonului pentru indemnizațiile de creșterea copilului
  • Pensii speciale pentru judecătorii Curții de Conturi
  • Legea Dragnea de eliminare a 102 taxe
  • Creșterea valorii tichetelor de masă

Publicat la data de 1.11.2016 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Program de guvernare al Cabinetului Grindeanu: măsuri sociale imediate și investiții când se poate

Coaliția PSD-ALDE a depus la Parlament un program de guvernare. Din document transpare intenția actualei puteri de a controla o bună parte din economie...Citeste mai departe »

Victor Bratu

PSD a câștigat alegerile. Vom întâlni (cel puțin) 2.204 români fericiți

Schimbarea majorității parlamentare și schimbarea guvernului, care se produc de regulă o dată la 4 ani, produc efecte majore în administrația centrală și locală,...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Cât de corectă e taxarea în Europa: Numărul înțelegerilor fiscale dintre guverne și corporații a crescut în 2 ani cu 160%. România, menționată la capitolul ”prețuri de transfer”

Numărul înțelegerilor fiscale speciale încheiate de guvernele statelor membre ale UE și companii multinaționale sunt în creștere, în special în Luxemburg și Belgia, în...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

BM: România metropolitană și problemele ei. Deficiențele din ”polii de creștere” împiedică dezvoltarea întregii ţări

Cele opt mari zone metropolitane ale României (Bucureşti, Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești şi Timișoara) concentrează 50% din populaţia României şi 75% din...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

România mare și fracturată: Centenarul Marii Uniri va găsi o țară cu o structură și mai dezechilibrată decât e astăzi

În timp ce programele de guvernare ale partidelor aflate în competiția pentru parlamentare au în centrul scăderi de impozite și taxe după 2 ani...Citeste mai departe »
Valute:
4.5048 lei
4.2225 lei
5.1287 lei

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Problema momentului: cea mai bună situație macroeconomică, la cele mai mari riscuri de instabilitate

Valentin Lazea

O recentă declaraţie a guvernatorului BNR a iscat discuţii aprinse în societate. Domnul Mugur Isărescu afirma că niciodată în ultimii 26 de ani situația...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Momentul zero al fiscalizării: de ce și cum ar trebui să fie

Gabriel Biris

Revin ca și contribuitor al Curs de guvernare după o perioadă de aproape un an. Cele mai multe din articolele mele anterioare erau despre...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română