Paradoxurile puterii de cumpărare din orașele mari ale României, în context european și național

de Marin Pana | 11.9.2014 .

Numbeo.com  și-a propus să centralizeze și să compare nivelul prețurilor la cele mai importante produse, veniturile bănești și puterea de cumpărare din cele mai mari orașe ale țărilor lumii.

Asta pe baza datelor furnizate de un număr relativ mare de contributori care să raporteze evoluția prețurilor și a veniturilor.

Fără a intra în detalii mai complicate, rezultatele – cifre foarte concrete, raportate din teren – sunt surprinzătoare.

O comparație între București și Varșovia

Cifrele privind comparația prețurilor și puterilor de cumpărare între București și Varșovia sunt deconcertante.

Deși în capitala României  prețurile la consumator sunt cu opt procente mai mici, chiria cu aproape 35% mai redusă, produsele alimentare cu trei procente mai ieftine, iar nota la restaurant cu circa 12% mai mică, puterea de cumpărare este și ea cu 45% mai mică decât în capitala Poloniei :

Situația, aparent paradoxală, spune multe despre diferența de nivel de trai între locuitorii principalelor orașe, de dimensiuni similare, din țări foste socialiste cu economii de structuri comparabile.

Evident, remunerarea activității este mult mai scăzută în București decât la Varșovia, fapt care poate fi explicat prin productivitatea superioară din Polonia (cam șase euro pe ora lucrată în România față de zece euro în Polonia).

(Citiți și: ”România în jocul prețurilor relative și al nivelului de trai la nivel european”)

Față de un indice de referință de 100%, fixat pentru orașul New York, Bucureștiul figurează cu o putere de cumpărare de 37,01%, în timp ce Varșovia apare cu 68,34%.

În mod evident, diferența este, totuși, mai mare decât ne-am putea gândi din simpla comparare a PIB/locuitor în cele două țări. Ceea ce sugerează că și partea din PIB ce revine pentru remunerarea forței de muncă ar fi ceva mai mare în Polonia decât în România.

(Citiți și: ”PIB-ul pe locuitor și consumul efectiv: între jumătatea românească și întregul european”)

Ce-i drept datele nu țin de ”farmacia” statistică, ci sunt agregări de bun-simț făcute pe baza contribuțiilor venite benevol din partea a sute sau mii de respondenți din orașele și țările acoperite de site-ul numbeo.com. Totuși, trebuie reținut că această abordare este mai apropiată de percepția publică decât mediile statistice riguroase, dar care nu prea se regăsesc în situații concrete.

Comparații în România la nivel local

Să vedem însă ce spun aceleași evaluări despre situația prețurilor și a puterii de cumpărare în orașele mari din România.

Fapt de reținut, pe primul loc nu figurează Bucureștiul ci Clujul, care are prețuri ceva mai mici și salarii nete raportate mai mari. Din nou, surpriză atunci când se compară situația la nivelul orașelor mari din întreaga Românie cu cea din București: puterea de cumpărare e ceva mai scăzută în Capitală, din cauza prețurilor mai mari.

De reținut, cele mai mici prețuri raportate se regăsesc, oarecum ciudat, în partea de vest a țării. Unde, probabil, concurența și nivelul superior de educație au efect mai pregnant decât disponibilitățile bănești superioare.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Fără a se dori altceva decât o unealtă de studiu, datele prezentate pun pe gânduri și pot constitui un punct de plecare pentru studii mai serioase la nivel național, mai ales din perspectiva trecerii la o altă viziune a dezvoltării în profil teritorial.

Ele vin să completeze imaginea nivelului de trai în centrele de cristalizare ale nivelului de trai din cele mai importante regiuni.

Se îndepărtează, astfel, confuzia dintre orașele și județele cu același nume, care dădea o aparență de netă superioritate nivelului de trai din Capitală. Inclusiv prin prisma raportărilor de PIB/locuitor concentrate artificial la sediul social din regiunea de dezvoltare București-Ilfov.

În fine, dar nu în ultimul rând, apare și o estimare bazată pe o variantă de ”coș de consum” mai apropiată de uzanțele vestice decât cea tradițională, rigidă și care presupunea mai multe excluderi (de pildă, chiria plătită, ce poate constitui o parte importantă din cheltuielile unei gospodării).

Publicat la data de 11.9.2014 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Sondaj BNR: Băncile vor continua să-şi înăsprească standardele de creditare în T3 din 2017

Instituțiile de credit vor continua să-şi înăsprească standardele de creditare mai ales la creditele de consum pentru populație, în trimestrul 3 al acestui an...Citeste mai departe »

Marin Pana

Deficitul comercial – în creştere de peste 50% de la un trimestru la altul: Fenomene, consecințe

Deficitul comercial pe al doilea trimestru din 2017 a fost de 3.520,7 milioane euro, potrivit datelor comunicate de INS, ce arată o creştere spectaculoasă...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

România – cea mai mică rată de recuperare a creditelor de la firmele în insolvență. Lacunele legii devin obstacole ale creditării

Ușurința cu care firmele apelează la metoda insolvenței este unul dintre obstacolele structurale care stau în fața creșterii mai accelerate a creditării, potrivit analizei...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

BNR: Capacitățile de producție sunt folosite la maximum, dar nu se investește în altele noi

Gradul de utilizare a capacităților de producție din România „depășește media pe termen lung în majoritatea grupelor industriale”. Totodată, exporturile de bunuri și servicii...Citeste mai departe »

Claudiu Vrînceanu

Comisia Europeană – set de soluții pentru evaziunea TVA. Nicio recomandare nu se refera la Split TVA. În Polonia s-a introdus opțional

Chiar în perioada în care guvernul pregătește mecanismul Split TVA, Comisia Europeană a elaborat un studiu cu recomandări concrete prin care Statul Român poate...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Momentul ”exploziei” din Asia se apropie: Este posibilă schimbarea regimului din Coreea de Nord?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Problema nord-coreeană nu este, desigur, nouă. Amenințarea confruntării militare în Peninsula Coreeană persistă, cu fluctuațiile cunoscute de la un deceniu la altul,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română