Paradoxurile puterii de cumpărare din orașele mari ale României, în context european și național

de Marin Pana | 11.9.2014 .

Numbeo.com  și-a propus să centralizeze și să compare nivelul prețurilor la cele mai importante produse, veniturile bănești și puterea de cumpărare din cele mai mari orașe ale țărilor lumii.

Asta pe baza datelor furnizate de un număr relativ mare de contributori care să raporteze evoluția prețurilor și a veniturilor.

Fără a intra în detalii mai complicate, rezultatele – cifre foarte concrete, raportate din teren – sunt surprinzătoare.

O comparație între București și Varșovia

Cifrele privind comparația prețurilor și puterilor de cumpărare între București și Varșovia sunt deconcertante.

Deși în capitala României  prețurile la consumator sunt cu opt procente mai mici, chiria cu aproape 35% mai redusă, produsele alimentare cu trei procente mai ieftine, iar nota la restaurant cu circa 12% mai mică, puterea de cumpărare este și ea cu 45% mai mică decât în capitala Poloniei :

Situația, aparent paradoxală, spune multe despre diferența de nivel de trai între locuitorii principalelor orașe, de dimensiuni similare, din țări foste socialiste cu economii de structuri comparabile.

Evident, remunerarea activității este mult mai scăzută în București decât la Varșovia, fapt care poate fi explicat prin productivitatea superioară din Polonia (cam șase euro pe ora lucrată în România față de zece euro în Polonia).

(Citiți și: ”România în jocul prețurilor relative și al nivelului de trai la nivel european”)

Față de un indice de referință de 100%, fixat pentru orașul New York, Bucureștiul figurează cu o putere de cumpărare de 37,01%, în timp ce Varșovia apare cu 68,34%.

În mod evident, diferența este, totuși, mai mare decât ne-am putea gândi din simpla comparare a PIB/locuitor în cele două țări. Ceea ce sugerează că și partea din PIB ce revine pentru remunerarea forței de muncă ar fi ceva mai mare în Polonia decât în România.

(Citiți și: ”PIB-ul pe locuitor și consumul efectiv: între jumătatea românească și întregul european”)

Ce-i drept datele nu țin de ”farmacia” statistică, ci sunt agregări de bun-simț făcute pe baza contribuțiilor venite benevol din partea a sute sau mii de respondenți din orașele și țările acoperite de site-ul numbeo.com. Totuși, trebuie reținut că această abordare este mai apropiată de percepția publică decât mediile statistice riguroase, dar care nu prea se regăsesc în situații concrete.

Comparații în România la nivel local

Să vedem însă ce spun aceleași evaluări despre situația prețurilor și a puterii de cumpărare în orașele mari din România.

Fapt de reținut, pe primul loc nu figurează Bucureștiul ci Clujul, care are prețuri ceva mai mici și salarii nete raportate mai mari. Din nou, surpriză atunci când se compară situația la nivelul orașelor mari din întreaga Românie cu cea din București: puterea de cumpărare e ceva mai scăzută în Capitală, din cauza prețurilor mai mari.

De reținut, cele mai mici prețuri raportate se regăsesc, oarecum ciudat, în partea de vest a țării. Unde, probabil, concurența și nivelul superior de educație au efect mai pregnant decât disponibilitățile bănești superioare.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Fără a se dori altceva decât o unealtă de studiu, datele prezentate pun pe gânduri și pot constitui un punct de plecare pentru studii mai serioase la nivel național, mai ales din perspectiva trecerii la o altă viziune a dezvoltării în profil teritorial.

Ele vin să completeze imaginea nivelului de trai în centrele de cristalizare ale nivelului de trai din cele mai importante regiuni.

Se îndepărtează, astfel, confuzia dintre orașele și județele cu același nume, care dădea o aparență de netă superioritate nivelului de trai din Capitală. Inclusiv prin prisma raportărilor de PIB/locuitor concentrate artificial la sediul social din regiunea de dezvoltare București-Ilfov.

În fine, dar nu în ultimul rând, apare și o estimare bazată pe o variantă de ”coș de consum” mai apropiată de uzanțele vestice decât cea tradițională, rigidă și care presupunea mai multe excluderi (de pildă, chiria plătită, ce poate constitui o parte importantă din cheltuielile unei gospodării).

Publicat la data de 11.9.2014 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

PIAROM: Tabloul salariaților – economia lunecă spre domenii necompetitive. Dezechilibrele regionale care îngrijorează

În 2016, numărul salariaților cu studii superioare s-a diminuat, în timp ce totalul angajaților cu studii generale a crescut, comparativ cu 2015, este principala...Citeste mai departe »

Marin Pana

E drept că la Educație suntem ultimii, dar la Cultură suntem și mai jos

România a mai încasat o lingură de lemn de la Eurostat, odată cu publicarea raportului referitor la situaţia Culturii în ţările membre ale UE....Citeste mai departe »

Victor Bratu

München: Efortul Europei de-a înțelege mesajele SUA și Rusiei. Germania și Marea Britanie decid cooperarea militară aprofundată

Mandatul lui Donald Trump la Casa Albă a debutat cu un grad semnificativ de incoerență în ceea ce privește politica externă. Vicepreședintelui Mike Pence...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Totul despre negocierile Brexit, în cifre: 21 de rapoarte UE – cea mai completă colecție de date privind complexitatea negocierilor

O ”gaură neagră” de 10 miliarde euro în bugetul UE, peste 20.000 de acte normative, 1.800 de britanici aflați pe statele de plată ale...Citeste mai departe »

Marin Pana

Contul curent pe 2016 – pe minus cu peste 4 miliarde de euro. Excedentul din servicii a acoperit 80% din deficitul pe bunuri

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat anul trecut un deficit de 4.118 milioane euro, rezultat de peste două ori mai slab decât...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5190 lei
4.2856 lei
5.3429 lei

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Pe înțelesul tuturor: Decizia CCR privind abuzul în serviciu

Cristi Danilet

Celebra, de acum, OUG 13/2017 și-a propus modificarea textul din Codul penal care reglementa abuzul în serviciu sub pretextul că ar exista o decizie...Citeste mai departe »

Die Hard / Die Easy

Marin Pana

Dacă ar fi să punem marea problemă într-o singură frază, ea ar suna cam așa : Detaşarea de rezultatele economice/implicarea în rezultatele electorale a...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Ordinea post-occidentală” a lui Lavrov… Altul e pericolul

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De câteva zile se scrie cu emoție și cu frenezie despre noua “ordine post-occidentală”, așa-zisul concept (cam mult spus) lansat de ministrul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cei puțini și cei mulți: România iminentă și România unei lumi periculoase

Cristian Grosu

Cuvântul cheie al acestor ani e ”ireversibil”. Cheie: exact ca în imn – trecerea pragului critic de la care normalitatea intră în faza de...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / OUG 13, protestele și statul de drept de la București: o privire de dincolo de granițe

Cristian Diaconescu

Situaţia în România este tensionată din cauza unor proiecte de acte normative, care atât prin conţinut cât mai ales prin modalitatea de promovare au...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Europa şi lumea se schimbă periculos. Tocmai acum derapează România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Nu se putea un moment mai prost în care România să cadă în dizgrația Occidentului, pe o temă care marchează o vulnerabilitate...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Ordonanța de marți noapte pe înțelesul tuturor

Cristi Danilet

Adoptare. În noaptea de 31 ian/1 febr 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 92/2017 Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13/2017 care...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / „Ucenicul” în acţiune: răscolirea Americii şi a lumii. Unde duce „revoluţia” lui Trump?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pe măsură ce trec zilele şi apar, una după alta, ordonanţele de la Casa Albă, se conturează tot mai clar profilul intern...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Doru exportatoru și Constituția lui Doru. Și viața lui Doru în țara lui Doru

N-am să uit niciodată privirea lui Doru (personaj real), în acel miez de zi din acel miez de vară din 1999. Luciditatea sadică cu...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română