Paradoxurile puterii de cumpărare din orașele mari ale României, în context european și național

De Marin Pana | 11.9.2014 .

Numbeo.com  și-a propus să centralizeze și să compare nivelul prețurilor la cele mai importante produse, veniturile bănești și puterea de cumpărare din cele mai mari orașe ale țărilor lumii.

Asta pe baza datelor furnizate de un număr relativ mare de contributori care să raporteze evoluția prețurilor și a veniturilor.

Fără a intra în detalii mai complicate, rezultatele – cifre foarte concrete, raportate din teren – sunt surprinzătoare.

O comparație între București și Varșovia

Cifrele privind comparația prețurilor și puterilor de cumpărare între București și Varșovia sunt deconcertante.

Deși în capitala României  prețurile la consumator sunt cu opt procente mai mici, chiria cu aproape 35% mai redusă, produsele alimentare cu trei procente mai ieftine, iar nota la restaurant cu circa 12% mai mică, puterea de cumpărare este și ea cu 45% mai mică decât în capitala Poloniei :

Situația, aparent paradoxală, spune multe despre diferența de nivel de trai între locuitorii principalelor orașe, de dimensiuni similare, din țări foste socialiste cu economii de structuri comparabile.

Evident, remunerarea activității este mult mai scăzută în București decât la Varșovia, fapt care poate fi explicat prin productivitatea superioară din Polonia (cam șase euro pe ora lucrată în România față de zece euro în Polonia).

(Citiți și: ”România în jocul prețurilor relative și al nivelului de trai la nivel european”)

Față de un indice de referință de 100%, fixat pentru orașul New York, Bucureștiul figurează cu o putere de cumpărare de 37,01%, în timp ce Varșovia apare cu 68,34%.

În mod evident, diferența este, totuși, mai mare decât ne-am putea gândi din simpla comparare a PIB/locuitor în cele două țări. Ceea ce sugerează că și partea din PIB ce revine pentru remunerarea forței de muncă ar fi ceva mai mare în Polonia decât în România.

(Citiți și: ”PIB-ul pe locuitor și consumul efectiv: între jumătatea românească și întregul european”)

Ce-i drept datele nu țin de ”farmacia” statistică, ci sunt agregări de bun-simț făcute pe baza contribuțiilor venite benevol din partea a sute sau mii de respondenți din orașele și țările acoperite de site-ul numbeo.com. Totuși, trebuie reținut că această abordare este mai apropiată de percepția publică decât mediile statistice riguroase, dar care nu prea se regăsesc în situații concrete.

Comparații în România la nivel local

Să vedem însă ce spun aceleași evaluări despre situația prețurilor și a puterii de cumpărare în orașele mari din România.

Fapt de reținut, pe primul loc nu figurează Bucureștiul ci Clujul, care are prețuri ceva mai mici și salarii nete raportate mai mari. Din nou, surpriză atunci când se compară situația la nivelul orașelor mari din întreaga Românie cu cea din București: puterea de cumpărare e ceva mai scăzută în Capitală, din cauza prețurilor mai mari.

De reținut, cele mai mici prețuri raportate se regăsesc, oarecum ciudat, în partea de vest a țării. Unde, probabil, concurența și nivelul superior de educație au efect mai pregnant decât disponibilitățile bănești superioare.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Fără a se dori altceva decât o unealtă de studiu, datele prezentate pun pe gânduri și pot constitui un punct de plecare pentru studii mai serioase la nivel național, mai ales din perspectiva trecerii la o altă viziune a dezvoltării în profil teritorial.

Ele vin să completeze imaginea nivelului de trai în centrele de cristalizare ale nivelului de trai din cele mai importante regiuni.

Se îndepărtează, astfel, confuzia dintre orașele și județele cu același nume, care dădea o aparență de netă superioritate nivelului de trai din Capitală. Inclusiv prin prisma raportărilor de PIB/locuitor concentrate artificial la sediul social din regiunea de dezvoltare București-Ilfov.

În fine, dar nu în ultimul rând, apare și o estimare bazată pe o variantă de ”coș de consum” mai apropiată de uzanțele vestice decât cea tradițională, rigidă și care presupunea mai multe excluderi (de pildă, chiria plătită, ce poate constitui o parte importantă din cheltuielile unei gospodării).

Publicat la data de 11.9.2014 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Cum vede Dragoș Doroș reforma ANAF. ”Problema e că lucrurile se pot oricând întoarce”

dragos doros Cifrele seci ale statisticilor europene arată că România contabilizează aproape 30% din pierderea totală pe care bugetele statelor Central și Est Europene o înregistrează...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Brexit – cine mai face cafeaua a doua zi după. Cum s-ar descurca UE fără UK – și invers?

brexit Anthony Mansell, singurul barista britanic care lucrează în cafeneaua Costa, situată în apropierea districtului financiar al Londrei, nu știe ce se va întâmpla dacă...Citeste mai departe »

Marin Pana

Consumul individual efectiv al românilor a ajuns la 58% din media UE. Cum stau celelalte state membre

consum-individual România a ajuns în 2015 la 58% din nivelul de trai mediu al UE 28, potrivit indicatorului de consum individual efectiv (AIC) calculat de...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Jumătate din cercetătorii angajați la proiectul ELI de la Măgurele sunt români stabiliți în străinătate sau expați

centrul eli magurele Cercetarea este unul dintre domeniile cu cea mai mare mobilitate a personalului. Fenomenul este stimulat, pe de o parte, de dorința acestor specialiști de...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Proiect OUG de debirocratizare: Formatul electronic înlocuiește hârtia, dispare copia legalizată, instituții obligate la comunicare electronică

dosare ajutor social Guvernul urmează să decidă prin Ordonanță de Urgență, în perioada vacanței parlamentare, noi măsuri de simplificare administrativă care încep să elimine circuitul birocratic al...Citeste mai departe »
radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Radu Crăciun / Despre Brexit la cald

Dupa cum stiti, prima mea dragoste a fost constructia de avioane. Motiv pentru care in unele dintre comentariile precedente am plecat de la paralele...Citeste mai departe »

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Problemele congenitale ale UE și lecția din care nu va învăța nimeni nimic. Regândirea Europei

O Europă disfuncțională pentru că se bazează pe slăbiciunile popoarelor, și nu pe ce au ele mai bun * Ieșirea UK din UE poate...Citeste mai departe »

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Let it be! Brexitul şi lecţia suficienţei politice, la Londra şi la Bruxelles

Nu mai e nimic de făcut, decât să se numere voturile. Toate argumentele şi contra-argumentele Brexitului sunt acum pe masă. Ce era de spus,...Citeste mai departe »

Comentarii

Radu Crăciun / Despre Brexit la cald

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Dupa cum stiti, prima mea dragoste a fost constructia de avioane. Motiv pentru care in unele dintre comentariile precedente am plecat de la paralele...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problemele congenitale ale UE și lecția din care nu va învăța nimeni nimic. Regândirea Europei

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O Europă disfuncțională pentru că se bazează pe slăbiciunile popoarelor, și nu pe ce au ele mai bun * Ieșirea UK din UE poate...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Let it be! Brexitul şi lecţia suficienţei politice, la Londra şi la Bruxelles

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Nu mai e nimic de făcut, decât să se numere voturile. Toate argumentele şi contra-argumentele Brexitului sunt acum pe masă. Ce era de spus,...Citeste mai departe »

Manualul de fizică

mp21

Marin Pana

Dată fiind activitatea mea de aproape 30 de ani, împărțită cam fifty-fifty înte sectorul bugetar și sectorul privat, am avut obligația patriotică de a...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Capitalul autohton și ajutorul statului autohton: O problemă și câteva soluții

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Textul analiză de mai jos, privind problema capitalului autohton, îndrăznește să spere din 3 motive : 1-, Spre deosebire de toți predecesorii săi –...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Modele economice de dezvoltare şi influenţarea percepţiei publice

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Într-o prezentare recentă făcută de o echipă a FMI (“How to Get Back on the Fast Track?”) se găseşte un grafic care spune mai...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România paralelă: rahatul în care a călcat guvernul Cioloș

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Scandalul dezifectanților dialuați suprapus pe raportările false ale infecțiilor din spitale – precum și monopolul de facto pe care firma Hexi îl are pe...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / În apărarea Europei: De ce şi cum trebuie combătut euroscepticismul

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos au fost inspirate de un studiu lansat recent de Institutul European din România, intitulat “Combaterea euroscepticismului, extremismului/radicalizării şi consolidarea încrederii...Citeste mai departe »

Măsura uitată a Guvernului Boc: supraimpozitarea economisirii asemeni speculațiilor financiare. Efecte

mp21

Marin Pana

În goana după banii necesari procesului de echilibrare bugetară, Guvernul Boc a redus cu 25% salariile bugetarilor, a majorat TVA de la 19% la...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Autodiscreditarea SRI și Europa teroristă

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O problemă falsă și perfidă – în spațiul de discuție european : renunțăm la ”confort și libertăți individuale” (să se observe că pe primul...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Reversul medaliei investițiilor străine

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Cei care sunteti familiarizati cu comentariile mele stiti ca sunt un avocat al cresterii atractivitatii Romaniei pentru investitiile straine directe. Nu este de conceput...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Lumea dobânzilor ultra-mici; dobânzi negative ?

Daniel-Daianu-

Daniel Daianu

Traim vremuri exceptionale. Sunt date in economia globala ce deconcerteaza. Sa ne gandim la dinamica unor variabile cheie ca inflatie, volum de lichiditati/injectii masive...Citeste mai departe »

Ionuț Dumitru / „Darea în plată” – populism vs. rațiune

ionut-dumitru

Ionut Dumitru

* Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului si nu implica institutiile cu care acesta este asociat La sfarsitul lunii noiembrie 2015 s-a adoptat...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / Clasa săracă merge-n paradis, clasa avută – în paradisuri fiscale și la Davos. Clasa de mijloc merge la bancă

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Represiunea financiară. Noua realitate economică și clasa de mijloc Represiunea financiară prezentă este o consecință a hiper-monetarismului global emis de marile bănci centrale, într-un...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu-

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Justiția mea și justiția celorlalți

Dumnezeu să-l odihnească pe Gil. Cu vocea aia a lui minunată cu tot. ”Cristi, nu mă pot băga oficial, mă termină ăștia. Dar vreau...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română